RAPORT DE MEDIU - Primaria Rasnov
RAPORT DE MEDIU - Primaria Rasnov
RAPORT DE MEDIU - Primaria Rasnov
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Parteneriat cu natura<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong><br />
PLAN URBANISTIC GENERAL<br />
ORAŞUL RÂŞNOV<br />
- JU<strong>DE</strong>ŢUL BRAŞOV –<br />
PRIMĂRIA ORAŞULUI RÂŞNOV<br />
Copie nr. 1<br />
August 2012<br />
Printat pe hârtie reciclată
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong><br />
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞUL RÂŞNOV<br />
Colectiv de elaborare:<br />
Geograf Ioana ANDREI<br />
Geograf Dragoş MĂNTOIU<br />
Ing. Alexandra DOBA<br />
Dr. Ecolog Marius NISTORESCU<br />
Descrierea documentului şi revizii<br />
Rev<br />
Nr.<br />
Detalii Data Elaborat<br />
Tehnic<br />
Verificat<br />
Calitate<br />
Aprobat<br />
00 Draft Grup de Lucru 1 Februarie 2012 IA AD AD -<br />
01 Raport de mediu August 2012 IA, DM AD AD MN<br />
Referinţă Document:<br />
Raport de mediu_PUG <strong>Rasnov</strong>_rev01.docx<br />
Lista de difuzare<br />
Rev Destinatar Nr. copie Format Confidenţialitate<br />
APM Braşov 1 Printat, Electronic<br />
Primăria oraşului Râşnov 2 Printat, Electronic<br />
01 SC Urbanteam SRL 1 Electronic<br />
Nu<br />
Membrii Grupului de lucru 1 Electronic<br />
EPC Consultanţă de mediu 1 Electronic<br />
Verificat:<br />
Aprobat:<br />
Ing. Alexandra DOBA<br />
_________<br />
Dr. Ecolog Marius NISTORESCU<br />
Director General<br />
Şoseaua N. Titulescu nr. 16, Sector 1, Bucureşti<br />
Punct de lucru: Str. Ana Davila, nr. 37, et. 2, Sector 5, Bucureşti<br />
Tel/Fax: 021-33.55.195<br />
Mobil: 0745.08.44.44<br />
office@epcmediu.ro<br />
www.epcmediu.ro
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
A NU SE<br />
COPIA<br />
Pagina 3
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
CUPRINS<br />
1 INTRODUCERE .............................................................................................................................. 12<br />
2 METODOLOGIA ELABORĂRII SEA PENTRU PUG ORAŞUL RÂŞNOV ................... 13<br />
3 SCURTĂ PREZENTARE A PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL ORAŞULUI<br />
RÂŞNOV .................................................................................................................................................... 16<br />
3.1 CONTEXTUL ACTUAL ................................................................................................................ 16<br />
3.2 STRUCTURA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL ORAŞULUI RÂŞNOV .............................. 16<br />
3.3 PRINCIPALELE OBIECTIVE ŞI MĂSURI PROPUSE PRIN PUG ORAŞUL RÂŞNOV .................. 18<br />
3.4 RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE ....................................................... 27<br />
4 ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII <strong>MEDIU</strong>LUI ............................................................... 35<br />
4.1 STAREA ACTUALĂ A <strong>MEDIU</strong>LUI ................................................................................................ 35<br />
4.2 EVOLUŢIA STĂRII <strong>MEDIU</strong>LUI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PUG ORAŞUL RÂŞNOV .. 71<br />
5 CARACTERISTICILE <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> ALE ZONELOR POSIBIL A FI AFECTATE<br />
SEMNIFICATIV <strong>DE</strong> IMPLEMENTAREA PUG ORAŞUL RÂŞNOV ....................................... 75<br />
6 PROBLEME <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PUG ORAŞUL<br />
RÂŞNOV .................................................................................................................................................... 76<br />
7 OBIECTIVELE <strong>DE</strong> PROTECŢIE A <strong>MEDIU</strong>LUI STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL,<br />
COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUG<br />
ORAŞUL RÂŞNOV.................................................................................................................................. 78<br />
8 POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA <strong>MEDIU</strong>LUI .................................. 80<br />
8.1 METODOLOGIA <strong>DE</strong> EVALUARE ................................................................................................ 80<br />
8.2 EVALUAREA OBIECTIVELOR PUG ORAŞUL RÂŞNOV ........................................................... 80<br />
8.3 CUANTIFICAREA EFECTELOR ASUPRA <strong>MEDIU</strong>LUI GENERATE <strong>DE</strong> IMPLEMENTAREA PUG<br />
ORAŞUL RÂŞNOV ................................................................................................................................... 83<br />
8.4 EVALUAREA MĂSURILOR ŞI A EFECTELOR <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> CUMULATIVE GENERATE <strong>DE</strong><br />
IMPLEMENTAREA PUG ORAŞUL RÂŞNOV ASUPRA OBIECTIVELOR <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> RELEVANTE ....... 85<br />
9 EVALUAREA A<strong>DE</strong>CVATĂ A EFECTELOR POTENŢIALE ALE IMPLEMENTĂRII<br />
PNMBD ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE <strong>DE</strong> INTERES COMUNITAR ..... 90<br />
9.1 INTRODUCERE ........................................................................................................................... 90<br />
9.2 INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE <strong>DE</strong> INTERES COMUNITAR POSIBIL A<br />
FI AFECTATE <strong>DE</strong> IMPLEMENTAREA PUG ORAŞUL RÂŞNOV ............................................................ 91<br />
9.3 I<strong>DE</strong>NTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI ....................................................................... 106<br />
Pagina 4
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
10 POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA <strong>MEDIU</strong>LUI, INCLUSIV<br />
ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ ................................................... 116<br />
11 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT <strong>DE</strong><br />
COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA <strong>MEDIU</strong>LUI AL<br />
IMPLEMENTĂRII PUG ...................................................................................................................... 116<br />
12 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA<br />
VARIANTELOR ALESE ..................................................................................................................... 121<br />
13 MĂSURILE AVUTE ÎN VE<strong>DE</strong>RE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR<br />
SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PUG ......................................................................... 124<br />
14 REZUMAT NONTEHNIC ..................................................................................................... 127<br />
IN<strong>DE</strong>X TABELE<br />
Tabel nr. 3-1 Bilanţul teritorial al suprafeţelor din intravilanul existent şi propus ........................... 20<br />
Tabel nr. 3-2 Măsurile şi propunerile de dezvoltare urbanistică propuse în PUG Oraşul Râşnov 22<br />
Tabel nr. 4-1 Valorile concentraţiei medii anuale de PM10 înregistrate la staţiile de monitorizare<br />
din aglomerarea Braşov (*) .............................................................................................................. 41<br />
Tabel nr. 4-2 Valorile concentraţiei medii anuale de SO2 înregistrate la staţiile de monitorizare din<br />
aglomerarea Braşov (*) ..................................................................................................................... 41<br />
Tabel nr. 4-3 Valorile concentraţiei medii anuale de benzen înregistrate la staţiile de monitorizare<br />
din aglomerarea Braşov (*) .............................................................................................................. 42<br />
Tabel nr. 4-4 Valorile concentraţiilor medii anuale de metale grele înregistrate la staţiile de<br />
monitorizare din aglomerarea Braşov (*) ...................................................................................... 42<br />
Tabel nr. 4-5 Valorile concentraţiilor medii anuale înregistrate la nivelul anului 2008 în oraşul<br />
Râşnov pentru indicatorii SO2, NO2, PM10 (*) .......................................................................... 43<br />
Tabel nr. 4-6 Tipuri de peisaj existente la nivelul oraşului Râşnov şi caracteristicile acestora ........ 63<br />
Tabel nr. 4-7 Lista monumentelor istorice de pe teritoriul oraşului Râşnov ..................................... 64<br />
Tabel nr. 4-8 Numărul de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de<br />
structuri (conform datelor INS) ...................................................................................................... 68<br />
Tabel nr. 4-9 Evoluţia posibilă a stării mediului în situaţia neimplementării PUG Oraşul Râşnov<br />
(„Alternativa 0”) ................................................................................................................................ 72<br />
Tabel nr. 6-1 Probleme de mediu relevante pentru PUG Oraşul Râşnov ......................................... 76<br />
Tabel nr. 7-1 Aspecte de mediu şi obiectivele relevante de mediu stabilite în cadrul grupului de<br />
lucru a PUG Oraşul Râşnov ............................................................................................................ 78<br />
Tabel nr. 8-1 Scala de cuantificare a efectelor generate de punerea în aplicare a măsurilor PUG<br />
Râşnov asupra obiectivelor de mediu relevante ........................................................................... 80<br />
Pagina 5
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Tabel nr. 8-2 Compatibilităţile reciproce între obiectivele PUG Oraşul Râşnov ............................. 82<br />
Tabel nr. 8-3 Compatibilităţile dintre obiectivele PUG Oraşul Râşnov şi obiectivele relevante de<br />
mediu .................................................................................................................................................. 82<br />
Tabel nr. 8-4 Evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea măsurilor propuse<br />
în PUG Oraşul Râşnov .................................................................................................................... 86<br />
Tabel nr. 9-1 Siturile Natura 2000 identificate la nivelul oraşului Râşnov şi suprafeţele ocupate de<br />
acestea ................................................................................................................................................. 90<br />
Tabel nr. 9-2 Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0013 Bucegi şi evaluarea sitului în ceea ce<br />
le priveşte ........................................................................................................................................... 94<br />
Tabel nr. 9-3 Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE<br />
identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi ..................................................................... 96<br />
Tabel nr. 9-4 Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului<br />
92/43/CEE identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi .............................................. 96<br />
Tabel nr. 9-5 Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE<br />
identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi ..................................................................... 97<br />
Tabel nr. 9-6 Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE<br />
identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi ..................................................................... 98<br />
Tabel nr. 9-7 Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE<br />
identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi ................................................................... 100<br />
Tabel nr. 9-8 Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0207 Postăvarul şi evaluarea sitului în<br />
ceea ce le priveşte ............................................................................................................................ 103<br />
Tabel nr. 9-9 Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE<br />
identificate în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul ............................................................ 104<br />
Tabel nr. 9-10 Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului<br />
92/43/CEE identificate în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul ..................................... 104<br />
Tabel nr. 9-11 Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE<br />
identificate în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul ............................................................ 105<br />
Tabel nr. 9-12 Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE<br />
identificate în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul ............................................................ 105<br />
Tabel nr. 9-13 Activităţi antropice ce au fost identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi,<br />
consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată ................................................................. 108<br />
Tabel nr. 9-14 Activităţi antropice ce au fost identificate în jurul sitului ROSCI0013 Bucegi,<br />
consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată diacritice ................................................ 109<br />
Tabel nr. 9-15 Activităţi antropice ce au fost identificate în interiorul sitului ROSCI0207<br />
Postăvarul, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată ............................................ 113<br />
Pagina 6
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Tabel nr. 9-16 Activităţi antropice ce au fost identificate în jurul sitului ROSCI0207 Postăvarul,<br />
consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată diacritice ................................................ 114<br />
Tabel nr. 11-1 Măsuri pentru prevenirea, reducerea sau compensarea potenţialele efecte negative<br />
asupra mediului ............................................................................................................................... 117<br />
Tabel nr. 13-1 Indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor PUG oraşul Râşnov asupra<br />
mediului ............................................................................................................................................ 125<br />
IN<strong>DE</strong>X FIGURI<br />
Figura nr. 2-1 Etapele elaborării Raportului de mediu ......................................................................... 15<br />
Figura nr. 3-1 Situaţia existentă şi cea propusă a teritoriului administrativ al oraşului Râşnov ...... 20<br />
Figura nr. 4-1 Localizarea Judeţului Braşov şi a Oraşului Râşnov în cadrul Regiunii de Dezvoltare<br />
7 - Centru ........................................................................................................................................... 35<br />
Figura nr. 4-2 Unităţi de relief de pe teritoriul Oraşului Râşnov ........................................................ 37<br />
Figura nr. 4-3 Harta hipsometrică a teritoriului oraşului Râşnov........................................................ 38<br />
Figura nr. 4-4 Harta geologică a teritoriului oraşului Râşnov .............................................................. 39<br />
Figura nr. 4-5 Distribuţia spaţială a concentraţiei medii anuale NO 2 – 2008 (sursa: Programul integrat<br />
de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov) .......... 43<br />
Figura nr. 4-6 Distribuţia spaţială a concentraţiei medii anuale PM 10 – 2008 (sursa: Programul integrat<br />
de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov) .......... 44<br />
Figura nr. 4-7 Distribuţia spaţială a concentraţiei medii anuale SO 2 – 2008 (sursa: Programul integrat<br />
de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov) .......... 44<br />
Figura nr. 4-8 Calitatea apelor de suprafaţă pe teritoriul oraşului Râşnov (procente) ..................... 46<br />
Figura nr. 4-9 Harta calităţii apelor de suprafaţă pe teritoriul oraşului Râşnov ................................ 47<br />
Figura nr. 4-10 Harta calităţii corpurilor de apă subterană în zona oraşului Râşnov ....................... 49<br />
Figura nr. 4-11 Suprafeţele ocupate de clasele şi tipurile de sol existente la nivelul oraşului Râşnov<br />
............................................................................................................................................................. 51<br />
Figura nr. 4-12 Harta solurilor în zona oraşului Râşnov ...................................................................... 52<br />
Figura nr. 4-13 Utilizarea terenului pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov ........................... 53<br />
Figura nr. 4-14 Localizarea ariilor naturale protejate în cadrul oraşului Râşnov .............................. 55<br />
Figura nr. 4-15 Suprafeţele ocupate de ariile naturale protejate în cadrul oraşului Râşnov din<br />
suprafaţa totală administrativă (%) ................................................................................................. 56<br />
Figura nr. 4-16 Suprafeţele ocupate de ariile naturale protejate în cadrul oraşului Râşnov din<br />
suprafaţa totală a fiecărei arii protejate .......................................................................................... 56<br />
Pagina 7
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Figura nr. 4-17 Localizarea intravilanului existent faţă de ariile protejate identificate la nivelul<br />
oraşului Râşnov ................................................................................................................................. 57<br />
Figura nr. 4-18 Zonarea internă a Parcului Natural Bucegi la nivelul oraşului Râşnov (după Planul<br />
de Management al Parcului Natural Bucegi) ................................................................................. 58<br />
Figura nr. 4-19 Suprafaţa de fond forestier din totalul suprafeţei administrative a oraşului Râşnov<br />
(%) ....................................................................................................................................................... 59<br />
Figura nr. 4-20 Evoluţia numărului total de locuitori în perioada 2000 – 2010 în Oraşul Râşnov<br />
(sursa INS) ......................................................................................................................................... 61<br />
Figura nr. 4-21 Evoluţia numărului de locuitori pe sexe în perioada 2000 – 2010 în Oraşul Râşnov<br />
(sursa INS) ......................................................................................................................................... 61<br />
Figura nr. 4-22 Evoluţia numărului total de locuinţe în perioada 2000 – 2010 în Oraşul Râşnov<br />
(sursa INS) ......................................................................................................................................... 62<br />
Figura nr. 4-23 Tipuri de peisaj existente în zona oraşului Râşnov (sursa EEA) ............................. 63<br />
Figura nr. 4-24 Peisaj de tip Continental-Munţi-Sedimente-Teren Arabil (în prim plan), peisaj<br />
Alpin-Munţi-Roci-Pădure (în plan secund) ................................................................................... 64<br />
Figura nr. 4-25 Reţeaua de transporturi existentă la nivelul oraşului Râşnov ................................... 67<br />
Figura nr. 4-26 Evoluţia numărului de turişti cazaţi pe tipuri de structuri de primire turistică ...... 69<br />
Figura nr. 4-27 Evoluţia capacitatăţii de cazare turistică în funcţie pe tipuri de structurile de<br />
primire turistică ................................................................................................................................. 69<br />
Figura nr. 8-1 Evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele PUG Oraşul Râşnov ........................... 81<br />
Figura nr. 8-2 Evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele PUG Oraşul Râşnov şi obiectivele<br />
relevante de mediu ............................................................................................................................ 81<br />
Figura nr. 8-3 Bilanţul suprafeţelor din intravilanul oraşului Râşnov corespunzătoare diferitelor<br />
zone funcţionale - situaţia actuală (PUG aprobat) şi cea viitoare propusă prin PUG ............ 84<br />
Figura nr. 8-4 Suprafeţele din extravilanul oraşului Râşnov corespunzătoare diferitelor categorii<br />
de folosinţă - situaţia viitoare propusă prin PUG ........................................................................ 85<br />
Figura nr. 8-5 Ponderea potenţialelor efecte generate de implementarea PUG Oraşul Râşnov .... 85<br />
Figura nr. 8-6 Rezultatele evaluării cumulative ale implementării PUG Oraşul Râşnov (sunt<br />
prezentate potenţialele efecte negative şi pozitive asupra obiectivelor relevante de mediu –<br />
obiectivele SEA) ................................................................................................................................ 89<br />
Figura nr. 9-1 Suprafeţele ocupate de siturile Natura 2000 în cadrul oraşului Râşnov din suprafaţa<br />
totală a fiecărui sit identificat ........................................................................................................... 91<br />
Figura nr. 9-2 Numărul de habitate şi specii menţionate în anexele I şi II a Directivei 92/43/CEE<br />
identificate pe teritoriul sitului ROSCI 0013 Bucegi (conform Formularului standard Natura<br />
2000).................................................................................................................................................... 92<br />
Pagina 8
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Figura nr. 9-3 Habitatele identificate pe teritoriul sitului ROSCI0013 Bucegi şi suprafaţa acestora<br />
pe teritoriul sitului (conform Formularului standard Natura 2000) ................................................... 93<br />
Figura nr. 9-4 Evaluarea sitului ROSCI0013 Bucegi în ceea ce priveşte habitatele identificate pe<br />
teritoriul sitului (conform Formularului standard Natura 2000) ......................................................... 94<br />
Figura nr. 9-5 Evaluarea speciilor de nevertebrate identificate pe teritoriul sitului ROSCI0013<br />
Bucegi (conform Formularului standard Natura 2000) ........................................................................ 98<br />
Figura nr. 9-6 Evaluarea speciilor de plante identificate pe teritoriul sitului ROSCI0013 Bucegi<br />
(conform Formularului standard Natura 2000) ..................................................................................... 99<br />
Figura nr. 9-7 Ponderea speciilor de floră şi faună importante (altele decât cele din anexele I, II<br />
din Directivă) identificate pe teritoriul sitului ROSCI0013 Bucegi, în funcţie de categoria în<br />
care au fost încadrate ...................................................................................................................... 100<br />
Figura nr. 9-8 Numărul de habitate şi specii menţionate în anexele I şi II a Directivei 92/43/CEE<br />
identificate pe teritoriul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform Formularului standard Natura<br />
2000).................................................................................................................................................. 101<br />
Figura nr. 9-9 Habitatele identificate pe teritoriul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform<br />
Formularului standard Natura 2000) ................................................................................................. 102<br />
Figura nr. 9-10 Evaluarea sitului ROSCI0207 Postăvarul în ceea ce priveşte habitatele identificate<br />
pe teritoriul sitului (conform Formularului standard Natura 2000) ................................................. 103<br />
Figura nr. 9-11 Ponderea speciilor de floră şi faună importante (altele decât cele din anexele I, II<br />
din Directivă) identificate pe teritoriul sitului ROSCI0207 Postăvarul, în funcţie de categoria<br />
în care au fost încadrate ................................................................................................................. 106<br />
Figura nr. 9-12 Intensitatea activităţilor antropice în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform<br />
Formularului standard Natura 2000) ................................................................................................. 107<br />
Figura nr. 9-13 Influenţa activităţilor antropice în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform<br />
Formularului standard Natura 2000) ................................................................................................. 107<br />
Figura nr. 9-14 Intensitatea activităţilor antropice în jurul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform<br />
Formularului standard Natura 2000) ................................................................................................. 109<br />
Figura nr. 9-15 Influenţa activităţilor antropice în jurul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform<br />
Formularului standard Natura 2000) ................................................................................................. 109<br />
Figura nr. 9-16 Zonele de extindere a intravilanului faţă de limita ROSCI0013 Bucegi ............... 111<br />
Figura nr. 9-17 Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare existentă (cu linie continuă) şi propusă<br />
(cu linie întreruptă) şi localizarea acestora faţă de limita ROSCI0013 Bucegi ....................... 111<br />
Figura nr. 9-18 Intensitatea activităţilor antropice în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul<br />
(conform Formularului standard Natura 2000) ................................................................................... 112<br />
Figura nr. 9-19 Influenţa activităţilor antropice în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform<br />
Formularului standard Natura 2000) ................................................................................................. 112<br />
Pagina 9
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Figura nr. 9-20 Intensitatea activităţilor antropice în jurul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform<br />
Formularului standard Natura 2000) ................................................................................................. 113<br />
Figura nr. 9-21 Influenţa activităţilor antropice în jurul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform<br />
Formularului standard Natura 2000) ................................................................................................. 113<br />
Figura nr. 9-22 Zonele de extindere a intravilanului oraşului Râşnov faţă de limita ROSCI0207<br />
Postăvarul ......................................................................................................................................... 115<br />
Figura nr. 12-1 Suprafeţele (ha) ocupate de zonele funcţionale în cadrul celor 2 Alternative ale<br />
planului ............................................................................................................................................. 121<br />
Figura nr. 12-2 Suprafeţele ocupate de intravilan în cadrul celor 2 Alternative ale planului......... 122<br />
Figura nr. 12-3 Suprafaţa totală (ha) ocupată de categoria funcţională “Spaţii verzi şi de protecţie”<br />
în cadrul celor 2 Alternative ale planului propuse ...................................................................... 123<br />
Pagina 10
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
ABREVIERI ŞI ACRONIME<br />
ANAR<br />
ANPM<br />
APM<br />
ARPM<br />
CUT<br />
CJ<br />
Directiva SEA<br />
DN<br />
EIA<br />
EPC<br />
GES<br />
GIS<br />
HG 1076/2004<br />
INS<br />
MMGA /MMDD/MMP<br />
Natura 2000<br />
ONG<br />
PATJ<br />
PLAM<br />
PNDR<br />
POT<br />
PJGD<br />
PUD<br />
PUG<br />
PUZ<br />
SEA / ESM<br />
SGA<br />
UAT<br />
UE<br />
Administraţia Naţională Apele Române<br />
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului<br />
Agenţia pentru Protecţia Mediului<br />
Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului<br />
Coeficient de utilizare a terenului<br />
Consiliul Judeţean<br />
Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor<br />
anumitor planuri şi programe asupra mediului<br />
Drum naţional<br />
Evaluarea impactului asupra mediului (evaluarea la nivel de proiect a efectelor de<br />
mediu)<br />
EPC Consultanţă de mediu – elaboratorul Raportului de mediu<br />
Gaze cu efect de seră<br />
Sistem Geografic Informaţional<br />
Hotărârea de Guvern nr. 1076/8.07.2004 privind stabilirea procedurii de<br />
realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (MO nr.<br />
707/5.08.2004)<br />
Institutul Naţional de Statistică<br />
Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor / Ministerul Mediului şi Dezvoltării<br />
Durabile / Ministerul Mediului şi Pădurilor<br />
Reţea Europeană de Arii protejate creată pentru conservarea habitatelor şi<br />
speciilor de interes comunitar<br />
Organizaţie nonguvernamentală<br />
Plan de amenajare a teritoriului judeţului<br />
Plan Local de Acţiune pentru Mediu<br />
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală<br />
Procent de ocupare a terenului<br />
Plan Judeţean de Gestiune a Deşeurilor<br />
Plan Urbanistic de Detaliu<br />
Plan Urbanistic General<br />
Plan Urbanistic Zonal<br />
Evaluare strategică de mediu<br />
Sistem de Gospodărirea Apelor<br />
Unitate Administrativ Teritorială<br />
Uniunea Europeană<br />
Pagina 11
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
1 1 INTRODUCERE<br />
Prezenta lucrarea reprezintă Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategică de Mediu a<br />
Planului Urbanistic General (PUG) şi a Regulamentului Local de Urbanism (RLU) al<br />
Oraşului Râşnov, judeţul Braşov (denumit pe scurt PUG Râşnov). Lucrarea a fost întocmită de<br />
SC EPC Consultanţă de Mediu SRL, societate acreditată de Ministerul Mediului şi Pădurilor<br />
pentru elaborarea de rapoarte de mediu (Certificat de înregistrare în Registrul Naţional al<br />
elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului poziţia 209/13.04.2010).<br />
Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele de conţinut ale Anexei nr. 2 a<br />
Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 „privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu<br />
pentru planuri şi programe”.<br />
Planul Urbanistic General (PUG) al Oraşului Râşnov, judeţul Braşov este promovat de către<br />
Primăria Oraşului Râşnov, în calitate de titular al planului, şi prevede obiectivele, acţiunile şi<br />
măsurile de dezvoltare pentru Oraşul Râşnov, corelate cu Planul de Amenajare a Teritoriului<br />
Judeţean Braşov (PATJ Braşov) şi Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Zona<br />
Metropolitană Braşov Pol Naţional de Creştere.<br />
Scopul realizării Planului Urbanistic General îl reprezintă dezvoltarea localităţii corelată cu<br />
potenţialul zonei, necesităţile şi opţiunile populaţiei. Planul Urbanistic General are caracter<br />
director de analiză şi reglementare operaţională a situaţiei existente pe termen scurt, precum şi<br />
prevederi pe termen mediu şi lung.<br />
Planul Urbanistic General reactualizat pentru Oraşul Râşnov va fi aprobat prin Hotărâre a<br />
Consiliului Local şi va constitui baza legală pentru realizarea programelor şi strategiei de<br />
dezvoltare din perimetrul oraşului. Durata de valabilitate a PUG-ului analizat este de 10 ani de la<br />
data aprobării de către Consiliul Local al Oraşului Râşnov.<br />
Memoriul General, Regulamentul de Urbanism şi planşele de reglementare pentru Actualizarea<br />
Planului Urbanistic General al Oraşului Râşnov, judeţul Braşov sunt elaborate de către S.C.<br />
URBAN TEAM S.R.L. Bucureşti, urb. Dana Apostol în conformitate cu prevederile legislaţiei<br />
specifice în domeniu (Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu<br />
modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de<br />
amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV – a – Reţeaua de localităţi, cu modificările şi<br />
completările ulterioare, Ordinul nr. 13/N/1999 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid<br />
privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general”).<br />
Pagina 12
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
2<br />
2 METODOLOGIA ELABORĂRII SEA PENTRU<br />
PUG ORAŞUL RÂŞNOV<br />
Scopul evaluării strategice de mediu este acela de a contribui la integrarea consideraţiilor cu<br />
privire la mediu în pregătirea şi adoptarea Planului Urbanistic General actualizat al Oraşului<br />
Râşnov. Parcurgerea procedurii SEA este o garanţie a promovării dezvoltării durabile în cadrul<br />
acestui Plan.<br />
Evaluarea stategică de mediu se realizează în baza cerinţelor Directivei SEA (Directiva Consiliului<br />
European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra<br />
mediului) şi a Hotărârii de Guvern nr. 1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii de realizare a<br />
evaluării de mediu pentru planuri sau programe (MO nr. 707/5.08.2004), care transpune<br />
prevederile Directivei menţionate în legislaţia naţională.<br />
Metodologia utilizată în evaluarea strategică de mediu include cerinţele documentelor mai sus<br />
amintite, precum şi recomandările metodologice din:<br />
• „Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi<br />
programe”, elaborat de MMGA şi ANPM, aprobat prin Ordinul nr. 117/2006;<br />
• „Ghidul generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe” şi „Ghidul privind<br />
Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism”,<br />
elaborate în cadrul proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 –<br />
772.03.03) „Întărirea capacităţii instituţionale pentru implementarea şi punerea în aplicare a<br />
Directivei SEA şi a Directivei de Raportare”.<br />
Principalele avantaje ale realizării SEA în planificarea privind amenajarea teritoriului şi<br />
urbanism sunt următoarele:<br />
• Suport pentru asistarea deciziilor prin identificarea efectelor secundare, cumulative şi sinergice<br />
asupra unor componente de mediu sau ale unor sectoare de dezvoltare, considerând diferite<br />
alternative pentru atingerea obiectivelor dorite;<br />
• Asigură contribuţia la o dezvoltare durabilă prin anticiparea şi prevenirea efectelor negative de<br />
mediu (la sursă, în stadii incipiente) şi deci evită apariţia unor surprize nedorite;<br />
• Întăreşte evaluarea de impact la nivel de proiect prin identificarea domeniului de evaluare şi<br />
informarea asupra aspectelor critice ce trebuie tratate în faza de dezvoltare a proiectelor<br />
(eficientizarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului).<br />
Procedura SEA (conform HG 1076/2004) presupune parcurgerea următoarelor etape:<br />
a) etapa de încadrare a planului/programului în procedura evaluării de mediu;<br />
b) etapa de definitivare a proiectului de plan/program şi de realizare a Raportului de mediu;<br />
c) etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu.<br />
Pagina 13
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
În conformitate cu cerinţele articolului 9 alin. (1) din HG 1076/2004, Primăria Oraşului Râşnov,<br />
în calitate de titular al Planului Urbanistic General, a notificat Agenţia pentru Protecţia Mediului<br />
Braşov şi a informat publicul prin anunţuri repetate în mass-media cu privire la elaborarea primei<br />
versiuni a planului.<br />
În conformitate cu cerinţele art. 9 alin. (2) din HG 1076/2004, odată cu notificarea, s-a pus la<br />
dispoziţia APM Braşov şi a publicului, spre consultare, prima versiune a planului şi s-a solicitat<br />
declanşarea etapei de încadrare pentru a se decide dacă planul se supune procedurii evaluării<br />
strategice de mediu.<br />
În urma analizării primei versiuni a PUG Oraşul Râşnov (documentaţie înregistrată la APM<br />
Braşov cu numărul de înregistrare 13654/28.10.2011), APM Braşov emite decizia de încadrare nr.<br />
13654/06.02.2012, prin care se hotărăşte că planul se supune procedurii de realizare a evaluării de<br />
mediu conform prevederilor H.G. 1076/2004, competenţa emiterii actului de reglementare<br />
(avizul de mediu) fiind a ARPM SIBIU. Această instituţie a delegat, prin adresă oficială, către<br />
APM Braşov emiterea Avizului de Mediu pentru PUG Râşnov.<br />
Ulterior etapei de încadrare, a fost organizat primul grup de lucru la sediul APM Braşov, acesta<br />
fiind alcătuit din reprezentanţi ai titularului de plan, persoane fizice sau juridice atestate conform<br />
prevederilor legale în vigoare care elaborează Raportul de mediu şi reprezentanţi ai autorităţilor<br />
publice interesate de efectele implementării planului precum:<br />
• Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov;<br />
• Consiliul Judeţean Braşov;<br />
• Inspectoratul pentru Situaţii de Braşov;<br />
• Administraţia Naţională de Apă – Sucursala Braşov;<br />
• Inspectoratul Teritorial de Muncă Braşov;<br />
• Direcţia de Sănătate Publică Braşov;<br />
• Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Braşov;<br />
• Direcţia generală pentru cultură Braşov.<br />
În cadrul grupului de lucru au fost analizate efectele semnificative pe care planul le are asupra<br />
mediului şi s-au stabilit domeniul şi nivelul de detaliu al informaţiilor ce trebuie incluse în<br />
Raportul de mediu, precum şi necesitatea includerii unor aspecte privind evaluarea adecvată.<br />
Elaborarea prezentului Raport de mediu a presupus parcurgerea următoarelor etape:<br />
• Analiza stării mediului la nivelul Oraşului Râşnov (aspecte relevante pentru PUG), luând în<br />
considerare datele şi informaţiile existente;<br />
• În urma caracterizării stării actuale a mediului a fost identificat un set de aspecte de mediu<br />
şi probleme de mediu ce sunt relevante pentru spaţiul analizat şi care pot fi abordate direct<br />
prin intermediul PUG;<br />
• Pentru aspectele de mediu şi problemele de mediu identificate au fost formulate obiective<br />
relevante de mediu cărora planul trebuie să se adreseze;<br />
Pagina 14
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
• A fost realizată o analiză a evoluţiei probabile a stării mediului (a acelor aspecte de mediu<br />
relevante, identificate anterior) în condiţiile neimplementării prevederilor PUG (Alternativa<br />
„0”);<br />
• Au fost evaluate efectele asupra mediului generate de implementarea PUG Oraşul<br />
Râşnov, prin analizarea modului în care obiectivele şi măsurile propuse contribuie la atingerea<br />
obiectivelor de mediu relevante;<br />
• Pe baza evaluării la nivel de obiective a fost elaborată o evaluare cumulativă care să poată<br />
oferi o imagine de ansamblu asupra posibilelor evoluţii viitoare ale stării mediului în condiţiile<br />
implementării PUG;<br />
• A fost de asemenea realizată o listă de indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor<br />
PUG Oraşul Râşnov asupra mediului;<br />
• Pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de recomandări privind prevenirea,<br />
reducerea şi compensarea oricărui potenţial efect advers asupra mediului asociat<br />
implementării PUG.<br />
1. Analiza stării mediului<br />
2. Aspecte relevante de mediu /<br />
probleme de mediu<br />
4. Alternativa “0”<br />
3. Obiective relevante de mediu<br />
PUG ORAŞUL<br />
RÂŞNOV<br />
5. Evaluare efecte<br />
potenţiale obiective şi<br />
măsuri<br />
6. Posibile evoluţii ale<br />
stării mediului<br />
8. Program de<br />
monitorizare a<br />
efectelor<br />
7. Recomandări pentru prevenirea<br />
/reducerea /compensarea efectelor<br />
adverse<br />
9. Raport de mediu<br />
Figura nr. 2-1 Etapele elaborării Raportului de mediu<br />
Pagina 15
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
3<br />
3 SCURTĂ PREZENTARE A PLANULUI<br />
URBANISTIC GENERAL AL ORAŞULUI RÂŞNOV<br />
3.1 CONTEXTUL ACTUAL<br />
Actualul Plan Urbanistic General al Oraşului Râşnov a fost aprobat în anul 2000. Durata de<br />
valabilitate a unui Plan Urbanistic General este de 5-10 ani, acest lucru impunând reactualizarea şi<br />
aprobarea unui nou PUG.<br />
Suprafaţa teritoriului intravilan existent, aprobată prin Planul Urbanistic General elaborat în anul<br />
2000, este de 1113,85 ha. În perioada 2000-2010 teritoriul intravilan al oraşului Râşnov a fost<br />
extins pe baza Planurilor Urbanistice Zonale, ceea ce a condus însă la o fragmentare a teritoriului<br />
şi apariţia unui număr foarte mare de trupuri dispersate (106 trupuri). Planul Urbanistic General<br />
propune integrarea acestor dezvoltări anteriore, corelarea ca pe un ansamblu unitar, menit să<br />
ofere confort urban locuitorilor.<br />
3.2 STRUCTURA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL ORAŞULUI RÂŞNOV<br />
Planul Urbanistic General actualizat al Oraşului Râşnov este alcătuit din Memoriu General,<br />
Regulament Local de Urbanism şi parte grafică (Încadrarea în teritoriul administrativ, Situaţia<br />
existentă, Reglementari urbanistice, Alimentare cu apă şi Canalizare). Actualizarea PUG Oraşul<br />
Râşnov este realizată de S.C. URBAN TEAM S.R.L. Bucureşti.<br />
Planul Urbanistic General are caracter director şi de reglementare operaţională, constituind baza<br />
legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare.<br />
Reactualizarea Planului Urbanistic General al Oraşului Râşnov urmăreşte, prin introducerea în<br />
cadrul documentaţiei de urbanism existente a constrângerilor şi permisivităţilor urbanistice<br />
generate de zonele propuse pentru extindere, crearea condiţiilor de autorizare a noilor<br />
construcţii, crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi<br />
sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare judeţene.<br />
Actualizarea Planului Urbanistic General şi al Regulamentului de Urbanism al Oraşului Râşnov a<br />
avut la bază o serie de documente şi studii elaborate la nivelul Oraşului Râşnov, precum şi<br />
documentaţii de urbanism elaborate pentru diferite planuri urbanistice:<br />
Planul Urbanistic General al oraşului Râşnov, elaborat de S.C. PROIECT BRAŞOV S.A.;<br />
Documentare pe teren şi consultări cu autorităţile locale privind necesităţile şi opţiunile<br />
populaţiei;<br />
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Braşov, INCD Urbanproiect, UAUIM Bucureşti;<br />
Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Zona Metropolitană Braşov Pol Naţional de<br />
Creştere, Agenţia Metropolitană Braşov, Martie 2009;<br />
Pagina 16
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Concept de dezvoltare durabilă a Judeţului Braşov, Agenţia de Dezvoltare Durabilă a<br />
Judeţului Braşov în colaborare cu Compartimentul de Protecţia Mediului al Consiliului<br />
Judeţean Braşov, 2007;<br />
Elemente din Planurile de Amenajare ale Teritoriului Naţional;<br />
Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor,<br />
septembrie 2004;<br />
Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 7 Centru, Agenţia Regională pentru<br />
Protecţia Mediului Sibiu, Decembrie 2006;<br />
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor judeţul Braşov, S.C. Interdevelopment S.R.L. -<br />
Consulting & Engineering, S.C. Standard Consulting S.R.L., ianuarie 2008;<br />
Raport privind starea mediului în judeţul Braşov – 2008, Agenţia pentru Protecţia Mediului<br />
Braşov;<br />
Fişa localităţii, Oficiul judeţean de statistică Braşov;<br />
AJOFM;<br />
Documentaţii de urbanism aprobate (PUZ-uri).<br />
Structura Memoriului General al Actualizării Planului Urbanistic General şi a Regulamentului<br />
Local de Urbanism al Oraşului Râşnov cuprinde 4 capitole principale şi o serie de subcapitole<br />
structurate după cum urmează:<br />
1. INTRODUCERE<br />
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei<br />
1.2. Obiectul lucrării<br />
1.3. Surse documentare<br />
2. STADIUL ACTUAL AL <strong>DE</strong>ZVOLTARII URBANISTICE<br />
2.1. Evoluţie<br />
2.2. Elemente ale cadrului natural<br />
2.3. Relaţii in teritoriu<br />
2.4. Activităţi economice<br />
2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale<br />
2.6. Circulaţii<br />
2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial.<br />
2.8. Zone cu riscuri naturale<br />
2.9. Echiparea edilitară<br />
2.10. Probleme de mediu<br />
2.11. Disfuncţionalităţi<br />
3. PROPUNERI <strong>DE</strong> <strong>DE</strong>ZVOLTARE URBANISTICĂ<br />
3.1. Optimizarea relaţiilor în teritoriu<br />
3.2. Evoluţia populaţiei. Elemente demografice şi sociale<br />
3.2.1. Prognoza populaţiei şi propuneri pentru dezvoltarea resurselor umane<br />
3.3. Organizarea circulaţiei<br />
3.4. Intravilan propus. Zonificarea funcţională. Bilanţ teritorial.<br />
3.5. Măsuri în zonele cu riscuri naturale<br />
3.6. Dezvoltarea echipării tehnico-edilitare a teritoriului<br />
Pagina 17
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
3.7. Protecţia mediului<br />
3.8. Reglementări urbanistice<br />
3.9. Obiective de utilitate publică<br />
4. CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE<br />
Memoriul General al Planul Urbanistic General al Oraşului Râşnov, împreună cu Regulamentul<br />
local de urbanism aferent, capătă odată cu aprobarea lor, valoare juridică oferind instrumentul de<br />
lucru necesar administraţiei locale şi judeţului Braşov ce vor urmări aplicarea lor, iar autorizaţiile<br />
de construire în zona analizată urmând a fi eliberate direct în baza acestor documente sau pe bază<br />
de Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) sau Planurilor Urbanistice de Detaliu (PUD) în cazul<br />
anumitor amplasamente.<br />
3.3 PRINCIPALELE OBIECTIVE ŞI MĂSURI PROPUSE PRIN PUG ORAŞUL<br />
RÂŞNOV<br />
Planul Urbanistic General al Oraşului Râşnov a fost elaborat cu scopul:<br />
stabilirii direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului şi dezvoltare<br />
urbanistică a localităţilor;<br />
utilizării raţionale şi echilibrate a terenurilor necesare funcţiunilor urbanistice;<br />
precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii, neomogenităţi<br />
geologice, reducerea vulnerabilităţii fondului construit existent);<br />
evidenţierii fondului construit valoros şi a modului de valorificare a acestuia în folosul<br />
localităţii;<br />
creşterii calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii şi serviciilor;<br />
fundamentării realizării unor investiţii de utilitate publică;<br />
asigurării suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi<br />
autorizaţiilor de construire;<br />
corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului.<br />
Obiectivul general al Planului Urbanistic General este dezvoltarea spaţială economico - socială<br />
durabilă şi echilibrată pe ansamblul teritoriului studiat, în paralel cu protecţia, conservarea şi<br />
reabilitarea mediului natural şi construit.<br />
Obiectivele specifice ale formulării prevederilor de reglementare a dezvoltării Oraşului Râşnov<br />
sunt reprezentate de:<br />
• O.S.1<br />
Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi judeţean;<br />
Pagina 18
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
• O.S.2<br />
• O.S.3<br />
• O.S.4<br />
• O.S.5<br />
• O.S.6<br />
Valorificarea potenţialului natural, economic şi uman;<br />
Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii;<br />
Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan;<br />
Stabilirea şi delimitarea zonelor construibile;<br />
Stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale;<br />
• O.S.7 Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de<br />
construire;<br />
• O.S.8<br />
• O.S.9<br />
Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora;<br />
Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;<br />
• O.S.10 Evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan;<br />
• O.S.11 Stabilirea obiectivelor de utilitate publică;<br />
• O.S.12 Stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi<br />
realizare a construcţiilor.<br />
Principial, măsurile propuse în PUG vizează dezvoltarea Oraşului Râşnov, oferind un instrument<br />
de lucru la îndemâna administraţiei publice locale în următoarele domenii: proiectare,<br />
administraţie centrală şi locală, agenţi economici, colectivităţi sau persoane particulare<br />
beneficiare.<br />
Un aspect important pentru actualizarea PUG Oraşului Râşnov este reprezentat de bilanţul<br />
suprafeţelor (vezi figura 3-1). Această abordare ne permite realizarea unei evaluări de mediu cât<br />
mai riguroase prin compararea situaţiei existente cu cea viitoare, rezultată în urma propunerilor<br />
planului analizat.<br />
Pagina 19
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Propus<br />
11,25%<br />
88,75%<br />
Intravilan<br />
Extravilan<br />
Existent<br />
7,37%<br />
92,63%<br />
ha<br />
Figura nr. 3-1 Situaţia existentă şi cea propusă a teritoriului administrativ al oraşului Râşnov<br />
Analizând figura 3-1 se poate constata că noul PUG propune creşterea intravilanului oraşului,<br />
prin trecerea unei suprafeţe de 587,2 ha din extravilan în intravilan, ceea ce va determina o<br />
scădere a suprafeţei extravilanului cu aproximativ 4%.<br />
Suprafaţa intravilanului propus prin actualizarea PUG Oraşul Râşnov este de 1703,33 ha,<br />
reprezentând 11,25% din suprafaţa totală a teritoriului oraşului. Limita intravilanului propus<br />
include toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii, precum şi suprafeţele necesare<br />
dezvoltării localităţii pe o perioadă de 7-10 ani. Teritoriul intravilan a fost împărţit în unităţi<br />
teritoriale de referinţă (UTR – uri), fiecare unitate teritorială de referinţă având unu sau mai multe<br />
trupuri. Acestea sunt zone convenţionale din localitate care prezintă caracteristici similare din<br />
punct de vedere funcţional şi morfologic şi aceleaşi tendinţe de dezvoltare.<br />
În tabelul următor este prezentat bilanţul teritorial al suprafeţelor din intravilanul existent şi cel<br />
propus.<br />
Tabel nr. 3-1 Bilanţul teritorial al suprafeţelor din intravilanul existent şi propus<br />
ZONE<br />
FUNCŢIONALE<br />
Locuinţe şi<br />
Funcţiuni<br />
Complementare<br />
0 5000 10000 15000 20000<br />
SUBZONA<br />
L1 Subzona locuinţe<br />
individuale cu max. P+2<br />
niveluri în zone construite<br />
L2 Subzona locuinţe<br />
individuale cu max. P+2<br />
niveluri situate în noile<br />
extinderi sau enclave<br />
neconstruite<br />
L3 Subzona case de vacanţă<br />
şi dotări turistice<br />
L4 Subzona locuinţe<br />
colective cu maxim P+6<br />
niveluri<br />
Suprafata<br />
(ha)<br />
164,27<br />
Existent A0<br />
Total<br />
ha/zonă<br />
funcţională<br />
% din<br />
total<br />
A1 Rezultat prin PUG<br />
Total<br />
ha/zonă<br />
funcţională<br />
Suprafata<br />
(ha)<br />
14.72 164,27<br />
% din<br />
total<br />
9,64<br />
315,69 28,28 176,77 10,38<br />
683,82<br />
1002,18<br />
193,12 17,30 626,19 36,76<br />
10,74 0,96 34,95 2,05<br />
Pagina 20
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
ZONE<br />
FUNCŢIONALE<br />
Instituţii şi servicii<br />
de interes public<br />
Unităţi agrozootehnice<br />
Unităţi Industriale şi<br />
Depozitare<br />
Spaţii Verzi şi de<br />
Protecţie<br />
Zonă mixtă<br />
Zonă de activităţi<br />
sportive, loisir şi<br />
agrement<br />
Gospodărie<br />
Comunală<br />
Zone cu destinaţie<br />
specială<br />
Căi de Comunicaţie<br />
şi Transport<br />
SUBZONA<br />
ZC Zona centrală (funcţiuni<br />
de reprezentare, servicii si<br />
locuire)<br />
A1 Subzona activităţi<br />
agrozootehnice<br />
Suprafata<br />
(ha)<br />
Existent A0<br />
Total<br />
ha/zonă<br />
funcţională<br />
% din<br />
total<br />
A1 Rezultat prin PUG<br />
Total<br />
ha/zonă<br />
funcţională<br />
Suprafata<br />
(ha)<br />
% din<br />
total<br />
28,17 28,17 2,52 28,17 28,17 1,65<br />
32,58 32,58 2,92 6,7 6,7 0,39<br />
A2 Subzona unităţi<br />
industriale şi depozitare<br />
55,02 55,02 4,93 20,95 20,95 1,23<br />
V Zona verde culoare de<br />
protecţie faţă de<br />
infrastructura tehnică şi<br />
43,67 43,67 3,91 86,91 86,91 5,10<br />
oglinzi de apă din intravilan<br />
M1 Subzona mixtă (servicii<br />
0<br />
0.00 27,47<br />
1,61<br />
şi locuire)<br />
0<br />
129,36<br />
M2 Subzona mixtă (servicii,<br />
0 0.00 101,89 5,98<br />
mică industrie, depozite)<br />
St Dotări turistice şi servicii<br />
100,16<br />
8,97 248,54<br />
complementare<br />
120,13<br />
268,24<br />
14,59<br />
Sp Dotări sportive 19,97 1,79 19,7 1,16<br />
G1 Construcţii şi amenajări<br />
izolate pentru gospodărie 8,58<br />
0,77 8,58<br />
0,50<br />
13,59<br />
13,59<br />
comunală<br />
G2 Cimitire 5,01 0,45 5,01 0,29<br />
S Unităţi militare 29,87 29,87 2,68 14,74 14,74 0,87<br />
C1 Căi rutiere 92,8<br />
8,31 110,73<br />
6,50<br />
99,03<br />
116,96<br />
C2 Căi ferate 6,23 0,56 6,23 0,37<br />
Ape 7,86 7,86 0,70 12,91 12,91 0,76<br />
Altele (cantoane căi ferate, Cumidava) 2,39 2,39 0,21 2,62 2,62 0,15<br />
TOTAL (ha) 1116,13 100 1703,33 100<br />
În tabelul următor sunt prezentate cele 63 de măsuri/propuneri de dezvoltare urbanistică<br />
identificate în actualizarea PUG Oraşul Râşnov, împărţite în 8 domenii de intervenţie.<br />
Pagina 21
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Tabel nr. 3-2 Măsurile şi propunerile de dezvoltare urbanistică propuse în PUG Oraşul Râşnov<br />
DOMENII<br />
MĂSURI/ PROPUNERI <strong>DE</strong> <strong>DE</strong>ZVOLTARE<br />
1. Proiecte de eliminare a cauzelor alunecărilor de teren (consolidări versanţi, plantări, etc.) şi a zonelor afectate de inundaţii;<br />
2. Interzicerea definitivă a construcţiilor în zonele expuse riscurilor antropice/naturale şi amenajarea ca spaţii verzi (recomandare);<br />
3. Realizarea construcţiilor noi pe baza studiilor geotehnice în zonele cu potenţial de instabilitate;<br />
4. Dezvoltarea prioritară a terenurilor neconstruite existente în intravilan (inclusiv echiparea edilitară a acestora) şi în zonele ce sunt<br />
uşor de echipat din punct de vedere tehnico-edilitar şi au acces la serviciile şi dotările existente;<br />
5. Conversia funcţională a zonelor industriale şi agro-zootehnice abandonate în zone mixte de servicii şi activităţi productive<br />
nepoluante;<br />
FONDUL<br />
CONSTRUIT ŞI<br />
UTILIZAREA<br />
TERENURILOR<br />
6. Dezvoltarea noilor zone introduse in intravilan pe baza de PUZ - uri întocmite pe suprafeţe mai mari care să reglementeze<br />
echiparea edilitară şi infrastructura de drumuri;<br />
7. Unificarea trupurilor izolate de intravilan rezultate în urma PUZ – urilor aprobate, în zone compacte în vederea stabilirii unor<br />
reglementări unitare;<br />
8. Rezervarea de terenuri pentru construcţia de dotări şi servicii publice, precum şi locuinţe pentru tineri şi locuinţe sociale;<br />
9. Asigurarea bazei necesare dezvoltării activităţilor productive, comerciale, a serviciilor precum şi a turismului;<br />
10. Dezvoltarea turismului cultural prin valorificarea potenţialului oferit de cetate şi de zona centrală precum şi de obiceiurile şi tradiţiile<br />
localnicilor;<br />
11. Dezvoltarea turismului sportiv şi a agrementului prin realizarea unor baze sportive pentru practicarea sporturilor de iarnă şi a unor<br />
noi dotări de agrement şi recreere;<br />
12. Reabilitarea blocurilor de locuinţe colective şi a clădirilor vechi ce pot avea valoare ambientală sau sunt situate în apropierea<br />
Pagina 22
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
DOMENII<br />
centrului istoric.<br />
MĂSURI/ PROPUNERI <strong>DE</strong> <strong>DE</strong>ZVOLTARE<br />
13. Reamenajarea şi modernizarea spaţiilor verzi existente precum şi extinderea şi diversificarea acestora;<br />
SPAŢII<br />
PLANTATE,<br />
AGREMENT ŞI<br />
SPORT<br />
CĂI <strong>DE</strong><br />
COMUNICAŢIE ŞI<br />
TRANSPORT<br />
14. Realizarea unei baze sportive de schi fond şi biatlon pe valea Cărbunari;<br />
15. Realizarea de fâşii plantate faţă de zonele industriale, faţă de drumurile principale şi faţă de albia râurilor;<br />
16. Realizarea unor trasee turistice în zona munţilor Bucegi şi Postăvarul, respectând statul acestora de arii naturale protejate;<br />
17. Amenajarea peisagistică a spaţiilor verzi existente;<br />
18. Organizarea unor noi spaţii de joacă pentru copii.<br />
19. Realizarea autostrăzii Transilvania care va spori accesibilitatea oraşului şi a zonei turistice învecinate;<br />
20. Realizarea nodului rutier Râşnov pentru accesul autovehiculelor de pe DN73 şi DN73A la autostradă;<br />
21. Realizarea şoselei de centură Cristian – Râşnov, cu racord la autostradă;<br />
22. Realizarea de drumuri colectoare faţă de drumurile de interes naţional pentru zone de extindere a intravilanului;<br />
23. Modernizarea străzilor existente prin refacerea îmbrăcăminţii rutiere şi amenajarea de trotuare ;<br />
24. Amenajarea intersecţiilor dintre arterele principale şi străzi de categorii inferioare;<br />
25. Amenajarea unor noi parcări (cca. 450 locuri) prioritar în zona centrală şi în zonele propuse pentru dezvoltarea turismului;<br />
26. Amenajarea unei parcări subterane în zona Centrului Istoric;<br />
27. Propunerea de drumuri noi, de completare a reţelei stradale existente;<br />
28. Realizarea unor studii de circulaţie care să reglementeze accesul traficului greu, precum şi crearea unor străzi pietonale şi a unor<br />
străzi cu sens unic în condiţiile degrevării reţelei stradale de traficul de tranzit;<br />
29. Dezvoltarea transportului public în parteneriat cu celelalte localităţi ale zonei metropolitane Braşov;<br />
Pagina 23
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
DOMENII<br />
MĂSURI/ PROPUNERI <strong>DE</strong> <strong>DE</strong>ZVOLTARE<br />
30. Introducerea transportului public cu mijloace ecologice care să asigure legătura cu oraşul Braşov.<br />
31. Regularizarea pârâul Ghimbăşel atât în aval cât şi în amonte unde oraşul s-a dezvoltat, în special în zonele afectate de inundaţiile din<br />
2009;<br />
32. Realizarea unor lucrări de regularizare (îndiguiri) pe valea Glăjeriei şi Râşnoavei pentru protejarea construcţiilor turistice;<br />
33. Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile până în 2015 prin înlocuirea reţelelor şi branşamentelor existente învechite;<br />
ECHIPARE<br />
EDILITARĂ<br />
34. Realizarea unor sisteme centralizate de alimentare cu apă cu o singură sursă (captări de izvoare) în zonele turistice Valea Glăjeriei şi<br />
Valea Râşnoavei ;<br />
35. Extinderea reţelei de canalizare pe toate străzile existente şi în zonele propuse spre dezvoltare;<br />
36. Extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în zonele de dezvoltare propuse;<br />
37. Extinderea reţelelor de tensiune joasă pe străzile proiectate, precum şi realizarea de noi posturi de transformare în centrele de<br />
consum;<br />
38. Înlocuirea liniilor de joasă tensiune pe majoritatea străzilor conform studiilor întocmite de SC Electrica SA;<br />
39. Montarea în subteran a reţelelor tehnico – edilitare.<br />
40. Protejarea şi reabilitarea monumentelor istorice, de arhitectură, a ansamblurilor urbane şi a siturilor arheologice;<br />
PROTEJAREA<br />
ZONELOR CU<br />
VALOARE <strong>DE</strong><br />
PATRIMONIU<br />
41. Reabilitare sit Cumidava – Râşnov;<br />
42. Reabilitarea centrul istoric în Oraşul Râşnov;<br />
43. Promovarea şi înscrierea monumentelor istorice în diverse trasee turistice tematice;<br />
44. Reabilitarea, renovarea şi realizarea unor noi spaţii publice în zona centrală astfel încât să fie prezervat caracterul istoric al centrului<br />
istoric;<br />
Pagina 24
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
DOMENII<br />
MĂSURI/ PROPUNERI <strong>DE</strong> <strong>DE</strong>ZVOLTARE<br />
45. „Cetatea Ţărănească Râşnov Cetatea de altă dată” – parc tematic în vecinătatea obiectivului istoric.<br />
46. Limitarea extinderii zonei construite pe terenuri aflate în zonele de protecţie faţă de reţelele tehnico-edilitare, sau în zonele lipsite de<br />
infrastructura edilitară, fără asigurarea echipării corespunzătoare conform legilor şi normelor în vigoare;<br />
47. Reglementări în utilizarea terenului pentru potenţiale surse de poluare, care să respecte distanţele normate de protecţie şi evitarea<br />
amplasării unor funcţiuni ce pot genera - sau pot fi generatoare de poluare;<br />
PROBLEME <strong>DE</strong><br />
<strong>MEDIU</strong><br />
48. Retehnologizarea unităţilor agricole şi industriale în scopul reducerii emisiilor de noxe în atmosferă;<br />
49. Lucrări de amenajare a albiilor şi văilor torenţiale;<br />
50. Mărirea suprafeţelor zonelor verzi prin realizarea de noi zone cu funcţiuni de agrement şi recreere;<br />
51. Implementarea proiectului pentru colectarea selectiva a deşeurilor, precum şi realizarea staţiei de transfer de la Râşnov;<br />
52. Reducerea poluării aerului generată de traficul auto prin devierea acestuia pe autostrada Transilvania şi realizarea unor perdele<br />
vegetale de protecţie.<br />
53. Dezvoltarea unor proiecte comune în parteneriat cu localităţile situate în zona metropolitană a municipiului Braşov (trasee şi zone<br />
turistice, zone comerciale şi de servicii, zone de activităţi productive, echipamente tehnico-edilitare şi de gospodărie comunală,<br />
proiecte privind protecţia mediului, etc.);<br />
<strong>DE</strong>ZVOLTARE<br />
ECONOMICĂ<br />
54. Crearea de locuri de muncă în servicii, şi activităţi din sectorul productiv, în care să fie atrase o parte a persoanelor ieşite timpuriu de<br />
pe piaţa muncii;<br />
55. Promovarea antreprenoriatului, ca forţă motrice a economiei locale, prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care încep să<br />
administreze o afacere;<br />
56. Susţinerea înfiinţării de pensiuni turistice, mici fabrici şi ateliere meşteşugăreşti;<br />
57. Promovarea potenţialului turistic al oraşului Râşnov.<br />
Pagina 25
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
DOMENII<br />
MĂSURI/ PROPUNERI <strong>DE</strong> <strong>DE</strong>ZVOLTARE<br />
58. Facilităţi economico-financiare privind locuinţele acordate tinerelor familii;<br />
59. Îmbunătăţirea sistemului de educaţie prin modernizarea infrastructurii şi dotarea cu aparatură şi echipamente necesare;<br />
EVOLUŢIE<br />
<strong>DE</strong>MOGRAFICĂ<br />
60. Îmbunătăţirea sistemului de sănătate prin modernizarea infrastructurii şi dotarea cu aparatură şi echipamente necesare;<br />
61. Stimularea încadrării în muncă a tinerilor;<br />
62. Diversificarea ofertei de locuri de muncă, a activităţilor economice şi instituirea unor programe de formare şi reconversie<br />
profesională;<br />
63. Centrul ROSENAU pentru educaţie incluzivă – Râşnov.<br />
Pagina 26
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
3.4 RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE<br />
Denumirea strategiei/<br />
planului sau programului<br />
Planul de Amenajare a<br />
Teritoriului Naţional<br />
(PATN)<br />
Orizontul<br />
de timp<br />
Relaţia cu PUG Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional are caracter director şi fundamentează programele strategice sectoriale pe termen<br />
mediu şi lung şi determină dimensiunile, sensul şi priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul<br />
cerinţelor europene. PATN se elaborează pe secţiuni specializate, care sunt aprobate prin lege de către Parlamentul României.<br />
Secţiunile aprobate până în prezent sunt: Secţiunea I – Reţele de transport, Secţiunea a II-a – Apa, Secţiunea a III-a – Zone<br />
protejate, Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, Secţiunea a V-a – Zone de risc natural. În prezent se află în curs de<br />
elaborare Secţiunea a VI-a – Zone cu resurse turistice, Secţiunea a VII-a – Infrastructura pentru educaţie şi Secţiunea a VIII-a<br />
– Zone rurale.<br />
În PATN există prevederi ce vizează direct Oraşul Râşnov, respectiv:<br />
- Secţiunea I: Tronsonul autostrăzii Sibiu-Făgăraş-Braşov-Ploieşti va traversa teritoriul oraşului Râşnov;<br />
- Secţiunea II: Până în 2015 se propun următoarele lucrări hidroedilitare de reabilitare pe teritoriul oraşului Râşnov:<br />
majorarea debitelor la captare-tratare, majorarea capacităţii de compensare, înmagazinare, reabilitarea reţelei de<br />
distribuţie, extinderea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare, precum şi completarea staţiei de epurare cu trepte<br />
avansate (biologică şi chimică);<br />
- Secţiunea III: Pe teritoriul oraşului Râşnov se găsesc următoarele arii protejate: parcul natural Bucegi, rezervaţia<br />
Peştera Valea Cetăţii, respectiv Monumentul şi ansamblul de arhitectură Cetatea Râşnov, Biserica ortodoxă Sfântul<br />
Nicolae (biserici şi ansambluri mănăstireşti), ce fac parte din categoria valorilor de patrimoniu cultural de interes<br />
naţional; Oraşul Râşnov face parte de asemenea din unităţile administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a<br />
patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional;<br />
- Secţiunea IV: localitate de rang III;<br />
- Secţiunea V: localizat în zonă cu o intensitatea seismică de grad VII (grade MSK), nu este afectat de inundaţii.<br />
Planul de Amenajare a<br />
Teritoriului Judeţean<br />
Braşov (PATJ Braşov)<br />
2002 - ....<br />
PATJ Braşov are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio-economică a judeţului.<br />
Rolul PATJ este de a coordona şi armoniza dezvoltarea unităţilor administrative componente la nivelul întregului judeţ,<br />
asigurând un cadru global şi unitar privind posibilităţile de dezvoltare în context regional, naţional şi european. Prevederile<br />
PATJ constituie elemente obligatorii de temă pentru planurile de amenajare teritorială şi urbanistică ce se întocmesc pentru<br />
Pagina 27
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
Denumirea strategiei/<br />
planului sau programului<br />
Orizontul<br />
de timp<br />
Relaţia cu PUG Oraşul Râşnov<br />
unităţile teritorial administrative din cadrul judeţului. PATJ Braşov preia prevederile PATN.<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Din punct de vedere al strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului şi a programului de măsuri, pentru Oraşul Râşnov se pot<br />
aminti:<br />
• traseul turistic rutier cu valoare peisagistică situat între Predeal şi Râşnov;<br />
Master Plan pentru<br />
judeţul Braşov (sectoarele<br />
de apă şi apă uzată)<br />
2007 – 2037<br />
• încurajarea zootehniei, ridicarea gradului de confort a structurilor de primire existente şi modernizarea spaţiilor de<br />
alimentaţie publică aferente, construirea unor spaţii de cazare noi, circa 100 locuri, în hoteluri de confort sporit şi dotări<br />
adecvate;<br />
• lucrări de reabilitare a drumului naţional 73A pe tronsonul Predeal-Râşnov;<br />
• alimentarea cu apă a oraşului Rîşnov din acumularea Pleşiţa (situată pe râul Bârsa) în urma amenajarii bazinului<br />
hidrografic Olt;<br />
• mărirea capacităţii de înmagazinare a apei potabile;<br />
• extinderea reţelei de canalizare;<br />
• realizarea unei staţii de tratare a apei şi prelungirea conductei de aducţiune;<br />
• alte măsuri referitoare la infrastructură:<br />
- realizarea drumului expres Calafat-Craiova-Piteşti-Braşov-Bacău, reabilitarea DN 73A tronsonul Braşov – Piteşti<br />
- extinderea reţelelor de gaze către noi consumatori, în localităţile racordate la reţele de gaze;<br />
- realizarea unor studii pentru implementare a unor sisteme şi tehnologii corecte şi moderne de alimentare cu energie<br />
termică.<br />
Master Planul a fost elaborat în cadrul proiectului Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor ISPA<br />
2005/RO/16/P/PA/001-03 în sectorul mediului din România. Master Planul prezintă rezultatele analizei şi strategiei de<br />
dezvoltare a sistemelor de apă şi apă uzată în vederea asigurarii respectarii în întregime a reglementărilor şi directivelor<br />
româneşti şi ale UE.<br />
La momentul elaborării Master Planului, oraşul Râşnov prezenta următoarele:<br />
Pagina 28
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
Denumirea strategiei/<br />
planului sau programului<br />
Orizontul<br />
de timp<br />
• o rată de conectare la sistemele de apă de 96,3%;<br />
• o rată de conectare la reţeaua de ape uzate de 83,8%.<br />
Relaţia cu PUG Oraşul Râşnov<br />
Planul de investiţii pe termen lung prevede pentru Oraşul Râşnov:<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
• realizarea colectorului de canalizare Zărneşti – Râşnov: colector Dn 600 mm, inclusiv lucrări, subtraversare curs de<br />
apă, subtraversare drum, consolidare praguri de fund pt. pârâurile Turcu şi Panicel (global), camine de vizitare şi<br />
schimbare de direcţie;<br />
• lucrari la surse de apă: aducţiune nouă Cristian – Râşnov: aducţiune Dn 250 mm, inclusiv lucrări, camere de golire,<br />
aerisire, dezaerisire, inclusiv echipament, cămine de vane de linie, inclusiv echipament, subtraversare drum naţional,<br />
inclusiv lucrări, cămine de joncţiune, inclusiv echipament;<br />
• lucrari de tratare a apei:<br />
staţie pompare nouă: clădire staţie de pompare, global, echipament de pompare, inclusiv variator de frecvenţă<br />
şi panou electric (Q =75 l/s, H = 30 m), instalaţii hidraulice, vane şi ranforsări, instalaţie electrică şi automatizari,<br />
global;<br />
staţie de clorinare: construcţie staţie de clorinare, pregătire şi dozaj pentru dezinfecţie finală, neutralizator în<br />
caz de scăpări accidentale de clor;<br />
• reţele de distribuţie:<br />
reabilitarea reţelei de distribuţie în Râşnov: conducte pentru reţeaua de distribuţie Pn 10, Dn 110 mm,<br />
inclusiv lucrări, conducte pentru reţeaua de distribuţie Pn 10, Dn 160 mm, inclusiv lucrări, conducte pentru<br />
reţeaua de distribuţie Pn 10, Dn 250 mm, inclusiv lucrări, conducte de legatură Dn 25 mm, inclusiv lucrări,<br />
hidranţi stradali Dn 80 mm, inclusiv lucrări, cămine de vane pe reţeaua de distribuţie, inclusiv echipament şi<br />
lucrări;<br />
program de înlocuire a reţelei de distribuţie: înlocuirea conductelor reţelei de distribuţie, Dn 160 mm,<br />
inclusiv lucrări, înlocuirea căminelor de vane şi joncţiune în reţeaua de distribuţie, înlocuirea hidranţilor stradali,<br />
Dn 80 mm, inclusiv lucrări, înlocuirea conductelor de legatură Dn 25 mm, la locuinţe individuale, inclusiv vane şi<br />
apometre;<br />
Pagina 29
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
Denumirea strategiei/<br />
planului sau programului<br />
Orizontul<br />
de timp<br />
• canal:<br />
Relaţia cu PUG Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
reabilitare reţea de canalizare în Râşnov: colector Dn 250 mm, inclusiv lucrări, colector Dn 300 mm, inclusiv<br />
lucrări, colector Dn 400 mm, inclusiv lucrări, branşamente la reţeaua de canalizare Dn 150 mm, L=10 m, cămine<br />
de vizitare în reţeaua de canalizare;<br />
creşterea capacităţii colectorului Râşnov-Braşov: colector Dn 600 mm, inclusiv lucrări, adâncimea medie H<br />
= 3.0 m, cămine de vizitare în reţeaua de canalizare Dn 700 mm, subtraversare cu sifon Dn 600 mm a pârâlului<br />
Ghimbăşel , L=40 m, subtraversare cu sifon Dn 600 mm pentru Timişul Sec, L=30 m, îndiguri la subtraversare,<br />
subtraversare cu foraj orizontal a drumurilor judeţene şi naţionale cu Dn 600 mm, L=20 m, subtraversare cu<br />
foraj orizontal a căii ferate cu Dn 600 mm, L=35 m, refacerea legăturii reţelei de canalizare existentă cu<br />
colectorul reabilitat, diam mediu Dn 200 mm, L=10m;<br />
program de înlocuire a conductelor de canalizare: înlocuire a conductelor de canalizare cu diam Dn 300 mm,<br />
H=2.50 m, inclusiv lucrări, înlocuire cămine de vizitare în reţeaua de canalizare, înlocuire branşamente în reţeaua<br />
de canalizare, Dn 150 mm, L=10m;<br />
sistem de colectarea ape pluviale: colector ape pluviale Dn 500 mm, inclusiv lucrări, camere de descărcare în<br />
reţeaua de canalizare, guri de scurgere în reţeaua de canalizare;<br />
• epurare ape uzate: nu sunt necesare investiţii.<br />
Program integrat de<br />
Gestionare a calităţii<br />
aerului în aglomerarea<br />
Braşov pentru indicatorii<br />
NO2, PM10 şi SO2<br />
2010 - 2015<br />
Programul/programul integrat de gestionare a calitatii aerului constituie instrumentul pentru realizarea masurilor si actiunilor<br />
din Planul national de actiune în domeniul protectiei atmosferei si atingerea obiectivelor din Strategia nationala privind<br />
protectia atmosferei.<br />
Oraşul Râşnov nu face parte din această aglomerare, însă în anumite situaţii analiza hărţilor de dispersie a poluanţilor permite<br />
identificarea valorilor concentraţiilor unor poluanţi. Astfel au fost identificate următoarele valori ale concentraţiilor<br />
poluanţilor:<br />
• NO2: - concentraţie maximă orară în anul 2008: 80 - 140 µg/m³<br />
- concentraţie maximă anuală în anul 2008: 12,5 - 15 µg/m³<br />
• PM10 - concentraţie maximă zilnică în anul 2008: 30,01 – 45 µg/m³<br />
Pagina 30
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
Denumirea strategiei/<br />
planului sau programului<br />
Orizontul<br />
de timp<br />
Relaţia cu PUG Oraşul Râşnov<br />
- concentraţie maximă anuală în anul 2008: 26,01 – 35 µg/m³<br />
• SO2 - concentraţia medie anuală în anul 2008: 7,55 – 7,75 µg/m³<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Planul Regional de<br />
Gestionare a Deşeurilor<br />
(PRGD) Regiunea 7<br />
Centru, revizia 1,<br />
versiunea Ianuarie 2011<br />
Planul Judeţean de<br />
Gestionare a Deşeurilor,<br />
Judeţul Braşov (PJGD<br />
Braşov)<br />
Planul Regional de<br />
Acţiune pentru Protecţia<br />
Mediului - Regiunea 7<br />
CENTRU<br />
Planul Local de Acţiune<br />
pentru Protecţia Mediului<br />
Judeţul Braşov<br />
2008 - 2018<br />
2008 - 2013<br />
2007 - 2013<br />
2006 - 2013<br />
Revizuirea PRGD se realizează în cadrul proiectului „Parteneriat pentru un mediu curat, minimizarea deşeurilor şi dezvoltare<br />
durabilă în Regiunea 7 Centru” al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Sibiu, proiect finanţat prin intermediul<br />
Programului Norvegian de Cooperare pentru Creştere Economică şi Dezvoltare Durabilă în România.<br />
În acest document se menţionează că Master planul privind sistemul de management integrat al deşeurilor pentru judeţul<br />
Braşov nu a fost încă finalizat, fiind în discuţie realizarea unei instalaţii de incinerare cu valorificare energetică.<br />
Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor - Braşov (PJGD) este un document de planificare elaborat în scopul de a asigura<br />
cadrul pentru crearea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului, care să asigure îndeplinirea<br />
obiectivelor şi ţintelor legislative şi a celor prevăzute în planurile de nivel superior (naţional şi regional).<br />
În cadrul PJGD Braşov a fost prevăzută închiderea depozitului orăşenesc neconform de la Râşnov în anul 2008, urmând ca<br />
deşeurile să fie transportate direct la depozitul conform Braşov.<br />
Planul recomandă înfiinţarea unei staţii de transfer în oraşul Râşnov până în anul 2013.<br />
Nu sunt propuneri referitoare la Oraşul Râşnov.<br />
Planul Local de Acţiune pentru Mediu reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de<br />
mediu la nivel judeţean, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile, în concordanţă cu Planul Naţional de Acţiune pentru<br />
Mediu, Planul Regional de Acţiune pentru Mediu şi cu Programele de Dezvoltare Locale, Judeţene şi Regionale.<br />
Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru judeţul Braşov a fost iniţiat şi implementat prin programul PHARE «<br />
implementarea Aquis-ului de Mediu » în cadrul proiectului PHARE RO 0006.14.03 “Asistenţă tehnică pentru întărirea<br />
inspectoratelor locale de Protecţia Mediului şi înfiinţarea Inspectoratelor Regionale de Protecţia Mediului”.<br />
Printre problemele identificate în cadrul PLAM pentru oraşul Râşnov se numără:<br />
Pagina 31
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
Denumirea strategiei/<br />
planului sau programului<br />
Orizontul<br />
de timp<br />
Relaţia cu PUG Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
• starea tehnică necorespunzătoare a reţelelor de distribuţie a apei potabile ce are ca obiectiv specific reabilitarea şi<br />
modernizarea reţelelor de distributie apă în localităţile urbane;<br />
• starea degradată a sistemelor de canalizare existente ce are ca obiectiv specific sistarea deversărilor de ape neepurate<br />
datorită funcţionării defectuoase sau degradării colectoarelor de canalizare;<br />
• poluarea apelor subterane datorată depozitării necorespunzătoare a deşeurilor industriale şi menajere pentru care se<br />
propune controlul, diminuarea şi eliminarea poluării apelor subterane în zona fostei unităţi industriale<br />
Romacril;<br />
• insuficienţa gradului de asigurare a apei potabile în sistem controlat.<br />
Epurarea apelor uzate din oraşul Râşnov se realizează la Staţia de epurare Stupini.<br />
Planul Integrat de<br />
Dezvoltare Urbană<br />
(PIDU) pentru polul de<br />
creştere (PC) Braşov<br />
2007 - 2013<br />
Elaborarea PIDU s-a realizat pe baza unuia dintre obiectivele strategice ale perioadei 2007-2013 stabilite în Cadrul Strategic<br />
Naţional de Referinţă (CSNR - 2007-2013) şi anume necesitatea sprijinirii dezvoltării polilor de creştere existenţi şi/sau în<br />
formare. În cadrul acestui document pentru oraşul Râşnov sunt prevăzute următoarele acţiuni:<br />
Domeniul I. Infrastructură:<br />
• reactualizarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a oraşului Râşnov;<br />
• construcţia centurii ocolitoare Cristian – Râşnov, cu racord la autostradă;<br />
• asfaltarea străzilor Bălcescu şi Brazilor;<br />
• amenajarea parcării subterane în Centrul Istoric;<br />
• proiect ascensor pe plan înclinat pentru acces cetate Râşnov;<br />
• realizarea unei baze sportive de schi fond şi biatlon pe valea Cărbunari;<br />
• amenajare ştrand şi complex turistic;<br />
• proiect privind înfiinţarea centrului ROSENAU pentru educaţie incluzivă;<br />
• extinderea Şcolii Generale nr. 2.<br />
Domeniul III. Protecţia mediului:<br />
Pagina 32
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
Denumirea strategiei/<br />
planului sau programului<br />
Orizontul<br />
de timp<br />
Relaţia cu PUG Oraşul Râşnov<br />
• dezvoltarea reţelei de aducţiune apă potabilă şi evacuare ape uzate.<br />
Domeniul IV. Dezvoltare economică:<br />
• reabilitare sit Cumidava;<br />
• realizarea parcului tematic „Cetatea Ţărănească Râşnov Cetatea de altă dată”;<br />
• promovarea potenţialului turistic al oraşului.<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
De asemenea, localităţile cuprinse în Polul de Creştere Braşov sunt interesate să se realizeze sistemul de transport public<br />
metropolitan, care să asigure conexiunea şi fluenţa traficului între localităţi, pentru toate categoriile de populaţie. Localitatea<br />
Râşnov este interesată de introducerea transportului public cu mijloace de transport ecologice pentru conectarea cu Braşovul,<br />
ce pot fi exploatate atât în scop utilitar cât şi turistic.<br />
Planul de management al<br />
Parcului Natural Bucegi<br />
Elaborat<br />
2007<br />
Aprobat<br />
2011<br />
Plan de management al Parcului Natural Bucegi a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 187 din 23 februarie 2011,<br />
acesta fiind documentul oficial prin care se realizează gospodărirea unitară şi integrală a ariei naturale protejate. În cadrul cap.<br />
5 sunt prezentate ţintele şi acţunile prevăzute pentru întreaga suprafaţă a parcului natural, structurate pe 7 domenii, fiecare<br />
domeniu având unul sau mai multe obiective şi câte un indicator de realizare. Acţiunile prevăzute au un caracter predominant<br />
general, fiind aplicabile şi pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov. Acestea sunt cuprinse în cadrul următoarele domenii:<br />
• „A. Cunoaşterea şi conservarea speciilor, a diversităţii biologice, a peisajului şi a mediului fizico-geografic” cu indicatorul<br />
de realizare: Conservarea biodiversităţii şi peisajului în Parcul Natural Bucegi;<br />
• „B. Utilizarea durabilă a resurselor din ecosistemele naturale” cu indicatorul de realizare: Menţinerea activităţilor<br />
tradiţionale durabile şi utilizarea raţională a resurselor;<br />
• „C. Turism şi recreere” cu indicatorul de realizare: Menţinerea prestigiului turistic al Masivului Bucegi şi diversificarea<br />
formelor de turism în Parc, cu accent pe ecoturism;<br />
• „D. Cercetarea ştiinţifică” cu indicatorul de realizare: Cunoaşterea caracteristicilor si functionarii biosistemelor, in<br />
conditiile amplificarii impactului antropic;<br />
• „E. Educaţie şi conştientizare publică” cu indicatorul de realizare: Schimbarea mentalităţii în rândul comunităţilor,<br />
proprietarilor, administratorilor din Parc şi a turiştilor;<br />
Pagina 33
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
Denumirea strategiei/<br />
planului sau programului<br />
Orizontul<br />
de timp<br />
Relaţia cu PUG Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
• „F. Comunităţi locale” cu indicatorul de realizare: Creşterea calităţii vieţii, reflectată în aspectul aşezărilor şi beneficiile<br />
directe sau indirecte ale comunităţilor;<br />
• „G. Management si administraţie” cu indicatorul de realizare: Îndeplinirea Contractului de Administrare şi dezvoltarea<br />
durabilă a Parcului Natural Bucegi acţiunea: Marcarea pe teren a zonei de dezvoltare durabila conform legislatiei si<br />
planului de management.<br />
Specific, pentru Râşnov sunt prevazute in cadrul domeniului C7. Menţinerea punctelor de permanenţă Salvamont.<br />
Monitorizarea modului de modernizare a infrastructurii specifice şi dotarea corespunzatoare pentru supravegherea activităţilor<br />
turistice, prevenirea accidentelor, informarea turiştilor, monitorizarea permanentă şi specializată a turismului în zona montană,<br />
siguranţa turiştilor urm[toarele aspecte:<br />
• Formaţiuni Salvamont Râşnov;<br />
• Realizarea unui Punct de Informare la nivelul oraşului Râşnov.<br />
Pagina 34
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
4<br />
4 ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII<br />
<strong>MEDIU</strong>LUI<br />
4.1 STAREA ACTUALĂ A <strong>MEDIU</strong>LUI<br />
4.1.1 ASPECTE GENERALE<br />
Caracterizarea stării actuale a mediului a fost realizată pe baza datelor şi informaţiilor referitoare la<br />
teritoriul Oraşului Râşnov disponibile la momentul elaborării Raportului de mediu. Analiza stării<br />
actuale a mediului a fost realizată pentru fiecare aspect de mediu relevant, selectat în cadrul<br />
discuţiilor grupului de lucru.<br />
Aspectele de mediu relevante considerate sunt următoarele: aer, apă, sol, modificări climatice,<br />
biodiversitate, managementul riscurilor de mediu, conservarea /utilizarea eficientă a resurselor<br />
naturale, populaţia şi sănătatea umană, peisajul natural, moştenirea culturală, transport durabil,<br />
turism durabil, creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu.<br />
Aşezare geografică. Oraşul Râşnov este situat în judeţul Braşov, în zona Sudică a acestuia. Din<br />
punct de vedere geografic oraşul se găseşte la intersecţia paralelei de 45º35’ latitudine nordică, cu<br />
meridianul 25º27’ longitudine estică.<br />
Figura nr. 4-1 Localizarea Judeţului Braşov şi a Oraşului Râşnov în cadrul Regiunii de Dezvoltare<br />
7 - Centru<br />
Pagina 35
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Suprafaţa teritoriului administrativ al Oraşului Râşnov este de 15147,32 ha, cu o populaţie stabilă<br />
de 14.081 persoane (conform datelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor<br />
2011 furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov).<br />
Teritoriul intravilanului existent al oraşului Râşnov este format din:<br />
• Oraşul Râşnov (Trup 1) S= 711,18 ha;<br />
• 105 trupuri izolate totalizând 404,95 ha.<br />
Oraşul Râşnov se învecinează cu următoarele unităţi administrativ-teritoriale:<br />
• Nord – Vest: comuna Vulcan;<br />
• Vest: Oraşul Zărneşti;<br />
• Sud- Vest: Comuna Bran;<br />
• Sud: Oraşul Buşteni, judeţul Prahova;<br />
• Sud – Est: Oraşul Predeal;<br />
• Est: Municipiul Braşov;<br />
• Nord – Est: comuna Cristian.<br />
Circulaţia majoră se desfăşoară pe arterele:<br />
• DN 73: Râşnov – Cristian (5 km);<br />
• DN 73A: Râşnov – Zărneşti (12 km);<br />
• DN 73: Râşnov – Bran (12 km);<br />
• DN 73: Râşnov – Braşov (12 km);<br />
• DN 73A: Râşnov – Predeal.<br />
Relieful. Oraşul Râşnov este amplasat în Depresiunea Ţara Bârsei la poalele unei zone muntoase<br />
şi se află în a doua treaptă a amfiteatrului de relief pe terenul aluvionar a râului Ghimbăşel. Pe<br />
teritoriul administrativ al oraşului se regăsesc de asemenea zone montane precum Masivul Bucegi<br />
(Sud), Munţii Bârsei reprezentat prin Masivul Postăvarul (Nord-Est), Munţii Codlei (Vest)<br />
precum şi o zonă deluroasă reprezentată de Clăbucetele Predealului (Est) (Figura nr. 4-2).<br />
Pagina 36
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Figura nr. 4-2 Unităţi de relief de pe teritoriul Oraşului Râşnov<br />
Depresiunea Ţara Bârsei este de origine tectonică formată prin fracturarea şi scufundarea unui<br />
compatriment al masei montane centrale a Carpaţilor de Curbură, la sfârşitul Pliocenului. Apele<br />
care au pătruns în această zonă au format un lac în care s-au colmatat depozite sedimentare pe<br />
grosimi de câteva sute de metri. Ulterior retragerii apelor, la începutul cuaternarului, suprafaţa<br />
depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice de către agenţii externi (eroziune şi acumulare<br />
torenţială şi fluviatilă etc.) care au determinat fizionomia actuală.<br />
Altitudinea medie a reliefului are valoarea de 1508 m, cu valoarea maximă de 2482 în Munţii<br />
Bucegi şi valori minime până la 534 m în zona depresionară. Valori altitudinale ridicate se<br />
înregistrează şi în zona sud- estică şi sudică a teritoriului administrativ analizat ce corespund<br />
sectoarelor montane (Figura nr. 4-3).<br />
Pagina 37
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Figura nr. 4-3 Harta hipsometrică a teritoriului oraşului Râşnov<br />
Geologia. Substratul geologic şi tectonica teritoriului aparţin unui spaţiu morfostructogenetic de<br />
contact, în care se remarcă interferenţa dintre structurile faliate şi structurile plicative cu dispunere<br />
longitudinală, reliefate ca anticlinale şi sinclinale deformate tectonic (anticlinalul Postăvaru,<br />
sinclinalul Bucegilor). Fundamentul zonei montane este alcătuit din şisturi cristaline vechi (seria<br />
de Leaota), care suportă în Munţii Bucegi un strat gros de peste 2000 m, de conglomerate<br />
cretacice (conglomeratele de Bucegi).<br />
Masivul Postăvaru constituie o uriaşă cută anticlinală, situată în prelungirea nordică a masivului<br />
cristalin al Leaotei, alcătuită din calcare de vârstă jurasică, conglomerate polimictice şi gresii<br />
cretacice. Calcarele predomină în cadrul culmilor din vest şi sud, unde apar forme endo- şi<br />
exocarstice de dimensiuni reduse (lapiezuri, doline, peşteri).<br />
Clăbucetele Predealului, înconjurate de masive mai înalte, se suprapun în zonele joase luncilor,<br />
glacisurilor de luncă şi teraselor.<br />
Pagina 38
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Ca vârstă, pe teritoriul oraşului sunt prezente în principal formaţiuni:<br />
• Quaternare de vârstă holocen inferior, caracterizate prin depozite deluvial – proluviale<br />
argilo-nisipoase cu grosimi de 4-5 m şi cu intercalaţii de material grosier aluvionar<br />
(sectorul depresiunii Ţara Bîrsei);<br />
• Cretacice şi jurasice, aferente zonelor montane, alcătuite preponderent din calcare,<br />
conglomerate şi gresii. În zona munţilor Bucegi se observă apariţia în substratul geologic a<br />
depozitelor glaciare.<br />
De asemenea, pe teritoriu oraşului Râşnov se observă prezenţa unor falii normale, verticale ce<br />
delimitează Masivul Bucegi de Clăbucetele Predealului, respectiv Clăbucetele Predealului de<br />
Masivul Postăvaru (Figura nr. 4-4).<br />
Figura nr. 4-4 Harta geologică a teritoriului oraşului Râşnov<br />
Pagina 39
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
4.1.2 AER<br />
Teritoriul analizat se desfăşoară în zona climatului temperat continental, iar prin poziţia<br />
geografică într-un climat al depresiunilor montane, într-o zonă de interferenţă a influenţelor<br />
climatice estice şi vestice, expusă mai mult maselor de aer continental dar şi sub influenţa maselor<br />
de aer oceanic.<br />
Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6 şi 8 ºC şi cresc dinspre sud (altitudini mai<br />
ridicate) spre nord. În general se observă o creştere a maximelor absolute în raport cu scăderea<br />
altitudinii reliefului şi cu particularităţile locale ale acestuia. Frecvente sunt inversiunile de<br />
temperatură cu deosebire iarna şi la începutul verii, când masele de aer rece şi dens se stagnează în<br />
zona depresionară, precum şi îngheţurile timpurii (în medie în prima decadă a lunii octombrie, dar<br />
apărând şi din septembrie) şi cele târzii ce influenţează în mod direct muncile agricole.<br />
Cantitatea medie multianuală a precipitaţiilor se situează în jurul valorii de 700 mm, mai<br />
ridicată decât media pe ţară.<br />
În ceea ce priveşte calitatea aerului, conform Raportului privind Starea mediului în judeţul<br />
Braşov pentru anul 2010, elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, la nivelul<br />
judeţului emisiile sunt în scădere, dar calitatea aerului încă trebuie să se îmbunătăţească.<br />
Supravegherea calităţii aerului la nivelul judeţului se realizează prin intermediul a 5 staţii automate<br />
de monitorizare:<br />
1. Staţie de trafic: staţia BV1 – B-dul Calea Bucureşti – amplasată în zonă cu trafic intens;<br />
2. Staţie de trafic: staţia BV3 – B-dul Gării – amplasată în zonă cu trafic intens şi trafic greu;<br />
3. Staţie de fond urban: staţia BV2 – str. Castanilor – amplasată în zonă rezidenţială, pentru<br />
a evidenţia gradul de expunere a populaţiei la nivelul de poluare urbană;<br />
4. Staţie de fond industrial: staţia BV5 – B-dul Al. Vlahuţă – al cărei amplasament a rezultat<br />
din evaluarea preliminară a calităţii aerului pentru a evidenţia influenţa emisiilor din zona<br />
industrială asupra nivelului de poluare din zona de sud a municipiului Braşov;<br />
5. Staţie de fond suburban: staţia BV4 – comuna Sânpetru – având ca obiectiv evaluarea<br />
expunerii la ozon a populaţiei si vegetaţiei de la marginea aglomerării.<br />
Dintre acestea, cele mai apropiate staţii de monitorizare de oraşul Râşnov sunt BV1 – staţie de<br />
trafic, respectiv BV2 – staţie de fond urban. Conform raportului pe anul 2011 privind Calitatea<br />
Aerului Ambiental în aglomerarea Braşov elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov,<br />
nu au fost suficiente date pentru a putea evidenţia corect trendul concentraţiilor indicatorilor<br />
analizaţi (PM 10 , O 3 , NO 2 , SO 2 , CO, benzen, metale grele).<br />
Pagina 40
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
4.1.2.1 Calitatea aerului la nivelul aglomerării Braşov<br />
Concentraţia de PM 10<br />
Valorile înregistrate în ultimii doi ani la staţiile de monitorizare a calităţii aerului în aglomerarea<br />
Braşov au înregistrat valori ale concentraţiilor de PM 10 mai mici decât valoarea limită anuală<br />
pentru potecţia sănătăţii umane de 40 µg/m 3 (tabel 4-1). Pentru staţia BV1 se observă o creştere a<br />
concentraţiei de PM 10 faţă de anul 2009.<br />
Tabel nr. 4-1 Valorile concentraţiei medii anuale de PM10 înregistrate la staţiile de monitorizare<br />
din aglomerarea Braşov (*)<br />
Anul Staţia BV1 Staţia BV3 Staţia BV4<br />
2011 26,0 µg/m 3 35,7 µg/m 3 20,4 µg/m 3<br />
2010 23,0 µg/m 3 30,3 µg/m 3 16,9 µg/m 3<br />
2009 22,4 µg/m 3 40,3 µg/m 3 20,6 µg/m 3<br />
Cod depăşiri - valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (**) 40 µg/m 3<br />
* Sursa raportul pe anul 2011 privind Calitatea Aerului Ambiental în aglomerarea Braşov elaborat de<br />
Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov<br />
** Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător<br />
Concentraţia de SO 2<br />
Conform raportului pe anul 2011 privind Calitatea Aerului Ambiental în aglomerarea Braşov<br />
elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, valorile concentraţiilor medii orare de SO 2<br />
au fost mai mici decât valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane de 350 µg/m 3 şi<br />
pragul de alertă pentru SO 2 de 500 µg/m 3 . Valorile înregistrate în ultimii patru ani la staţiile de<br />
monitorizare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov au înregistrat valori ale concentraţiilor de<br />
SO 2 mai mici decât valoarea limită anuală pentru potecţia vegetaţiei de 20 µg/m 3 (tabel 4-2).<br />
Pentru staţia BV1 se observă o creştere a concentraţiei de SO 2 faţă de anul 2008.<br />
Tabel nr. 4-2 Valorile concentraţiei medii anuale de SO2 înregistrate la staţiile de monitorizare<br />
din aglomerarea Braşov (*)<br />
Anul Staţia BV1 Staţia BV2 Staţia BV3 Staţia BV4 Staţia BV5<br />
2011 5,7 µg/m 3 - 5,7 µg/m 3 - -<br />
2010 6,4 µg/m 3 5,4 µg/m 3 4,5 µg/m 3 - -<br />
2009 6,7 µg/m 3 6,1 µg/m 3 6,5 µg/m 3 5,4 µg/m 3 4,8 µg/m 3<br />
2008 5,3 µg/m 3 5,0 µg/m 3 5,7 µg/m 3 4,3 µg/m 3 6,0 µg/m 3<br />
Cod depăşiri – nivel critic (anual) pentru protecţia vegetaţiei (**) 20 µg/m 3<br />
* Sursa raportul pe anul 2011 privind Calitatea Aerului Ambiental în aglomerarea Braşov elaborat de<br />
Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov<br />
** Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, pentru acest indicator, valorile limită<br />
pentru protecţia sănătăţii umane sunt orare sau zilnice<br />
Pagina 41
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Concentraţia de benzen<br />
Valorile înregistrate în ultimii patru ani la staţiile de monitorizare a calităţii aerului în aglomerarea<br />
Braşov au înregistrat valori ale concentraţiilor de benzen mai mici decât valoarea limită anuală<br />
pentru potecţia sănătăţii umane de 5 µg/m 3 (tabel 4-3). Pentru staţia BV4 se observă o creştere a<br />
concentraţiei de benzen faţă de anul 2008.<br />
Tabel nr. 4-3 Valorile concentraţiei medii anuale de benzen înregistrate la staţiile de monitorizare<br />
din aglomerarea Braşov (*)<br />
Anul Staţia BV1 Staţia BV2 Staţia BV3 Staţia BV4 Staţia BV5<br />
2011 - - - 1,8 µg/m 3 -<br />
2010 2,4 µg/m 3 2,8 µg/m 3 2,7 µg/m 3 2,3 µg/m 3 -<br />
2009 2,6 µg/m 3 3,5 µg/m 3 3,3 µg/m 3 2,4 µg/m 3 2,5 µg/m 3<br />
2008 - 3,4 µg/m 3 3,6 µg/m 3 1,1 µg/m 3 -<br />
Cod depăşiri - valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (**) 5 µg/m 3<br />
* Sursa raportul pe anul 2011 privind Calitatea Aerului Ambiental în aglomerarea Braşov elaborat de<br />
Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov<br />
** Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător<br />
Concentraţiile de metale grele<br />
Valorile înregistrate în ultimii trei ani la staţiile de monitorizare a calităţii aerului în aglomerarea<br />
Braşov au înregistrat valori ale concentraţiilor de metale grele (Pb, Ni, Cd) mai mici decât<br />
valoarea limită anuală pentru potecţia sănătăţii umane de 0,5 µg/m 3 pentru Pb, respectiv valori<br />
mai mici decât valorile ţintă pentru anul 2013 (Ni, Cd) (tabel 4-3).<br />
Tabel nr. 4-4 Valorile concentraţiilor medii anuale de metale grele înregistrate la staţiile de<br />
monitorizare din aglomerarea Braşov (*)<br />
Staţia BV1 Staţia BV3 Staţia BV4<br />
Anul Pb<br />
µg/m 3<br />
Ni<br />
ng/ m 3<br />
Cd<br />
ng/ m 3<br />
Pb<br />
µg/m 3<br />
Ni<br />
ng/ m 3<br />
Cd<br />
ng/ m 3<br />
Pb<br />
µg/m 3<br />
Ni<br />
ng/ m 3<br />
Cd<br />
ng/ m 3<br />
2011 0,0369 3,9 0,90 0,0349 3,02 1,17 0,0186 2,1 0,46<br />
2010 0,0264 5,2 0,82 0,0281 3,7 1,01 0,0143 4,8 0,48<br />
2009 0,0358 5,2 0,47 0,0309 5,3 0,84 0,0234 2,4 0,40<br />
Cod depăşiri – valori limită pentru protecţia sănătăţii umane (plumb),<br />
valori ţintă pentru 2013 (nichel, cadmiu)**<br />
0,5 20 5<br />
* Sursa raportul pe anul 2011 privind Calitatea Aerului Ambiental în aglomerarea Braşov elaborat de<br />
Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov<br />
** Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător<br />
4.1.2.2 Calitatea aerului la nivelul oraşului Râşnov<br />
Conform documentului privind Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea<br />
Braşov pentru indicatorii NO 2 , PM 10 şi SO 2 elaborat de Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov,<br />
propus a se derula în perioada 2010 – 2015, în care sunt realizate hărţi privind modelarea<br />
Pagina 42
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
distribuţiei spaţiale a concentraţiilor medii anuale pentru NO 2 , PM 10 , SO 2 la nivelul anului 2008<br />
(figurile nr. 4-5 – 4-7), pot fi estimate valorile acestor indicatori şi la nivelul oraşului Râşnov (tabel<br />
nr. 4-5). Poate fi observat faptul că la nivelul anului 2008, în oraşul Râşnov nu au fost înregistrate<br />
depăşiri ale valorilor limită anuale pentru nici unul dintre indicatorii analizaţi (atât din punct de<br />
vedere al protecţiei sănătăţii umane cât şi al protecţiei vegetaţiei).<br />
Tabel nr. 4-5 Valorile concentraţiilor medii anuale înregistrate la nivelul anului 2008 în oraşul<br />
Râşnov pentru indicatorii SO2, NO2, PM10 (*)<br />
Indicator<br />
Interval valori ale<br />
Valori limită anuale Nivel critic (anual)<br />
concentraţiilor<br />
Zona în care s-au<br />
pentru protecţia pentru protecţia<br />
înregistrate la nivelul<br />
înregistrat concentraţiile<br />
sănătăţii umane (**) vegetaţiei (**)<br />
anului 2008<br />
NO2<br />
15 - 26 µg/m 3<br />
40 µg/m 3 30 µg/m 3<br />
Zona central-vestică a<br />
oraşului<br />
12 - 15 µg/m 3 Zone adiacente centrului<br />
PM10<br />
30,01 - 35 µg/m 3<br />
Zona centrală<br />
40 µg/m 3 - (***)<br />
26,01 - 30 µg/m 3 Zone limitrofe<br />
7,6 - 7,75 µg/m<br />
SO 3<br />
Zona centrală<br />
2 - (***) 20 µg/m<br />
7,55 - 7,6 µg/m 3 3<br />
Zone limitrofe<br />
* Sursa: Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru<br />
Protecţia mediului Braşov);<br />
** Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;<br />
*** Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător pentru indicatorul SO 2 valorile limită<br />
ale concentraţiilor pentru protecţia sănătăţii umane sunt orare sau zilnice, iar pentru PM 10 nu există valoare<br />
limită a concentraţiei pentru protecţia vegetaţiei.<br />
Figura nr. 4-5 Distribuţia spaţială a concentraţiei medii anuale NO 2 – 2008 (sursa: Programul integrat de<br />
gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov)<br />
Pagina 43
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Figura nr. 4-6 Distribuţia spaţială a concentraţiei medii anuale PM 10 – 2008 (sursa: Programul integrat<br />
de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov)<br />
Figura nr. 4-7 Distribuţia spaţială a concentraţiei medii anuale SO2 – 2008 (sursa: Programul integrat de<br />
gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov)<br />
Pagina 44
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Principalele surse de poluare a aerului în Oraşul Râşnov sunt reprezentate de:<br />
• Surse mobile (existenţa unui parc auto învechit) şi circulaţia automobilelor pe DN 73,<br />
respectiv DN 73A, ce traversează localitatea, şi drumurile judeţene;<br />
• Emisiile provenite de la centralele termice ce funcţionează pe bază de gaze naturale -<br />
principala sursă de încălzire (sursă de impurificare a atmosferei cu COV – CH4, benzen, oxizi<br />
de azot, CO2);<br />
• Unităţile agrozootehnice (ex. Ferma de găini ouătoare cu o capacitate de 73 920 găini<br />
ouătoare/ciclu aparţinând societăţii S.C. NECRI SAN S.R.L) sursele fiind reprezentate de<br />
incineratorul de cadavre (poluanţi: pulberi totale, HCl, NO 2 , SO 2 , CO, CO 2 , carbon organic<br />
total, NH 3 , cenuşă), fermentaţia dejecţiilor pe platforma de stocare temporară a dejecţiilor,<br />
procesele metabolice ce au loc în halele de creştere păsări (poluanţi: CH 4 , NH 3 , N 2 O, CO 2 ,<br />
miros - H 2 S, pulberi);<br />
• Depozitarea necontrolată a deşeurilor (în scădere datorită existenţei unui contract pentru<br />
colectarea deşeurilor cu societatea SC Goscom Cetate Râşnov SA);<br />
• Diverse activităţi care se constituie în surse de particule (lucrări agricole, construcţii, drumuri).<br />
4.1.3 APĂ<br />
Ape de suprafaţă. Oraşul Râşnov este situată în bazinul hidrografic Olt. Cursurile de apă de<br />
suprafaţă ce străbat teritoriul oraşului (figura 4-9) sunt reprezentate de:<br />
• pârâul Ghimbăşel ce se formează din unirea a două ramuri: Ghimbăşelul Mare ce<br />
izvorăşte din versantul nordic al Bucegilor şi Pârâul Mic ce se formează în urma<br />
confluenţei pârâului Cheii, pârâului Mic (ce izvorăsc din Clăbucetele Predealului) şi al<br />
pârâului Poiana (ce izvorăşte din versantul sud-vestic al muntelui Postăvaru);<br />
• pârâul Pănicel (ce izvorăşte din masivul Bucegi) primeşte ca afluent de stânga pârâul<br />
Sohodol, ambele străbătând depresiunea Bîrsei;<br />
• râul Bârsa (cu izvoare în Munţii Făgăraş, Taga şi Piatra Craiului), ce urmăreşte limita<br />
Nord - Vestică administrativă a teritoriului oraşului Râşnov.<br />
Pe teritoriul oraşului există următoarele lucrări de regularizare:<br />
consolidare mal Bîrsa pe o lungime de 3,5 km, pe sectorul Vulcan-Stupini (limita vestică a<br />
teritoriului administrativ);<br />
regularizare Ghimbăşel pe o lungime de 4,8 km, în zona în care acesta traversează zona<br />
intravilanului oraşului Râşnov;<br />
regularizare Pârâul Valea Cetăţii (Pârâul Mic) în zona de trecere a localităţii Râşnov, de la<br />
restaurantul Valea Cetăţii până la vărsarea în Ghimbăşel. Pârâul curge printr-un canal din<br />
tuburi de beton armat Dn 2000 mm;<br />
Pagina 45
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
regularizare Panicel (2 km).<br />
Printre lucrările propuse se regăseşte proiectul privind regularizarea pârâului Bârsa pe<br />
sectorul Zărneşti-Halchiu-Braşov ce cuprinde amenajarea albiei pe o lungime de 7,78 km,<br />
apararea de mal pe o lungime de aproximativ 1 km, 12 traverse colmatare, 23 praguri îngropate.<br />
Pe teritoriul oraşului Râşnov este prezentă o secţiune de monitorizare pentru elementele de<br />
calitate biologică şi fizico-chimice a apelor de suprafaţă, la staţia de supraveghere situată pe râul<br />
Ghimbăşel.<br />
Din punct de vedere al calităţii apelor de suprafaţă, conform Planului Naţional de Management<br />
aferent porţiunii naţionale a bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, cursurile de apă<br />
de suprafaţă de pe teritoriul oraşului Râşnov, au majoritar o stare ecologică moderată (59% din<br />
lungimea acestora), urmat de 24% ce prezintă o stare ecologică bună, iar doar 17% din<br />
lungimea totală a râurilor au fost încadrate cu o stare ecologică slabă (figura 4-8).<br />
Figura nr. 4-8 Calitatea apelor de suprafaţă pe teritoriul oraşului Râşnov (procente)<br />
Cursurile de apă de suprafaţă ce prezintă o stare ecologică moderată sunt reprezentate de râul<br />
Ghimbăşel şi afluentul de dreapta al acestuia (Pârâul Mic), respectiv de afluenţii acestuia din<br />
urmă (Pârâul Cheii şi Poiana). O stare ecologică bună prezintă pârâul Pănicel şi afluentul de<br />
stânga al acestuia, pârâul Sohodol. Singurul corp de apă de suprafaţă ce prezintă o stare<br />
ecologică slabă este Râul Bîrsa (figura 4-9).<br />
Sursele care afectează calitatea apelor pe teritoriul administrativ al oraşului sunt reprezentate în<br />
principal de sursele cu activităţi de mică industrie, sursele agricole precum şi de sursele mobile<br />
(traficul auto) şi apele insuficient epurate ce sunt evacuate de staţiile de epurare existente în<br />
amontele lcalităţii. Dintre sursele cu activităţi de mică industrie de pe teritoriul oraşului<br />
Râşnov menţionăm:<br />
Fabrica de scule RÂŞNOV SA - Fabricarea uneltelor de mână;<br />
ROM RE RO MUNTEANU SRL - Fabricarea cleiurilor şi gelatinelor;<br />
VINILACRILCONSULT SA - Fabricarea altor produse chimice;<br />
EMSILVA SRL - Silvicultură şi exploatare forestieră;<br />
ARA SRL - Fabricarea altor articole din metal;<br />
PROD AURORA SRL - Fabricarea băuturilor alcoolice distilate;<br />
Pagina 46
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
SC CONDMAG SA – Balastieră.<br />
În afară de aceste surse cu activităţi de mică industrie localizate în interiorul administrativ al<br />
oraşului Râşnov menţionăm şi sursele industriale aflate în amontele localităţii, care evacuează<br />
ape epurate în cursurile de apă ce traversează ulterior oraşul Râşnov. Dintre acestea menţionăm<br />
societatea ECOPAPER S.A. Zărneşti, (localizată în oraşul Zărneşti), ce desfăşoară activitatea de<br />
fabricare a hârtiei şi cartonului. Apele provenite de la staţia de epurare din incinta societăţii sunt<br />
evacuate în cursul Râului Bârsa, cu un Qmed.ev de 30,3 l/s.<br />
Printre sursele agricole ce afectează calitatea apelor de suprafaţă menţionăm ca surse posibile<br />
utilizarea necorespunzătoare a îngrăşămintelor chimice şi a fertilizatorilor în agricultură (sursă<br />
difuză de poluare), cît şi de unităţile cu activităţi agricole sau de creştere a animalelor.<br />
Figura nr. 4-9 Harta calităţii apelor de suprafaţă pe teritoriul oraşului Râşnov<br />
Pagina 47
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Ape subterane.<br />
Oraşul Râşnov este situată într-o zonă în care, conform Planului Naţional de Management aferent<br />
porţiunii naţionale a bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, se întâlnesc<br />
următoarele corpuri de apă subterană (figura 4-10):<br />
ROIL03 - corp de apă subterană freatic;<br />
ROOT02 - corp de apă subterană freatic;<br />
ROOT04 - corp de apă subterană freatic;<br />
ROOT11 - corp de apă subterană de adâncime.<br />
În zona analizată există un program de monitorizare a apelor subterane, atât cantitativă cât şi<br />
calitativă (supraveghere şi operaţional).<br />
Din punct de vedere al stării cantitative, toate corpurile de apă identificate pe teritoriul<br />
administrativ al oraşului Râşnov prezintă o stare cantitativă bună.<br />
Conform Raportului privind calitatea mediului în Judeţul Braşov în anul 2010 al Agenţiei pentru<br />
Protecţia Mediului Braşov, toate corpurile de apă subterană identificate pe teritoriul<br />
administrativ al oraşului Râşnov au fost încadrate ca având o starea calitativă chimică bună.<br />
Astfel, putem observa o îmbunătăţire a calităţii chimice a apelor subterane în cazul corpului<br />
de apă subterană ROOT02, care, la momentul elaborării Planului de Management al bazinului<br />
Hidrografic Olt (pentru care au fost utilizate în principal date şi informaţii din anul 2007)<br />
prezenta o stare calitativă chimică slabă. În cadrul acestui corp de apă subterană analizele<br />
efectuate în anul 2010 au evidenţiat depăşiri la indicatorii nitraţi şi fosfaţi. Principalii factori<br />
poluatori, care afectează calitatea apei subterane în cazul corpului de apă subterană ROOT02 sunt<br />
reprezentaţi de produsele chimice (îngrăşăminte, pesticide) utilizate în agricultură, ce provoacă o<br />
poluare difuză greu de depistat şi prevenit, produsele menajere şi produsele rezultate din<br />
zootehnie.<br />
Facem precizarea că teritoriul Oraşului Râşnov face parte din localităţile vulnerabile la<br />
poluarea cu nitraţi.<br />
Pagina 48
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Figura nr. 4-10 Harta calităţii corpurilor de apă subterană în zona oraşului Râşnov<br />
Apa destinată consumului uman. În prezent în Oraşul Râşnov există sistem centralizat de<br />
alimentare cu apă cu o lungime de 40 km, cu reţele de distribuţie pe toate străzile. Alimentarea cu<br />
apă a localităţii se realizează din sursa Cheile Râşnoavei prin drenaje executate de-a lungul<br />
pârâului Valea Cheii. De asemenea menţionăm că noile construcţii turistice existente pe Valea<br />
Glăjeriei sau Valea Râşnoavei se alimentează cu apă prin puţuri forate sau captări de izvoare.<br />
Apa colectată este înmagazinată într-un rezervor tampon de 100 mc de unde este condusă la<br />
rezervoarele de compensare existente în zona “DOBRICE”, la cota 687 m. Rezervoarele au o<br />
capacitate totală de 3.300 mc. De la rezervoare apa se distribuie prin artere şi reţele de distribuţie,<br />
existente. Numărul branşamentelor existente la consumatori (populaţie, agenţi economici) este de<br />
aproximativ 2.440. Lungimea totală a branşamentelor existente este de aproximativ 19,5 km.<br />
Dezinfectarea apei captate se face manual, direct în rezervoarele tampon, din cadrul gospodăriei<br />
captării izvoarelor, cu cloramina. Având în vedere lungimea traseului de aproximativ 7000ml /<br />
fir, pana la ajungerea apei în bateria de rezervoare din oraşul Râşnov, apa se consideră<br />
dezinfectată. Menţionăm că săptămânal se fac analizele de potabilitate a apei captate.<br />
Pagina 49
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Ape uzate. Sistemul de canalizare existent în oraşul Râşnov este realizat în sistem separativ<br />
pentru ape uzate menajere şi ape pluviale. Canalizarea apelor uzate menajere este rezolvată pe<br />
cca 50% din străzi. Evacuarea apelor uzate se face printr-un colector de canalizare cu secţiuni<br />
ovoid la staţia de epurare a municipiului Braşov. Colectorul de canalizare preia pe traseu şi apele<br />
uzate din comunele Cristian şi Ghimbav. În prezent se execută un colector de canalizare din<br />
staţiunea Poiana până la colectorul ovoid 500/750 mm Râşnov – Cristian.<br />
Pentru apele pluviale există în prezent reţele şi colectoare de canalizare pluvială în zona centrală<br />
a oraşului care descarcă apele colectate în pârâul Ghimbăşel. S-au mai executat reţele de canalizare<br />
pluvială în cartierul Primăverii pentru noul cartier realizat, cu descărcare în pârâul Ghimbăşel şi pe<br />
strada Vânători. În celelalte zone evacuarea apelor pluviale se face prin rigole.<br />
Exploatarea instalaţiilor de apă din oraşul Râşnov se face de către Societatea “GOSCOM”<br />
Râşnov care se află în administrarea Consiliului Local Râşnov. Societatea “GOSCOM” Râşnov<br />
asigură şi exploatarea instalaţiilor de apă şi canalizare din comuna Cristian, situată la nord de<br />
oraşul Râşnov, la cca 2 km distanţă.<br />
4.1.4 SOL ŞI UTILIZAREA TERENULUI<br />
Condiţiile fizico-geografice (roca mamă, relief, clima, hidrografie, vegetaţia) şi acţiunea factorului<br />
uman s-au trasmis atât în caracteristicile solurilor cât şi în repartiţia teritorială a principalelor tipuri<br />
de sol.<br />
În oraşul Râşnov se regăsesc 11 tipuri de sol şi mai multe subtipuri, toate grupate în 9<br />
clase: argiluvisoluri, cambisoluri, molisoluri, soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate,<br />
spodosoluri, umbrisoluri (figura 4-11).<br />
Clasa cambisoluri se regăseşte pe cea mai mare suprafaţă administrativă. Principala caracteristică<br />
a acestor soluri este prezenţa unui orizont de alterare. Cambisolurile au textură mijlocie şi fină cu<br />
o bună stabilitate structurală, porozitate ridicată, capacitate bună de reţinere a apei şi un drenaj<br />
intern favorabil. Adesea, au reacţie neutră sau slab acidă, fertilitate chimică satisfăcătoare şi o<br />
faună activă. În această clasă au fost incluse două tipuri de sol: eutricambosol (brun eumezobazic)<br />
şi districambosol (brun acid). În zonele montane sunt ocupate cu păduri şi pajişti<br />
naturale (în cazul tipului brun acid), păduri şi pajişti de slabă calitate cu un volum edafic redus (în<br />
cazul tipului brun eu-mezobazic).<br />
Clasa argiluvisoluri este reprezentată prin soluri brune-luvice, soluri brune argiloiluviale şi<br />
luvisoluri albice. Sunt soluri relativ vechi. Roca mamă este formată din argilă nisipoasă şi luturi.<br />
Prezintă fertilizări şi amendamente cu calcar pentru ridicarea productivităţii.<br />
Clasa molisolurilor (cernisolurilor) este caracterizată de soluri tinere, formate sub păduri de<br />
stejar şi pajişti stepizate şi se disting prin culoarea închisă. Tipurile de sol din această clasă ce se<br />
regăsesc pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov sunt reprezentate de rendzine şi soluri<br />
cernoziomoide. Rendzinele se dezvoltă pe calcare sau materiale parentale calcarifere care apar<br />
între 20 şi 50 cm adâncime. Au un volum edafic redus datorită faptului că roca dură apare<br />
Pagina 50
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
aproape de suprafaţa solului şi adesea prezintă un conţinut ridicat de material scheletic, fiind<br />
considerate slab fertile. Cernoziomoidele se dezvoltă pe roci sedimentare, fiind considerate cele<br />
mai fertile soluri din ţară având în vedere însuşirile fizice şi chimice cele mai bune.<br />
Clasa solurilor neevoluate şi trunchiate include solurile aluviale şi de stâncărie. În această clasă<br />
intră şi solurile care au o structură bine diferenţiată, dar au fost trunchiate prin eroziune sau au<br />
fost puternic influenţate de activităţile antropice.<br />
Clasa spodisoluri este reprezentată în totalitate de tipul solurilor podzolice. Vegetaţia sub care s-<br />
au format este reprezentată de specii lemnoase de molidişuri şi jnepenişuri la care se adaugă<br />
vegetaţia ierboasă de pajişti alpine. Sunt soluri puternic acide, având o fertilitate scăzută.<br />
Clasa umbrisoluri este cel mai slab reprezentată la nivelul oraşului, fiind identificată prin<br />
prezenţa tipului de soluri humicosilicatice. Acestea se dezvoltă sub o vegetaţie specifică etajului<br />
alpin şi subalpin unde se întâlnesc specii ierboase acidofile. Acest tip de sol este considerat foarte<br />
slab fertil.<br />
Starea actuală a calităţii solurilor este determinată atât de condiţiile naturale în care se găsesc<br />
solurile respective, cât şi de modul de gospodărire al acestora (nu întotdeauna sunt folosite<br />
metodele corecte). Fertilitatea solului este afectată şi de diferite cauze cum ar fi: eroziunea,<br />
conţinutul redus de humus, compactarea, aciditatea, sărăturarea, textura excesivă (nisipoasă sau<br />
argiloasă), deficitul sau excesul de apă şi de elemente nutritive.<br />
Aceste activităţi au un impact negativ asupra solului prin reducerea capacităţii sale productive şi<br />
de suport (pierderi ale fertilităţii solului, ale carbonului şi biodiversităţii, este redusă capacitatea de<br />
retenţie a apei, sunt întrerupte ciclurile de producere a gazelor şi a nutrienţilor, este redusă<br />
capacitatea de degradare a contaminanţilor).<br />
Figura nr. 4-11 Suprafeţele ocupate de clasele şi tipurile de sol existente la nivelul oraşului Râşnov<br />
Pagina 51
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Figura nr. 4-12 Harta solurilor în zona oraşului Râşnov<br />
Conform listelor publicate pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov, la nivelul oraşului<br />
Râşnov nu există situri contaminate şi nici situri potenţial contaminate.<br />
Facem însă precizarea că în prezent pe teritoriul oraşului calitatea solurilor nu este afectată de<br />
activităţi industriale deoarece există doar activităţi de mică industrie. Amplasamentul fostei uzine<br />
chimice Romacril prezintă suprafeţe de sol ce prezintă modificări faţă de starea iniţială. În prezent<br />
activitatea de producţie este foarte redusă, fapt ce a stopat existenţa unor potenţiale efecte<br />
negative în privinţa calităţii solui din zonă. Zonele în care există un risc potenţial de a fi afectată<br />
calitatea solurilor sunt reprezentate de către unităţile cu activităţi agricole.<br />
La nivelul oraşului Râşnov există de asemenea unele suprafeţe mici, îndeosebi în viroage, afectate<br />
de lipsa temporară a stratului vegetal precum şi loturi mici de teren cu depozitări accidentale de<br />
Pagina 52
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
reziduuri menajere, fără ca această situaţie să polueze arealul. Degradări ale solurilor sunt<br />
semnalate de asemenea pe suprafeţe mici datorită unor eroziuni sau alunecări de teren, amploarea<br />
acestor fenomene fiind controlabilă şi nesemnificativă.<br />
Colectarea deşeurilor se realizează de către firma SC Goscom Cetate Râşnov SA. Aceasta<br />
realizează colectarea deşeurilor menajere şi transportul acestora la staţia de transfer înfiinţată în<br />
oraşul Râşnov. După cântărire şi compactare deşeurile sunt transportate de la staţia de transfer la<br />
groapa ecologică de la Săcele.<br />
În ceea ce priveşte utilizarea terenurilor, pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov cea mai<br />
mare suprafaţă este reprezentată de pădure (48% din teritoriul administrativ), urmată de teren<br />
arabil (16%), păşuni (15%), respectiv de fâneţe (8%) şi intravilan (8%). Restul terenului este<br />
ocupat de suprafeţe reduse reprezentate de păşuni împădurite (2%), tufărişuri şi mărăcinişuri,<br />
drumuri, fâneţe împădurite (1%), respectiv nisipuri, teren neproductiv, lacuri şi bălţi naturale,<br />
fâneşe cu tufărişuri şi mărăcinişuri, bolovani, grohotiş, stâncării, pietriş şi ape curgătoare (sub 1%)<br />
(figura 4-13).<br />
Figura nr. 4-13 Utilizarea terenului pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov<br />
4.1.5 SCHIMBĂRI CLIMATICE<br />
Prin Legea nr. 3/2001 România a ratificat Protocolul de le Kyoto, angajându-se să reducă emisiile<br />
de gaze cu efect de seră cu 8% în perioada 2008-2012, comparativ cu anul de referinţă 1989.<br />
Dinamica acestor emisii în intervalul de timp scurs din anul 1989 a cunoscut un trend descendent<br />
în intervalul 1989 – 1999 (o scădere a emisiilor cu ~50% faţă de anul 1989) datorat în principal<br />
declinului activităţilor economice, urmat de o tendinţă de creştere a emisiilor în intervalul 2000 –<br />
2004, reflectând dezvoltarea economică din această perioadă, şi o uşoară tendinţă de scădere în<br />
utimii ani, datorată îmbunătăţirilor tehnologice. Estimările făcute până în prezent, pe baza acestei<br />
Pagina 53
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
tendinţe de creştere a emisiilor gazelor cu efect de seră, indică ca fiind foarte probabilă<br />
îndeplinirea ţintei stabilite pentru 2012.<br />
La nivel naţional, cea mai mare contribuţie la emisiile totale de gaze cu efect de seră o deţine<br />
dioxidul de carbon (71.39% - valoarea medie 1989 - 2007), urmat de CH 4 (17.33% - valoarea<br />
medie 1989 - 2007) şi N 2 O (10.7% - valoarea medie 1989 - 2007).<br />
Estimarea impactului schimbărilor climatice asupra României s-a realizat printr-un studiu al<br />
Academiei Române, în care s-au selectat diferite Modele de Circulaţie Generală a atmosferei, care<br />
reflectă cel mai bine condiţiile din ţara noastră. Conform rezultatelor generate de aceste modele,<br />
în condiţiile dublării concentraţiei dioxidului de carbon în atmosferă, se aşteaptă pentru deceniile<br />
următoare o creştere a temperaturii medii globale cuprinsă între 2,4 şi 7,4˚C. Impactul<br />
schimbǎrilor climatice se reflectă în: creşterea temperaturii medii cu variaţii semnificative la nivel<br />
regional, diminuarea resurselor de apă pentru populaţie, modificarea ciclului hidrologic, sporirea<br />
suprafeţelor aride, modificări în desfăşurarea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii<br />
fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversităţii etc.<br />
Pentru România, modificarea condiţiilor climatice regionale şi locale influenţează ecosistemele,<br />
aşezările umane şi infrastructura. Evenimentele meteorologice extreme (furtuni, inundaţii, secete)<br />
sunt tot mai frecvente, iar pagubele produse de acestea sunt semnificative. Predicţiile bazate pe<br />
efectele schimbărilor climatice globale arată o creştere a frecvenţei de apariţie a evenimentelor<br />
meteorologice extreme.<br />
Efectele schimbărilor climatice se manifestă în mediul rural, dar şi urban prin afectarea negativă a<br />
producţiei agricole, dar şi a biodiversităţii. S-a pus de asemenea în evidenţă faptul că, datorită<br />
creşterii temperaturilor şi scăderii volumului precipitaţiilor, în zonele împădurite joase şi deluroase<br />
se va înregistra în anii următori o scădere considerabilă a productivităţii pădurilor.<br />
La nivelul Oraşului Râşnov nu există un inventar al emisiilor de GES din diferite surse. Pe<br />
teritoriul oraşului Râşnov nu există operatori cu instalaţii /activităţi încadrate în anexa 1 a<br />
Directivei 2003/87/CE modificată si completată cu Directiva 2009/29/CE.<br />
4.1.6 BIODIVERSITATE<br />
Pe teritoriul Administrativ al Oraşului Râşnov se regăsesc următoarele arii naturale protejate<br />
(figura 4-14):<br />
• De interes naţional:<br />
- Parcul Natural Bucegi;<br />
- 4 Rezervaţii naturale: Rezervaţia naturală Peştera Valea Cetăţii, Rezervaţia Naturală<br />
Muntele Postăvaru, Rezervaţia naturală Bucegi, Abruptul Prahovean Bucegi;<br />
• De interes comunitar:<br />
Pagina 54
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
- 2 arii naturale protejate NATURA 2000: ROSCI0013 Bucegi şi ROSCI0207<br />
Postăvarul.<br />
Pentru realizarea hărţilor şi analizelor din acest capitol au fost utilizate limitele SCI-urilor şi<br />
rezervaţiilor naturale disponibile pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor<br />
(http://www.mmediu.ro/beta/domenii/protectia-naturii-2/arii-naturale-protejate/), iar limita<br />
Parcului Natural Bucegi a fost extrasă din Planul de Management aprobat prin HG 1035/2011<br />
(deoarece această limita aprobată este diferită faţă de cea disponibilă pe site-ul ministerului).<br />
Figura nr. 4-14 Localizarea ariilor naturale protejate în cadrul oraşului Râşnov<br />
Pagina 55
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Din suprafaţa totală a unităţii administrative Râşnov (intravilan şi extravilan), 19,24% este ocupată<br />
de SCI Bucegi, 18,92% de Parcul Natural Bucegi (care se suprapune în mare parte cu SCI Bucegi)<br />
şi 1,6% de SCI Postăvarul. Rezervaţia naturală Peştera Valea Cetăţii ocupă 0,01% din suprafaţa<br />
totală administrativă, iar Abruptul Prahovean Bucegi 0,29%. Celelalte Rezervaţiile naturale ocupă<br />
suprafeţe restrânse şi se suprapun cu ariile protejate de interes comunitar Natura 2000:<br />
ROSCI0013 Bucegi (pentru Rezervaţia naturală Bucegi), respectiv ROSCI0207 Postăvaru (pentru<br />
Rezervaţia naturală Muntele Postăvaru).<br />
1.60% Parcul Natural Bucegi<br />
Abruptul Prahovean Bucegi<br />
19.24 %<br />
18.92%<br />
Rezervatia naturala Bucegi<br />
(Abruptul Bucsoiu, Malaesti, Gaura)<br />
Rezervatia naturala Pestera Valea<br />
Cetatii<br />
Rezervatia naturala Muntele<br />
Postavarul<br />
1.61%<br />
7.05%<br />
0.10%<br />
0.29%<br />
ROSCI0013 Bucegi<br />
ROSCI0207 Postavarul<br />
Figura nr. 4-15 Suprafeţele ocupate de ariile naturale protejate în cadrul oraşului Râşnov din<br />
suprafaţa totală administrativă (%)<br />
În ceea ce priveşte suprafaţa ariilor protejate existente pe teritoriul UAT Râşnov din totalul<br />
suprafetelor ocupate de acestea se observă că Rezervaţia naturală Peştera Valea Cetăţii se<br />
regăseşte în întregime pe teritoriul oraşului. Aceasta este urmată de Rezervaţia naturală Bucegi<br />
(Abruptul Bucşoiu, Mălăeşti, Gaura) care se regăseşte în proporţie de 62,19% pe teritoriul UAT<br />
Râşnov. Abruptul Prahovean Bucegi ocupă pe teritoriul oraşului Râşnov cea mai mică suprafaţă<br />
din totalul suprafeţei acestuia (0,8%).<br />
ROSCI0207 Postavarul<br />
ROSCI0013 Bucegi<br />
Rezervatia naturala Muntele Postavarul<br />
Rezervatia naturala Pestera Valea Cetatii<br />
Rezervatia naturala Bucegi (Abruptul Bucsoiu,<br />
Malaesti, Gaura)<br />
Abruptul Prahovean Bucegi<br />
Parcul Natural Bucegi<br />
Suprafaţa în alte UAT-uri (ha)<br />
15.63<br />
Suprafaţa în UAT Râşnov (ha)<br />
242.23<br />
2914.42<br />
244.31<br />
1067.79<br />
44.59<br />
2865.69<br />
0% 20% 40% 60% 80% 100%<br />
Figura nr. 4-16 Suprafeţele ocupate de ariile naturale protejate în cadrul oraşului Râşnov din<br />
suprafaţa totală a fiecărei arii protejate<br />
Pagina 56
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Analizând limita intravilanului existent se observă că în partea Sudică aceasta se apropie foarte<br />
mult, iar în unele zone chiar depăşeşte (foarte puţin) limita Parcului Natural Bucegi, respectiv<br />
limita ROSCI0013 Bucegi (figura 4-17). Această zonă corespunde zonei de dezvoltare durabilă (în<br />
vest), respectiv zonei de management durabil (în sud) a Parcului Natural Bucegi (figura 4-18). În<br />
interiorul Rezervaţiei Naturale Bucegi, respectiv în interiorul parcului Natural Bucegi (zona de<br />
protecţie integrală), se află o suprafaţă de aproximativ 0,28 ha (conform Planului de management<br />
al Parcului Natural Bucegi, anexa 5) intravilan reprezentată de Cabana Mălăieşti şi Salvamont.<br />
Figura nr. 4-17 Localizarea intravilanului existent faţă de ariile protejate identificate la nivelul<br />
oraşului Râşnov<br />
Zonarea internă a Parcului Natural Bucegi prezintă pe teritoriul oraşului Râşnov următoarele<br />
zone (figura 4-18):<br />
• Zona de dezvoltare durabilă;<br />
• Zona de management durabil;<br />
Pagina 57
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
• Zona de protecţie integrală (în care este inclusă intravilanul reprezentat de Cabana<br />
Mălăieşti şi Salvamont).<br />
Pe teritoriul analizat nu există zone de protecţie strictă.<br />
Figura nr. 4-18 Zonarea internă a Parcului Natural Bucegi la nivelul oraşului Râşnov (după<br />
Planul de Management al Parcului Natural Bucegi)<br />
Oraşul Râşnov face parte din categoria unităţilor administrative al căror teritoriu include zone cu<br />
valoare naturală ridicată (HNV), conform hărţii publicate în PNDR (2007 – 2013).<br />
4.1.7 MANAGEMENTUL RISCURILOR <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong><br />
Inundaţiile. Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V- a şi a<br />
Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Braşov, teritoriul oraşului Râşnov nu este afectat<br />
de fenomenul de inundaţie. În cazul precipitaţiilor abundente (80 – 100 l/mp) sau în cazul ploilor<br />
torenţiale, zonele ce pot fi afectate de inundaţii sunt cele situate în zonele neregularizate ale<br />
pârâului Ghimbăşel din amonte de oraşul Râşnov. Pâraiele şi văile afluente din amonte au<br />
Pagina 58
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
regimuri torenţiale fără să aibă bazine de retenţie care să atenueze undele de viitură. În perioade<br />
cu precipitaţii bogate rezultă debite maxime de scurgere care produc inundaţii în localităţile<br />
limitrofe. O dată cu apele sunt aduse şi debite solide de nisip, pietriş, lemne care se depun pe albia<br />
majoră a cursului de apă. În general nu se produc pagube majore.<br />
Alunecările de teren. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – Anexa 6<br />
Macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren, situează teritoriul<br />
oraşului Râşnov într-o macrozonă teritorială cu un potenţial mediu de produce al alunecărilor şi o<br />
probabilitate de alunecare redusă. Oraşul nu este încadrat între unităţile teritoriale afectate de<br />
alunecări de teren primare sau reactivate. În ultimii ani (2009-2011), alunecările de teren au<br />
produse pagube izolate unor locuinţe dar şi drumului naţional 1E Râşnov – Poiana Braşov din<br />
cauza prăbuşirii pe carosabil a unui zid de sprijin. Acestea alunecări au fost antrenate de către<br />
ploile abundente căzute într-un interval de timp scurt.<br />
Cutremure de pământ. Sub raport seismic, conform SR 11000/1-93, Oraşul Râşnov se<br />
încadrează în zona de intensitate seismică de gradul VII 1 (MSK), corespunzător unei perioade de<br />
revenire de 50 de ani.<br />
4.1.8 CONSERVAREA /UTILIZAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR NATURALE<br />
Principala resursă naturală a oraşului o constituie fondul forestier (administrat de Ocolul Silvic al<br />
oraşului Râşnov), cu o suprafaţă totală de 7.198,46 ha, din care o suprafaţă de 1572 ha sunt situate<br />
în Parcul Natural Bucegi. În vederea utilizării durabile a fondului forestier, Ocolul Silvic al<br />
oraşului Râşnov are ca ţintă obţinerea unui arboret cu înaltă valoare productivă, urmărind<br />
păstrarea speciilor fundamentale de bază. În acest sens, au loc anual împăduriri, în cursul anului<br />
2011 fiind efectuate completări pe o suprafaţă de 1,2 ha.<br />
Fond forestier Râşnov<br />
52%<br />
48%<br />
Alte suprafete<br />
Figura nr. 4-19 Suprafaţa de fond forestier din totalul suprafeţei administrative a oraşului Râşnov<br />
(%)<br />
Energie electrică. Oraşul Râşnov este alimentat din sistemul naţional de alimentare cu energie<br />
electrică, respectiv reţelele de transport şi distribuţie de 110 respectiv 20 kV.<br />
Teritoriul administrativ al oraşului Râşnov este străbătut în partea vestică de LEA 400 kV Bradu-<br />
Braşov (de la stâlpul 365 la stâlpul 378), pusă în funcţiune în anul 1980.<br />
Pagina 59
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Racordarea localităţii se face printr-o staţie de transformare 110/20 kV situată în zona fabricii de<br />
scule, unitatea 2. De la staţia de transformare pleacă reţele de 20 kV la care sunt racordate 19<br />
posturi de transformare de 20 / 0,4 kVA. Din aceste posturi pleacă reţele de distribuţie de 0,4 kV<br />
pe toate străzile localităţii pentru alimentarea clădirilor existente. Reţeaua de joasă tensiune de<br />
380kV este montată în general aerian, pe stâlpi din beton armat, iar în noile cartiere de locuit sunt<br />
cabluri montate subteran.<br />
Pe valea Glăjeriei există o hidrocentrală în amonte de staţia de captare a fostei uzine chimice cu o<br />
capacitate de 400 kVA. Hidrocentrala funcţionează de cca 70 de ani şi este legată la sistemul<br />
naţional de distribuţie printr-o linie de 20 kV. La această linie de 20 kV sunt racordate pensiunile<br />
sau casele de vacanţă din zonă prin posturi de transformare de 20/0,4 kV.<br />
Gaze naturale. Oraşul Râşnov este alimentat cu gaze naturale din conducta de înaltă presiune<br />
(magistrală) Dn 250 mm ce leagă fronturile de captare din bazinul Mediaş cu localităţile din<br />
judeţul Braşov. Două conducte magistrale de gaze naturale merg spre Zărneşti – Bran iar 4<br />
conducte pe Valea Râşnoavei spre Predeal.<br />
În partea de nord a oraşului, lângă fosta uzină Chimică, există o staţie principală de reglare,<br />
predare – primire, de la care pleacă conducte de presiune redusă în cartierul Chimica şi o<br />
conductă de medie presiune până la fosta fabrică de scule (FSR). În incinta fabricii exista o staţie<br />
de reglare de sector de la care pleacă reţele de distribuţie în localitatea Râşnov.<br />
Sistemul de distribuţie existent este depăşit în prezent din cauza creşterii numărului de<br />
consumatori racordaţi şi este necesară o redimensionare.<br />
4.1.9 POPULAŢIE ŞI SĂNĂTATE UMANĂ<br />
Conform datelor INS, populaţia oraşului Râşnov la 1 iulie 2010 era de 16479 locuitori. Datele<br />
statistice din perioada 2000 – 2010 indică o tendinţă generală de creştere a populaţiei, cu o<br />
perioadă de scădere accentuată (2000-2002), urmată de o perioadă de creştere, în intervalul 2000-<br />
2010 numărul total de locuitori crescând cu 371 persoane. Datele provizorii ale Recensământului<br />
Populaţiei şi Locuinţelor din 2011 furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, indică însă<br />
pentru oraşul Râşnov o populaţie stabilă de 14.081 locuitori (cu aproximativ 2400 de locuitori mai<br />
puţin faţă de anul 2010).<br />
Pagina 60
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Nr. persoane<br />
16600<br />
16400<br />
16200<br />
16000<br />
15800<br />
15600<br />
15400<br />
15200<br />
15000<br />
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010<br />
TOTAL 16108 15943 15520 15699 15795 15882 15982 16055 16193 16332 16479<br />
Figura nr. 4-20 Evoluţia numărului total de locuitori în perioada 2000 – 2010 în Oraşul Râşnov<br />
(sursa INS)<br />
8600<br />
8400<br />
8200<br />
8000<br />
7800<br />
7600<br />
7400<br />
7200<br />
Masculin<br />
Feminin<br />
7000<br />
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010<br />
Figura nr. 4-21 Evoluţia numărului de locuitori pe sexe în perioada 2000 – 2010 în Oraşul Râşnov<br />
(sursa INS)<br />
Din punct de vedere al repartizării pe sexe, situaţia este relativ echilibrată, la nivelul anului 2010<br />
51,31% fiind populaţie de sex feminin şi 48,68% de sex masculin.<br />
Numărul de locuinţe la nivelul anului 2010 era de cca. 5400. Poate fi observată o evoluţie<br />
ascendentă a numărului de locuinţe începând din anul 2000. Starea locuinţelor este în general<br />
bună, acestea fiind în general racordate la reţelele edilitare existente în oraş.<br />
Pagina 61
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
5500<br />
5400<br />
5300<br />
5200<br />
5100<br />
5000<br />
4900<br />
4800<br />
4700<br />
4600<br />
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010<br />
Figura nr. 4-22 Evoluţia numărului total de locuinţe în perioada 2000 – 2010 în Oraşul Râşnov<br />
(sursa INS)<br />
Conform datelor deţinute de Institutul Naţional de Statistică, la nivelul anului 2010 în Oraşul<br />
Râşnov existau 5 farmacii, 1 laborator medical, 10 cabinete medicale de familie, 4 cabinete<br />
medicale de specialitate şi 9 cabinete stomatologice (4 proprietate publică, 5 proprietate privată).<br />
Pe teritoriul oraşului Râşnov există de asemenea Serviciul Salvamont ce funcţionează cu un<br />
numar de 2 angajaţi şi încă aproximativ 20 de voluntari.<br />
4.1.10 PEISAJ<br />
Oraşul Râşnov prezintă un peisaj diversificat, în mare parte rezultat din organizarea topografică şi<br />
geologică a teritoriului. Identitatea peisagistică a oraşului este dată în principal de păduri. Se<br />
disting ca peisaj caracteristic pădurile, livezile, păşunile şi fâneţele, văile şi zonele cultivate.<br />
Principalele trăsături care dau valoare peisajului sunt:<br />
• Valoarea estetică (particularitatea, diversitatea, coeziunea elementelor peisagistice);<br />
• Valoarea tradiţională (elemente endemice naturale, elemente distinctive de natură<br />
culturală).<br />
Pentru realizarea analizei peisajului în zona oraşului Râşnov a fost utilizată baza de date<br />
LANMAP2 existentă la nivel european. Tipurile de peisaj sunt stabilite pe baza criteriilor care ţin<br />
cont de:<br />
• Tipul de climat al zonei;<br />
• Topografie;<br />
• Materialul parental al rocii;<br />
• Modul de utilizare al terenului.<br />
Pagina 62
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
În tabelul următor sunt prezentate tipurile de peisaj ce au fost identificate la nivelul oraşului<br />
Râşnov, precum şi caracteristicile acestora. Spaţial, acestea sunt prezentate în figura 4-24, unde se<br />
regăsesc şi tipurile de peisaj din zonele învecinate oraşului Râşnov.<br />
Tabel nr. 4-6 Tipuri de peisaj existente la nivelul oraşului Râşnov şi caracteristicile acestora<br />
Material Utilizarea<br />
Zona Climat<br />
Tip de peisaj<br />
parental terenului<br />
Vest, Centru<br />
şi Sud-Vest<br />
Alpin Roci calcaroase Pădure Alpin-Munţi-Roci-Pădure<br />
Nord Continental Aluviuni Arabil<br />
Sud<br />
Est<br />
Alpin Sudic<br />
Alpin Sudic<br />
Roci cristaline şi<br />
magmatite<br />
Formaţiuni<br />
detritice<br />
Pădure<br />
Pădure<br />
Continental-Munţi-<br />
Sedimente-Teren Arabil<br />
Alpin-Munţi-Roci-Pădure<br />
Alpin-Munţi-Roci-Pădure<br />
Figura nr. 4-23 Tipuri de peisaj existente în zona oraşului Râşnov (sursa EEA)<br />
Pagina 63
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Diversitatea formelor de relief, precum şi a ecosistemelor naturale şi seminaturale existente pe<br />
teritoriul oraşului fac ca valoarea peisajului să fie una ridicată, ceea ce impune pe de o parte<br />
considerarea unor măsuri de protecţie a peisajului, precum şi identificarea unor soluţii durabile de<br />
valorificare turistică a acestuia.<br />
Figura nr. 4-24 Peisaj de tip Continental-Munţi-Sedimente-Teren Arabil (în prim plan), peisaj<br />
Alpin-Munţi-Roci-Pădure (în plan secund)<br />
Nr.<br />
crt.<br />
4.1.11 MOŞTENIREA CULTURALĂ ŞI PATRIMONIUL ISTORIC<br />
Imobilele rămase cu valoare ambientală şi arhitecturală sunt puţine la nivelul oraşului, fără să se fi<br />
păstrat nealterate în proporţie de 100%. Mare parte din aceste imobile necesită lucrări de<br />
consolidare şi intervenţie atentă, cu păstrarea elementelor valoroase de arhitectură.<br />
Conform PATN, secţiunea a III-a, anexa nr. IV, Oraşul Râşnov face parte din unităţile<br />
administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare<br />
culturală de interes naţional. În tabelul următor sunt prezentate obiectivele de interes cultural<br />
din oraşul Râşnov prezente în Lista monumentelor istorice aprobată prin Ordinul Ministrului<br />
Culturii şi Cultelor şi publicată în Monitorul Oficial al României nr. 670/2010.<br />
Tabel nr. 4-7 Lista monumentelor istorice de pe teritoriul oraşului Râşnov<br />
Denumire Cod LMI 2010 Localizare Datare<br />
1. Castrul roman Cumidava BV-I-s-A-11283<br />
„Grădiştea”, „La Cetate”<br />
("Erdenburg”) la cca. 3 km N-NV<br />
de oraş, vis-a-vis de Gara C.F.R.,<br />
cca. 450 m în dreapta râului Bârsa<br />
sec. II - III p. Chr.,<br />
Epoca romană<br />
2.<br />
Situl arheologic de la<br />
Râşnov<br />
BV-I-s-A-11284 „Dealul Cetăţii” („Grădina Cetăţii”)<br />
3. Fortificaţie medievală BV-I-m-A-11284.01 „Dealul Cetăţii” („Grădina Cetăţii”) Epoca medievală<br />
4. Fortificaţie dacică<br />
sec. III a. Chr. - I p.<br />
BV-I-m-A-11284.02 „Dealul Cetăţii” („Grădina Cetăţii”)<br />
Chr., Latène<br />
5. Cetatea Râşnovului BV-II-a-A-11755 La sud de localitate, pe Dealul sec. XIV - XVIII<br />
Pagina 64
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Nr.<br />
crt.<br />
6.<br />
7.<br />
8.<br />
9.<br />
Denumire Cod LMI 2010 Localizare Datare<br />
Dubla incintă de vest, cu<br />
turnuri, barbacane, zwinger,<br />
casa paznicului, încăperi<br />
pentru provizii şi capelă<br />
(păstrate fragmentar),<br />
fântână<br />
Incinta de est, cu turn de<br />
poartă şi capelă (păstrată<br />
fragmentar)<br />
Ansamblul „Str. Ion Luca<br />
Caragiale”<br />
BV-II-m-A-11755.01<br />
BV-II-m-A-11755.02<br />
BV-II-a-B-11756<br />
Ansamblul „Str. Cetăţii şi str.<br />
BV-II-a-B-11757<br />
Romulus Cristoloveanu”<br />
10. Ansamblul „Str.Florilor” BV-II-a-B-11758<br />
11. Ansamblul „Pe Dobrice” BV-II-a-B-11759<br />
Cetăţii<br />
La sud de localitate, pe Dealul<br />
Cetăţii<br />
La sud de localitate, pe Dealul<br />
Cetăţii<br />
Str. Caragiale Ion Luca, între str.<br />
Izvorului şi str. Cloşca, ambele<br />
laturi ale străzii<br />
Str. Cetăţii, str. Romulus<br />
Cristoloveanu, ambele laturi ale<br />
străzilor<br />
Str. Florilor, între str. Armata<br />
Română şi str. Mihai Viteazul,<br />
ambele laturi ale străzii<br />
Str. Horea, str. Cloşca, str.<br />
Crişan, ambele laturi ale străzilor<br />
sec. XIV - XVIII<br />
sec. XIV - XVIII<br />
sec. XVIII - XIX<br />
sec. XVIII - XIX<br />
sec. XVIII - XIX<br />
sec. XVIII - XIX<br />
12. Ansamblul „Piaţa Unirii” BV-II-a-B-11760 Piaţa Unirii, nr.1-22 sec. XVIII - XIX<br />
Ansamblul „Str. Ion<br />
Str. Creangă Ion, ambele laturi<br />
13. BV-II-a-B-11761<br />
sec. XVIII - XIX<br />
Creangă”<br />
ale străzii<br />
Str. Republicii, ambele laturi ale<br />
14. Ansamblul „Str. Republicii” BV-II-a-B-20902<br />
sec. XVIII - XIX<br />
străzii<br />
Str. Cristoloveanu Romulus 14 1384, ref. sec. XVIII-<br />
15. Biserica „Sf. Nicolae” BV-II-m-A-11762<br />
XIX<br />
Ansamblul bisericii<br />
16.<br />
evanghelice<br />
BV-II-a-A-11763 Str. Republicii 1 sec. XIII - XVIII<br />
Biserica evanghelică „Sf.<br />
17.<br />
Matthias”<br />
BV-II-m-A-11763.01 Str. Republicii 1<br />
sec. XIII - XVIII<br />
18. Zid de incintă BV-II-m-A-11763.02 Str. Republicii 1 sec. XIII - XVIII<br />
Conform PATJ Braşov Secţiunea Monumente Istorice şi de Arhitectură, situri arheologice şi<br />
ansambluri de arhitectură pentru oraşul Râşnov, elaborat la nivelul anului 1999 de către SC.<br />
Proiect Braşov SA, în cadrul localităţii au fost identificate trei zone importante, ce prezintă<br />
caracteristici diferite:<br />
1. Zona compact românească care s-a dezvoltat de-a lungul străzilor Horia, Cloşca şi Crişan<br />
şi firul văii Dobricea, numită şi „cartierul Dobrice”. Aceasta poate fi recunoscută prin<br />
forma de amplasament „înghesuit” a caselor, gospodăriile desfăşurându-se pe suprafeţe<br />
mici;<br />
2. Zona săsească care s-a dezvoltat în jurul Bisericii Evanghelice, de-a lungul străzilor<br />
Florilor, Caraimanului, brazilor, Izvoarelor, I.L. Caragiale până la intersecţia cu str. R.<br />
Cristoloveanu şi str. Republicii. Gospodăriile săseşti se desfăşoară pe suprafeţe mai mari<br />
cu case construite din materiale durabile şi anexe gospodăreşti încăpătoare.<br />
Pagina 65
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
3. Zona construită în jurul Bisericii Sf. Nicolae care face tranziţia dintre zona săsească şi<br />
zona românescă, ce prezintă caracteristici atât de casă veche românescă cât şi de casă<br />
săsească.<br />
4.1.12 TRANSPORT DURABIL<br />
Oraşul Râşnov este un vechi nod rutier, aici intersectandu-se drumurile care fac legatura<br />
Ardealului cu Ţara Românească, oraşul fiind aşezat pe vechiul drum comercial care legă Braşovul<br />
de Câmpulung Muscel, DN 73. Din Râşnov se poate face accesul spre staţiunea turistică Poiana<br />
Braşov situată la 9 km pe DN1E, spre Bran pe DN73A la 15 km, spre Predeal pe DN73A.<br />
Oraşul Râşnov este străbătut de:<br />
• traseul drumului naţional DN 73 (E574), la 5 km de Cristian, la 12 km de Braşov şi la 12<br />
km de Bran;<br />
• traseul drumului naţional DN 73A, la 12 km de Zârneşti şi la 22 km de Predeal;<br />
• traseul drumului naţional DN 1E, la 9 km de Poiana Braşov;<br />
• traseul drumului judeţean DJ 101.<br />
Din punct de vedere al infrastructurii feroviare, teritoriul oraşului Râşnov este străbătut de calea<br />
ferata Braşov-Zărneşti, cu staţia şi halta Râşnov, şi de un racord CF industrial.<br />
Reţeaua stradală a oraşului este formată din străzi de categoriile a III a şi a IV a, cu elemente<br />
geometrice ale profilului transversal având, multe dintre ele, valori reduse şi diferite de-a lungul<br />
traseului, cu asimetrii de amenajare stânga-dreapta, unele fără trotuare amenajate, fără amenajări<br />
pentru scurgerea eficientă a apelor meteorice, cu intersecţii la distante mici şi/sau neamenajate<br />
corespunzător, cu vizibilitate redusă, unele trasee sinuoase, toate aceste caracteristici purtând, în<br />
cele mai multe cazuri, amprenta istorică a modului de construire în evoluţia ţesutului urban şi a<br />
condiţiilor de relief. Intersecţiile drumurilor naţionale cu calea ferată sunt amenajate la nivel.<br />
Transportul de persoane se poate face şi cu autobuze ale firmelor de transport spre localităţile<br />
învecinate, sau apelând la serviciile de transport persoane în regim de taxi.<br />
Pagina 66
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Figura nr. 4-25 Reţeaua de transporturi existentă la nivelul oraşului Râşnov<br />
Pentru reducerea zgomotului din zona intravilanului oraşului Râşnov a fost identificată o porţiune<br />
de 2,3 km lungime pe DN73, unde pentru reducerea poluării fonice a fost luată măsura limitarii<br />
vitezei de deplasare pentru traficul rutier. Pentru celelalte zone s-a luat măsura asfaltarii<br />
drumurilor, montarea în anumite zone a limitatoarelor de viteză sau organizarea circulaţiei pe sens<br />
unic.<br />
Accesul la reţeaua de căi ferate se face prin intermediul gării situate în localitatea Râşnov, precum<br />
şi halta Romacril. De aici se poate face transportul de persoane prin intermediul curselor de tren<br />
spre oraşul Zărneşti sau municipiul Braşov.<br />
Pagina 67
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
4.1.13 TURISM DURABIL<br />
Oraşul Râşnov a cunoscut în ultimii ani o puternică dezvoltare a turismului, atât datorită aşezării<br />
sale geografice cât şi investiţiilor realizate în acest domeniu. O mare parte din proiectele derulate<br />
de Primăria oraşului Râşnov au avut la bază lucrari menite să atragă un numar cât mai mare de<br />
turişti: îmbunătăţirea infrastructurii oraşului, organizarea de concursuri de talie internaţională,<br />
promovarea Cetăţii Ţărăneşti, precum şi mediatizarea unor evenimente şi manifestări locale<br />
tradiţionale.<br />
Numărul de unităţi de cazare, pe structuri de pe teritoriul oraşului Râşnov este prezentat în<br />
tabelul următor. Poate fi observată o creştere a numărului total de structuri de primire turistică,<br />
dar şi apariţia unei noi tipuri de structuri de primire turistică începând cu anul 2011 (pensiuni<br />
agroturistice).<br />
Tabel nr. 4-8 Numărul de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri<br />
de structuri (conform datelor INS)<br />
Tipuri de<br />
structuri<br />
Număr/an<br />
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011<br />
Hosteluri : : : : : : : : : : 1 :<br />
Cabane turistice 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 2<br />
Campinguri 1 1 1 1 1 : : : : : : :<br />
Pensiuni<br />
turistice<br />
: : : 2 6 8 11 15 15 16 14 22<br />
Pensiuni<br />
agroturistice<br />
: : : : : : : : : : : 1<br />
Total 3 3 3 5 9 10 13 17 17 17 16 25<br />
Creşterea numărului total de structuri turistice se datorează creşterii numărului total de turişti ce<br />
aleg teritoriul oraşului Râşnov ca destinaţie turistică. Până în anul 2008 s-a înregistrat o creştere<br />
accentuată a numărului total de turişti cazaţi în această zonă, acesta depăşind la nivelul anului<br />
menţionat 18000 turişti. În perioada 2008-2009 se observă un declin în ceea ce priveşte numărul<br />
de turişti care au fost cazaţi la nivelul oraşului, fapt datorat în mare măsură crizei economice, ce a<br />
determinat pe de o parte scăderi în ceea ce priveşte numărul de turişti cât şi reducerea numărului<br />
de zile petrecute la nivelul destinaţiei.<br />
Pagina 68
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
20000<br />
18000<br />
16000<br />
14000<br />
12000<br />
10000<br />
8000<br />
6000<br />
Hosteluri<br />
Cabane<br />
turistice<br />
Campinguri<br />
Pensiuni<br />
turistice<br />
Pensiuni<br />
agroturistice<br />
Total<br />
4000<br />
2000<br />
0<br />
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011<br />
Figura nr. 4-26 Evoluţia numărului de turişti cazaţi pe tipuri de structuri de primire turistică<br />
Structurile care au înregistrat cel mai mare număr de turişti cazaţi sunt reprezentate de către<br />
pensiunile turistice (figura 4-26), fapt ce demonstrează şi interesul crescut al investitorilor pentru<br />
dezvoltarea unor astfel de structuri, atât în privinţa capacităţilor de cazare, cât şi în dezvoltarea<br />
unor structuri noi (figura 4-27).<br />
120000<br />
100000<br />
Hosteluri Cabane turistice Campinguri<br />
Pensiuni turistice<br />
Pensiuni agroturistice<br />
80000<br />
60000<br />
40000<br />
20000<br />
0<br />
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011<br />
Figura nr. 4-27 Evoluţia capacitatăţii de cazare turistică în funcţie pe tipuri de structurile de<br />
primire turistică<br />
Pagina 69
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Dintre dotarile pentru agrement existente la nivelul oraşului Râşnov menţionăm:<br />
• baza sportivă care cuprinde 2 poligoane de biatlon, o pistă de schi role, trasee de schi<br />
fond şi biatlon;<br />
• teren de fotbal situat la baza Cetăţii Râşnov, unde au loc antrenamente şi meciuri ale<br />
echipei locale de fotbal FC Râşnov;<br />
• sală de sport amplasată în vecinatatea stadionului;<br />
• teren de fotbal acoperit privat;<br />
• un patinoar şi 3 terenuri de tenis private (situate în zona Valea Cetăţii);<br />
O alta zonă preferată pentru activităţi sportive este Cheile Râşnoavei. Aici se pot practica sporturi<br />
precum bungee-jumping, căţărări şi paint-ball. Deasemenea sunt oferite de catre investitori<br />
particulari servicii de practicare a echitaţiei.<br />
Dintre lucrările propuse/ în curs de execuţie pentru extinderea şi completarea dotărilor<br />
de agrement existente menţionăm:<br />
• Baza Olimpică (care va cuprinde Baza de Biatlon şi trei trambuline - K15, K35, K65-<br />
pentru sarituri cu schiurile), ce se amenajează în zona Valea Cărbunarii datorită faptului că<br />
în anul 2013 oraşul Râşnov va fi una dintre locaţiile în care se vor desfăşura Jocurile<br />
Olimpice de Iarnă pentru Tineret;<br />
• tot în zona Valea Cărbunarii va fi locaţia primei pârtii de schi alpin din Râşnov destinată<br />
amatorilor, precum şi o pistă pentru sănii;<br />
• parc tematic “Parcul cu dinozauri” ce se va amenaja la poalele Cetăţii Ţărăneşti Râşnov;<br />
• pista de sănii-maşinuţe practicabilă atât iarna cât şi vara, amenajată prin parteneriat publicprivat<br />
la poalele Cetăţii Ţărăneşti Râşnov.<br />
Obiective turistice.<br />
Simbolul oraşului Râşnov este reprezentat de Cetatea Ţărănească, construcţie amplasată pe o<br />
stancă abruptă care domină oraşul, fiind vizibilă de la distanţă. Aceasta a fost prima dată<br />
menţionată într-un document din anul 1355, fiind construită ca o cetate ţărănească cu scopul de a<br />
adaposti şi apăra locuitorii Râşnovului în caz de invazii. În ultimii ani, Cetatea Ţărănească a fost<br />
vizitată de un numar din ce în ce mai mare de turişti, atât datorită promovării susţinute de către<br />
autorităţile locale cât şi investiţiilor realizate în zonă. La baza cetăţii se va finaliza în cursul anului<br />
amenajarea unei parcări cu 118 locuri de parcare pentru autoturisme şi 7 locuri pentru autocare,<br />
lucrare realizată din fonduri proprii.<br />
La circa 3 km de oraş, în vecinătatea râului Bârsa se află ruinele Castrului Roman Cumidava,<br />
una dintre cele mai vechi aşezări precursoare a actualului oraş Râşnov. Săpăturile arheologice<br />
desfăşurate în mai multe rânduri au evidenţiat o mare diversitate de ceramică tip dacică,<br />
demonstrând că în apropiere sau chiar în castru locuiau daci.<br />
Pagina 70
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Relieful oraşului Râşnov se constituie ca atracţie turistică de sine stătătoare. La extremitatea<br />
sudică a oraşului se află partea sudică a Masivului Postăvaru numită Cheile Râşnoavei, zona<br />
preferată pentru drumeţii, alpinism, odihnă sau recreere.<br />
În partea sud-estică a oraşului se află Parcul Natural Munţii Bucegi, importantă destinaţie<br />
turistică favorizând turismul de recrere şi odihnă prin numeroasele cabane şi trasee turistice.<br />
Alte obiective turistice sunt reprezentate de evenimentele culturale locale precum:<br />
• Zilele Râşnovului şi Festivalul Ecvestru;<br />
• Festivalul Off-Road;<br />
• Curtea Comedianţilor;<br />
• Festivalul de Film Istoric “Nemuritorii”;<br />
• Festivalul Isoric Academic ”În Numele Trandafirului”;<br />
• “Serbările Zapezii”.<br />
4.2 EVOLUŢIA STĂRII <strong>MEDIU</strong>LUI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PUG<br />
ORAŞUL RÂŞNOV<br />
Analiza stării mediului în condiţiile neimplementării planului reprezintă o cerinţă atât a Directivei<br />
SEA 1 (vezi art. 5 şi anexa I-b) cât şi a Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 2 (vezi art.15). Scopul<br />
acestei analize este de a evalua modul în care PUG Oraşul Râşnov răspunde nevoilor şi cerinţelor<br />
stării mediului din teritoriul analizat şi a tendinţelor sale de evoluţie.<br />
Analiza Alternativei 0 (aceea de neimplementare a planului) s-a realizat pe baza gradului<br />
actual de cunoaştere şi a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului şi tendinţele<br />
evoluţiei sale (vezi secţiunea anterioară a raportului). Analiza este structurată pe aspectele de<br />
mediu relevante pe baza cărora s-a realizat caracterizarea stării mediului.<br />
Este cunoscut faptul că evaluarea stării viitoare a mediului şi în mod particular a Alternativei 0<br />
este dificil de realizat în condiţiile în care datele necesare nu sunt disponibile şi a existenţei a<br />
numeroase lipsuri şi incertitudini în privinţa caracterizării actuale a stării mediului.<br />
Scenariul de realizare al Alternativei „0” presupune posibilitatea neimplementării PUG Oraşul<br />
Râşnov. Cu privire la această situaţie ipotetică se pot face următoarele precizări:<br />
1 Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 Iunie 2001 asupra evaluării efectelor unor planuri şi<br />
programe asupra mediului.<br />
2 HG 1076 din 8.07.2004 pentru stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (Monitorul<br />
Oficial nr.707 din 5.08.2004)<br />
Pagina 71
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
• Planul Urbanistic General are caracter de reglementare specifică şi asigură corelarea<br />
dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului de Amenajare al Teritoriului Judeţean<br />
Braşov. Lipsa lui /neimplementarea prevederilor sale nu scuteşte autorităţile responsabile de<br />
aplicarea prevederilor legislative sau conformarea cu normele şi bunele practici de protecţie a<br />
mediului;<br />
• Planul va asigura un cadru unitar privind posibilităţile de dezvoltare în context local şi<br />
regional, urmărind asigurarea dezvoltării durabile pe termen mediu a zonei (5-10 ani).<br />
Reglementările configurativ-spaţiale privind dezvoltarea în teritoriu sunt corelate cu aspecte<br />
economice şi sociale, precum şi cu aspecte ce vizează protecţia mediului. Lipsa acestui<br />
document ar putea avea ca efect:<br />
O cheltuire ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor decizii<br />
luate de diferite instituţii;<br />
Direcţii antagonice de acţiune datorită lipsei unei viziuni unitare.<br />
• Lipsa /neimplementarea PUG poate duce la pierderea unei oportunităţi importante de<br />
considerare a aspectelor de mediu în politica urbanistică locală.<br />
Un aspect important ce trebuie subliniat este acela că elaborarea şi promovarea PUG Oraşul<br />
Râşnov crează cadrul adecvat de dezbatere şi consultare publică asupra opţiunilor privind<br />
dezvoltarea zonei.<br />
Tabel nr. 4-9 Evoluţia posibilă a stării mediului în situaţia neimplementării PUG Oraşul Râşnov<br />
(„Alternativa 0”)<br />
Aspecte de mediu<br />
relevante<br />
Evoluţia posibilă în situaţia neimplementării PUG<br />
Aer<br />
Apă<br />
Sol<br />
Modificări climatice<br />
• Există premizele menţinerii unei calităţi bune a aerului la nivelul oraşului,<br />
chiar şi în condiţiile realizării unor noi investiţii (ex. Autostrada<br />
Transilvania, nod rutier, şosea de centură).<br />
• Nerealizarea sau întârzierea realizării investiţiilor privind sistemul<br />
centralizat de canalizare şi staţia de epurare va contribui la deprecierea<br />
calităţii apelor subterane şi a celor de suprafaţă de pe teritoriul oraşului.<br />
• Se va menţine un proces lent de reducere a suprafeţelor acoperite cu sol<br />
natural ca urmare a extinderii zonelor locuite;<br />
• În lipsa extinderii şi îmbunătăţirii sistemului actual de colectare a<br />
deşeurilor se va continua practica aruncării acestora în mod necontrolat.<br />
• Se va menţine un nivel redus de emisii GES din sursele locale.<br />
Tendinţele de creştere ale emisiilor de GES se vor datora în principal<br />
dezvoltării propuse pentru infrastructura de transport (independent de<br />
PUG-ul propus).<br />
Pagina 72
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Aspecte de mediu<br />
relevante<br />
Evoluţia posibilă în situaţia neimplementării PUG<br />
Biodiversitate<br />
Managementul<br />
riscurilor de mediu<br />
Conservarea<br />
/utilizarea eficientă a<br />
resurselor naturale<br />
Populaţia şi<br />
Sănătatea umană<br />
Peisajul natural<br />
Moştenirea culturală<br />
şi patrimoniul istoric<br />
Transport durabil<br />
• Ariile naturale protejate existente la nivelul oraşului Râşnov prezintă un<br />
statut bun de conservare a speciilor, însă sunt vulnerabile la unele<br />
activităţi antropice, precum drumeţiile montane, alpinism, speologie,<br />
poteci, trasee, trasee pentru ciclism.<br />
• Lipsa unui cadru unitar de dezvoltare a intravilanului în zonele limitrofe<br />
ariilor naturale protejate va conduce la dezvoltarea haotică şi dispersată a<br />
acestora, determinând o creştere a suprafeţelor afectate de activităţile<br />
antropice cu efecte negative asupra conservării şi managementului ariilor<br />
protejate.<br />
• În condiţiile unui management forestier durabil nu este de aşteptat ca<br />
riscurile de mediu (inundaţii şi alunecări de teren) să cunoască o tendinţă<br />
de creştere.<br />
• Neimplementarea şi nerespectarea prevederilor privind protecţia<br />
fondului forestier poate conduce la supraexploatarea acestei resurse.<br />
• Lipsa reabilitării reţelei de apă potabilă şi a sistemului de canalizare a<br />
apelor uzate va menţine ricurile asupra sănătăţii populaţiei. Există<br />
posibilitatea creşterii incidenţei unor boli legate de calitatea apei;<br />
• Lipsa îmbunătăţirii practicilor actuale legate de gestiunea deşeurilor<br />
municipale şi a celor din agricultură va conduce de asemenea la<br />
menţinerea incidenţei bolilor datorate acestor factori;<br />
• Lipsa unor prevederi privind îmbunătăţirea sistemului de sănătate prin<br />
modernizarea infrastructurii şi dotarea cu aparatură şi echipamente<br />
necesare poate de asemenea conduce la creşterea incidenţei bolilor sau<br />
înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei.<br />
• Peisajul natural existent pe teritoriul administrativ al Oraşului Râşnov are<br />
o valoare foarte ridicată. Acesta poate fi însă semnificativ afectat de lipsa<br />
unor politici coerente orientate către protejarea peisajului şi dezvoltarea<br />
integrată a zonelor construite. Un aspect important va rămâne fără<br />
soluţii pe termen scurt: integrarea peisagistică a zonei industriale.<br />
• Impulsionată de dezvoltarea turismului, preocuparea privind patrimoniul<br />
cultural şi istoric va creşte în următorii ani. Este important însă ca aceste<br />
preocupări să fie strâns corelate cu celelalte politici de dezvoltare<br />
urbanistică.<br />
• Prin lipsa de investiţii în infrastructura rutieră a oraşului se vor menţine<br />
un consum mai ridicat de combustibil şi valori mai ridicate ale nivelului<br />
Pagina 73
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Aspecte de mediu<br />
relevante<br />
Turism durabil<br />
Creşterea gradului de<br />
conştientizare asupra<br />
problemelor de<br />
mediu<br />
Evoluţia posibilă în situaţia neimplementării PUG<br />
de zgomot şi emisiilor poluanţilor în atmosferă.<br />
• Există premizele unei creşteri lente a activităţilor de ecoturism precum şi<br />
a celor cu impact redus de mediu (mici pensiuni).<br />
• Lipsa programelor de informare şi sensibilizare a populaţiei va face în<br />
continuare ca aceasta să fie în egală măsură expusă direct riscurilor legate<br />
de poluare, dar şi să reprezinte un factor important de presiune asupra<br />
mediului înconjurător.<br />
Alternativa „0” nu poate fi considerată o alternativă realistă datorită faptului că reactualizarea<br />
PUG este o cerinţă legislativă. Analiza efectuată ne permite însă să identificam acele aspecte care<br />
necesită a fi tratate în cadrul noii propuneri de PUG: o mai bună concentrare a eforturilor şi<br />
exprimarea unei viziuni unitare la nivelul oraşului este necesară pentru maximizarea eforturilor de<br />
reducere a externalităţilor de mediu şi totodată de conservare a elementelor naturale valoaroase ca<br />
fundament principal în dezvoltarea durabilă a oraşului (ex: protecţia ariilor naturale este esenţială<br />
pentru dezvoltarea turismului şi mai ales a ecoturismului). Considerarea rezultatelor evaluării de<br />
mediu va permite o mai bună adresare faţă de nevoile de protejare a mediului înconjurător şi o<br />
îmbunătăţire a efectelor pozitive în urma implementării planului.<br />
Pagina 74
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
5<br />
5 CARACTERISTICILE <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> ALE ZONELOR<br />
POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV <strong>DE</strong><br />
IMPLEMENTAREA PUG ORAŞUL RÂŞNOV<br />
Scara la care se face evaluarea PUG Oraşul Râşnov judeţul Braşov este una locală. Analiza<br />
obiectivelor şi a măsurilor propuse nu a dus la identificarea unor situaţii de afectare semnificativă<br />
a componentelor de mediu (vezi capitolul 8).<br />
Facem însă precizarea că pentru fiecare dintre proiectele care vizează investiţii în activităţi cu<br />
impact potenţial asupra mediului (în înţelesul dat de Ordinul 863/2002) se vor realiza studii de<br />
evaluare a impactului asupra mediului. Numai aceste evaluări vor fi în măsură să identifice, la o<br />
scară spaţio-temporală adecvată şi pentru proiecte concrete, caracteristicile de mediu ce pot fi<br />
afectate semnificativ.<br />
Următoarele aspecte trebuie luate în considerare atunci când se analizează oportunitatea realizării<br />
unor proiecte ce ar putea avea efecte negative:<br />
• Este important ca decizia privind executarea unor astfel de lucrări să se ia numai după<br />
realizarea unor studii detaliate privind impactul pe termen lung şi la distanţă al proiectelor<br />
asupra ecosistemelor naturale;<br />
• Orice analiză (tehnică, economică, de impact) trebuie să ia in calcul mai multe alternative.<br />
Alternativa prioritară trebuie considerată cea care permite atingerea scopului propus cu cele<br />
mai mici costuri de mediu;<br />
• O analiză cost beneficiu corectă (parte integrantă a unui studiu de fezabilitate) va trebui să ia<br />
în considerare măsuri adecvate de reducere şi compensare a efectelor pe măsura impactului<br />
generat, inclusiv refacerea integrală (structurală şi funcţională) a sistemelor ecologice afectate.<br />
Pagina 75
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
6<br />
6 PROBLEME <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> EXISTENTE<br />
RELEVANTE PENTRU PUG ORAŞUL RÂŞNOV<br />
În capitolul 4.1 al prezentei lucrări a fost prezentată analiza efectuată asupra stării actuale a<br />
mediului la nivelul teritoriului Oraşului Râşnov. În acest capitol au fost selectate principalele<br />
probleme de mediu cu relevanţă directă pentru PUG Oraşul Râşnov.<br />
Tabel nr. 6-1 Probleme de mediu relevante pentru PUG Oraşul Râşnov<br />
Aspecte de mediu<br />
Probleme de mediu<br />
Aer<br />
Apă<br />
Sol<br />
Modificări climatice<br />
Biodiversitate<br />
• Pe teritoriul oraşului nu există surse importante de poluare a atmosferei,<br />
indicatorii monitorizaţi la nivelul anului 2008 au indicat încadrarea<br />
acestora în limitele prevăzute de Ordinul 104/2011 privind calitatea<br />
aerului înconjurător. Sursele existente sunt legate de sursele mobile,<br />
încălzirea individuală şi agricultură.<br />
• Capacitatea insuficientă a sistemului centralizat de canalizare la nivelul<br />
oraşului şi lipsa unei staţii de epurare;<br />
• Încadrarea calităţii apei Râului Bârsa în clasa slabă de calitate din punct<br />
de vedere a stării ecologice.<br />
• Încadrarea a 59% dintre apele de pe suprafaţa oraşului în clasa de<br />
calitate moderată din punct de vedere a stării ecologice.<br />
• Utilizarea unor practici agricole necorespunzătoare ce contribuie la<br />
degradarea solurilor;<br />
• Depozitarea necontrolată a deşeurilor (cu răspândire destul de restrânsă<br />
însă).<br />
• Teritoriul analizat are contribuţii nesemnificative la inventarul emisiilor<br />
de gaze cu efect de seră şi totodată un potenţial ridicat pentru<br />
sechestrarea acestora (pădurile). Pe termen mediu (5 – 10 ani), este<br />
necesară realizarea unei evaluări privind cele mai bune opţiuni de<br />
intervenţie pentru limitarea efectelor asociate modificărilor climatice (în<br />
principal creşterea riscurilor la inundaţii şi aridizarea).<br />
• Existenţa activităţilor antropice care influenţează starea de conservare<br />
şi managementul ariilor protejate existente la nivelul oraşului Râşnov.<br />
• Spaţiile verzi existente în intravilanul oraşului corespund unei valori de<br />
peste 26,5 m 2 /cap locuitor, valoare superioară cerinţelor exprimate în<br />
OUG 195/2005.<br />
Pagina 76
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Aspecte de mediu<br />
Managementul<br />
riscurilor de mediu<br />
Conservarea<br />
/utilizarea eficientă a<br />
resurselor naturale<br />
Populaţia şi Sănătatea<br />
Umană<br />
Peisajul natural<br />
Moştenirea culturală şi<br />
patrimoniul istoric<br />
Transport durabil<br />
Turism durabil<br />
Creşterea gradului de<br />
conştientizare asupra<br />
problemelor de mediu<br />
Probleme de mediu<br />
• Pe teritoriul Oraşului Râşnov nu există zone vulnerabile la inundaţii şi la<br />
alunecări de teren.<br />
• În prezent pe teritoriul oraşului utilizarea surselor de energie<br />
regenerabilă este redusă.<br />
• Nefinalizarea lucrărilor de reabilitare a sistemului centralizat de<br />
alimentare cu apă şi canalizare la nivelul oraşului şi a staţiei de epurare<br />
• Existenţa structurilor construite aparţinând fostelor activităţi industriale<br />
precum şi extinderea zonelor locuite.<br />
• La nivelul teritoriului oraşului există o concentrare foarte mare a<br />
patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional Acest<br />
patrimoniu necesită însă investiţii pentru conservare şi punere în valoare<br />
(în principal fortificaţiile şi casele vechi săseşti).<br />
• Lipsa transportului în comun şi a facilităţilor pentru transportul<br />
turiştilor cu mijloace nepoluante.<br />
• Existenţa unor zone cu probleme de poluare fonică în apropierea căii<br />
ferate şi a drumului naţional DN73.<br />
• Lipsa infrastructurii şi a facilităţilor necesare dezvoltării ecoturismului;<br />
• Lipsa punctelor de informare dedicate ariilor naturale protejate din oraş;<br />
• Lipsa monitorizării şi informării continue a cetăţenilor privind calitatea<br />
mediului.<br />
Pagina 77
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
7<br />
7 OBIECTIVELE <strong>DE</strong> PROTECŢIE A <strong>MEDIU</strong>LUI<br />
STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR<br />
SAU INTERNAŢIONAL CARE SUNT RELEVANTE<br />
PENTRU PUG ORAŞUL RÂŞNOV<br />
Pentru conturarea cadrului evaluării efectelor asupra mediului generate de implementarea PUG<br />
Oraşul Râşnov au fost selectate şi analizate mai multe obiective relevante, legate în mod direct de:<br />
• Aspectele de mediu indicate în Anexa 2 a HG 1076/2004;<br />
• Problemele de mediu relevante pentru PUG Oraşul Râşnov (vezi capitolul 6), rezultate în<br />
urma analizării stării actuale a mediului;<br />
• Obiectivele şi măsurile propuse prin PUG Oraşul Râşnov;<br />
• Obiectivele naţionale şi regionale de mediu pentru perioada 2007 – 2012.<br />
Pentru propunerea listei de obiective relevante de mediu a fost realizată o analiză a documentelor<br />
de referinţă locale, judeţene, regionale şi naţionale. Obiectivele relevante de mediu au fost<br />
discutate în cadrul întâlnirilor grupului de lucru SEA pentru PUG Oraşul Râşnov. Forma finală a<br />
acestor obiective este prezentată în Tabelul nr. 7-1.<br />
Tabel nr. 7-1 Aspecte de mediu şi obiectivele relevante de mediu stabilite în cadrul grupului de<br />
lucru a PUG Oraşul Râşnov<br />
Aspecte de mediu<br />
Obiective relevante<br />
Aer<br />
Apă<br />
Sol<br />
Modificări climatice<br />
O.R.1 Îmbunătăţirea/menţinerea calităţii aerului.<br />
O.R.2 Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane.<br />
O.R.3 Îmbunătăţirea calităţii solului şi limitarea degradării suprafeţelor de sol.<br />
O.R.4 Scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră.<br />
Biodiversitate<br />
Managementul<br />
riscurilor de mediu<br />
Conservarea /<br />
utilizarea eficientă a<br />
resurselor naturale<br />
Populaţia şi<br />
Sănătatea umană<br />
Peisajul natural<br />
O.R.5 Menţinerea unei stări bune de conservare a ariilor naturale protejate.<br />
O.R.6 Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună.<br />
O.R.7 Reducerea efectelor asociate manifestării unor riscuri de mediu.<br />
O.R.8 Exploatarea resurselor regenerabile în limita capacităţii lor de suport.<br />
O.R.9 Reducerea generării deşeurilor, creşterea gradului de colectare a deşeurilor,<br />
creşterea gradului de valorificare a deşeurilor.<br />
O.R.10 Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei rezidente.<br />
O.R.11 Asigurarea protecţiei peisajului natural şi reabilitarea zonelor degradate.<br />
Pagina 78
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Aspecte de mediu<br />
Moştenirea culturală<br />
şi patrimoniul istoric<br />
Turism durabil<br />
Creşterea gradului<br />
de conştientizare<br />
asupra problemelor<br />
de mediu<br />
Obiective relevante<br />
O.R.12 Conservarea patrimoniului cultural şi a monumentelor istorice.<br />
O.R.13 Promovarea formelor de turism durabil.<br />
O.R.14 Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul înconjurător prin<br />
informarea şi educarea publicului.<br />
Pagina 79
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
8<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
8 POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE<br />
ASUPRA <strong>MEDIU</strong>LUI<br />
8.1 METODOLOGIA <strong>DE</strong> EVALUARE<br />
În conformitate cu prevederile articolului 14 din HG 1076/2004, în cadrul grupului de lucru SEA<br />
au fost analizate diferite posibilităţi de evaluare a PUG Oraşul Râşnov cu privire la domeniul şi<br />
nivelul de detaliu al informaţiilor ce trebuie incluse în raportul de mediu.<br />
Evaluarea PUG Oraşul Râşnov s-a realizat apoi la nivelul celor 63 de măsuri stabilite pentru<br />
implementare în cadrul Planului, acesta fiind considerat nivelul optim de sinteză şi deopotrivă de<br />
detaliere al acestuia. Evaluarea de mediu s-a realizat prin analizarea modului în care aceste măsuri<br />
contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante.<br />
Determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului s-a realizat ţinând cont de criteriile<br />
prezentate în Anexa nr. 1 a HG 1076/2004.<br />
Pentru evaluare a fost utilizat sistemul de notare prezentat în continuare.<br />
Tabel nr. 8-1 Scala de cuantificare a efectelor generate de punerea în aplicare a măsurilor PUG<br />
Râşnov asupra obiectivelor de mediu relevante<br />
Valoarea<br />
Justificare<br />
+3 Efect pozitiv semnificativ asupra obiectivului de mediu relevant<br />
+2 Efect pozitiv direct asupra obiectivului de mediu relevant<br />
+1 Efect pozitiv indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant<br />
0 Niciun efect / efectul nu poate fi evaluat<br />
-1 Efect negativ indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant<br />
-2 Efect negativ direct asupra obiectivului de mediu relevant<br />
-3 Efect negativ semnificativ asupra obiectivului de mediu relevant<br />
Pentru evaluarea obiectivelor PUG Oraşul Râşnov, conform „Ghidului generic privind Evaluarea<br />
de mediu pentru planuri şi programe”, a fost realizată testarea compatibilităţii obiectivelor<br />
planului între ele, precum şi cu obiectivele relevante de mediu.<br />
Scopul acestei evaluări este acela de identificare a sinergiilor posibile precum şi a<br />
neconcordanţelor dintre cele două seturi de obiective (ale planului şi ale evaluării SEA).<br />
8.2 EVALUAREA OBIECTIVELOR PUG ORAŞUL RÂŞNOV<br />
Evaluarea obiectivelor PUG Oraşul Râşnov s-a realizat matricial, rezultatele fiind prezentate în<br />
tabelele 8-2 şi 8-3. În cadrul matricilor au fost identificate compatibilităţile astfel: „+” dacă<br />
obiectivele sunt compatibile, „x” dacă obiectivele nu sunt compatibile, „-” dacă nu a fost<br />
identificată nicio legătură între cele două obiective analizate. Atunci când compatibilitatea s-a<br />
Pagina 80
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
considerat că depinde de anumite prezumţii, s-a utilizat simbolul „?”. De asemenea, a fost<br />
considerat simbolul „=” în cazul în care obiectivele sunt identice sau aproape identice.<br />
Evaluarea obiectivelor PUG Oraşul Râşnov indică faptul că majoritatea obiectivelor formulate<br />
sunt compatibile (46%). Nu au fost identificate incompatibilităţi şi nici obiective care sunt<br />
aproape identice. În 27% dintre cazuri nu au putut fi stabilite relaţii clare, compatibilitatea<br />
depinzând de anumite prezumţii. De asemenea nu au fost identificate legături între obiectivele<br />
planului în 27% din cazuri.<br />
Figura nr. 8-1 Evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele PUG Oraşul Râşnov<br />
În ceea ce priveşte evaluarea compatibilităţii între obiectivele PUG Oraşul Râşnov şi obiectivele<br />
relevante de mediu, 19% dintre obiectivele planului au fost considerate a fi compatibile cu<br />
obiectivele SEA. Au fost identificate incompatibilităţi între obiectivele planului şi obiectivele de<br />
mediu în proporţie de 1%. Pentru un procent de 52% din obiective nu au putut fi identificate în<br />
mod clar relaţii de compatibilitate sau incompatibilitate cu obiectivele de mediu.<br />
0%<br />
52%<br />
19%<br />
28%<br />
1%<br />
Compatibilitate<br />
Incompatibilitate<br />
Nu exista o legatura<br />
Depinde de prezumtii<br />
Aproape identice<br />
Figura nr. 8-2 Evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele PUG Oraşul Râşnov şi obiectivele<br />
relevante de mediu<br />
Pagina 81
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Tabel nr. 8-2 Compatibilităţile reciproce între obiectivele PUG Oraşul Râşnov<br />
O.S.1<br />
O.S.2 + O.S.2<br />
O.S.3 + + O.S.3<br />
O.S.4 + + - O.S.4<br />
O.S.5 + + ? + O.S.5<br />
O.S.6 + + + + - O.S.6<br />
O.S.7 + + ? + + ? O.S.7<br />
O.S.8 + + ? + ? ? ? O.S.8<br />
O.S.9 ? + + - ? ? - ? O.S.9<br />
O.S.10 + ? - + - - - - - O.S.10<br />
O.S.11 + + ? - - - - - ? - O.S.11<br />
O.S.12 + + ? - + ? ? + + ? - O.S.12<br />
Tabel nr. 8-3 Compatibilităţile dintre obiectivele PUG Oraşul Râşnov şi obiectivele relevante de<br />
mediu<br />
O.S.1 O.S.2 O.S.3 O.S.4 O.S.5 O.S.6 O.S.7 O.S.8 O.S.9 O.S.10 O.S.11 O.S.12<br />
O.R.1 ? ? x - - - + - - - ? ?<br />
O.R.2 ? ? x - + + + + + - ? ?<br />
O.R.3 ? ? +/? ? + - + + + ? ? ?<br />
O.R.4 ? ? x/? - - - + - + - ? ?<br />
O.R.5 ? ? x/? ? ? ? ? + - - ? ?<br />
O.R.6 ? ? x/? ? ? ? ? + - - ? ?<br />
O.R.7 ? ? +/? + + - + - + - ? ?<br />
O.R.8 ? ? x/? - - - - - - ? ? ?<br />
O.R.9 ? - + - ? ? + - + - ? ?<br />
O.R.10 ? + +/? ? + ? + + + ? ? ?<br />
O.R.11 ? +/ ? x/? ? ? - +/? + - - ? ?<br />
O.R.12 ? +/ ? ? - ? ? + + - ? ? ?<br />
O.R.13 ? +/ ? +/? - ? - + + + - ? ?<br />
O.R.14 ? ? - - - - - - - ? ? ?<br />
Pagina 82
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
8.3 CUANTIFICAREA EFECTELOR ASUPRA <strong>MEDIU</strong>LUI GENERATE <strong>DE</strong> IMPLEMENTAREA<br />
PUG ORAŞUL RÂŞNOV<br />
Importanţă deosebită pentru evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea PUG<br />
Oraşul Râşnov o prezintă bilanţul teritorial între modul actual de folosinţă al terenului şi cel ce va<br />
rezulta prin implementarea planului.<br />
O analiză facilă a bilanţului teritorial al intravilanului se poate face pe baza reprezentării grafice<br />
din Figura nr. 8-3, realizată pe baza datelor din tabelul nr. 3-2. Astfel, se constată faptul că PUG<br />
Oraşul Râşnov propune:<br />
• Scăderea suprafeţei extravilanului oraşului cu 587,20 ha şi trecerea acestei suprafeţe în<br />
intravilan;<br />
• Creşterea de cca. 1,5 ori a suprafeţei zonei de locuinţe şi funcţiuni complementare;<br />
• Scăderea cu aproximativ 26 ha (dintr-un total de aproximativ 33 ha) a suprafeţei zonei de<br />
unităţi agro-zootehnice<br />
• Creşterea suprafeţei zonei de spaţii verzi din intravilan de cca. 2 ori;<br />
• Creşterea suprafeţei zonei de căi de comunicaţii şi transport cu cca. 16 ha;<br />
• Introducerea unei noi categorii funcţionale – Zone mixte cu 2 subzone (M1 instituţii publice,<br />
servicii şi locuinţe şi M2 mica industrie, depozite şi prestări servicii) ce sunt rezultatul<br />
propunerilor de transformare prin conversii funcţionale a zonelor industriale şi agrozootehnice<br />
nefuncţionale situate în intravilanul oraşului;<br />
• Creşterea suprafeţelor zonei de activităţi sportive, loisir şi agrement de aproximativ 2,3 ori;<br />
• Scăderea zonei cu destinaţie specială (ce cuprinde unităţile militare, fiind supusă prevederilor<br />
normelor şi legislaţiei specifice în vigoare) cu aproximativ 15 ha.<br />
• Uşoare creşteri ale suprafeţelor zonelor de ape, Altele (cantoane căi ferate, Cumidava);<br />
În figura nr. 8-4 este prezentată situaţia propusă a suprafeţelor din extravilanul oraşului Râşnov,<br />
pe categosii de folosinţă, precum şi suprafaţa ocupată de intravilan din totalul administrativ.<br />
Suprafeţele cele mai întinse vor fi ocupate de către păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră<br />
(48,3% din totalul administrativ), respectiv păşuni-fâneţe (25,5% din totalul administrativ).<br />
Pagina 83
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Figura nr. 8-3 Bilanţul suprafeţelor din intravilanul oraşului Râşnov corespunzătoare diferitelor zone funcţionale - situaţia actuală (PUG aprobat) şi cea<br />
viitoare propusă prin PUG<br />
Pagina 84
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Figura nr. 8-4 Suprafeţele din extravilanul oraşului Râşnov corespunzătoare diferitelor categorii<br />
de folosinţă - situaţia viitoare propusă prin PUG<br />
8.4 EVALUAREA MĂSURILOR ŞI A EFECTELOR <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> CUMULATIVE GENERATE <strong>DE</strong><br />
IMPLEMENTAREA PUG ORAŞUL RÂŞNOV ASUPRA OBIECTIVELOR <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong><br />
RELEVANTE<br />
Rezultatele evaluării efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu sunt prezentate tabelar,<br />
pentru fiecare dintre măsurile propuse prin PUG (prezentate în secţiunea 3.3, Tabelul nr. 3-3).<br />
Pentru economie de spaţiu titlul măsurilor şi obiectivelor relevante de mediu a fost codificat (vezi<br />
Capitolul 7 pentru prezentarea detaliată a obiectivelor relevante de mediu şi Capitolul 3 pentru<br />
măsurile propuse în cadrul PUG). Rezultatele evaluării sunt prezentate în tabelul nr. 8-4.<br />
Evaluarea efectelor cumulative de mediu generate de implementarea măsurilor prevăzute în PUG<br />
Oraşul Râşnov s-a realizat prin însumarea notelor de evaluare acordate (note de evaluare pozitive<br />
şi negative pentru fiecare obiectiv de mediu relevant). Imaginea de ansamblu a impactului generat<br />
de acest plan este prezentată în Figurile nr. 8-5 şi 8-6. Observaţii şi concluzii ale acestei evaluări<br />
sunt prezentate în continuare.<br />
Efecte<br />
negative<br />
12%<br />
Efecte<br />
pozitive<br />
88%<br />
Figura nr. 8-5 Ponderea potenţialelor efecte generate de implementarea PUG Oraşul Râşnov<br />
Analiza rezultatelor ne permite în primul rând să identificăm faptul că implementarea planului are<br />
un caracter preponderent pozitiv (ponderea efectelor negative este de cca. 12%).<br />
Pagina 85
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Tabel nr. 8-4 Evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea măsurilor propuse în PUG Oraşul Râşnov<br />
Obiective relevante de mediu<br />
Măsuri<br />
O.R.1<br />
Aer<br />
O.R.2<br />
Apă<br />
O.R.3<br />
Limitare<br />
poluare<br />
sol<br />
O.R.4<br />
Schimbari<br />
climatice<br />
O.R.6<br />
Stare bună<br />
conservare<br />
AP<br />
O.R.7<br />
Conservare<br />
habitate,<br />
floră faună<br />
O.R.8<br />
Managementul<br />
riscurilor de<br />
mediu<br />
O.R.9<br />
Resurse<br />
regenrabile<br />
O.R.10<br />
Valorificarea<br />
deşeurilor<br />
O.R.11<br />
Populaţia şi<br />
Sănătatea<br />
umană<br />
O.R.12<br />
Peisajul<br />
natural<br />
O.R.13 Moştenirea<br />
culturală şi<br />
patrimoniul istoric<br />
O.R.14<br />
Turism<br />
durabil<br />
O.R.15 Creşterea gradului<br />
de conştientizare asupra<br />
problemelor de mediu<br />
M.1 1 2 3 0 0 1 3 0 0 1 2 1 1 0<br />
M.2 1 1 3 1 0 0 3 0 0 1 2 1 1 0<br />
M.3 0 1 3 0 0 0 2 0 1 1 1 1 1 0<br />
M.4 -1 -1 -1 -1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 0<br />
M.5 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 2 0 1 0<br />
M.6 1 1 1 -1 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0<br />
M.7 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1 1 1 1 0<br />
M.8 0 1 -1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0<br />
M.9 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 0<br />
M.10 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 3 1<br />
M.11 0 0 -1 0 -1 0 0 0 0 1 0 0 2 0<br />
M.12 1 1 1 0 0 0 1 0 0 1 2 1 1 0<br />
M.13 1 1 1 1 0 0 1 0 0 1 1 0 1 0<br />
M.14 0 0 -1 0 0 -1 0 1 0 1 -1 0 1 0<br />
M.15 1 1 1 1 0 0 1 0 0 1 1 0 1 1<br />
M.16 0 0 0 0 1 1 0 1 0 1 1 0 2 0<br />
M.17 1 1 1 1 0 0 1 0 0 1 1 0 1 0<br />
M.18 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0<br />
M.19 -1 -1 -1 -1 0 0 0 0 0 1 -1 0 0 0<br />
M.20 -1 -1 -1 -1 0 0 0 0 0 1 -1 -1 1 0<br />
M.21 -1 -1 1 -1 0 0 0 0 0 1 -1 1 1 0<br />
Pagina 86
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Obiective relevante de mediu<br />
Măsuri<br />
O.R.1<br />
Aer<br />
O.R.2<br />
Apă<br />
O.R.3<br />
Limitare<br />
poluare<br />
sol<br />
O.R.4<br />
Schimbari<br />
climatice<br />
O.R.6<br />
Stare bună<br />
conservare<br />
AP<br />
O.R.7<br />
Conservare<br />
habitate,<br />
floră faună<br />
O.R.8<br />
Managementul<br />
riscurilor de<br />
mediu<br />
O.R.9<br />
Resurse<br />
regenrabile<br />
O.R.10<br />
Valorificarea<br />
deşeurilor<br />
O.R.11<br />
Populaţia şi<br />
Sănătatea<br />
umană<br />
O.R.12<br />
Peisajul<br />
natural<br />
O.R.13 Moştenirea<br />
culturală şi<br />
patrimoniul istoric<br />
O.R.14<br />
Turism<br />
durabil<br />
O.R.15 Creşterea gradului<br />
de conştientizare asupra<br />
problemelor de mediu<br />
M.22 -1 0 1 -1 0 0 0 0 0 1 -1 0 0 0<br />
M.23 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0<br />
M.24 1 0 1 1 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0<br />
M.25 -1 -1 -1 -1 0 0 0 1 0 1 0 0 1 0<br />
M.26 -1 -1 -1 -1 0 0 0 0 0 1 0 -1 1 0<br />
M.27 -1 -1 1 -1 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0<br />
M.28 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0<br />
M.29 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0<br />
M.30 1 1 1 1 0 0 0 1 0 1 1 1 1 0<br />
M.31 0 2 1 0 0 0 2 0 0 1 1 1 0 0<br />
M.32 0 2 1 0 0 0 2 0 0 1 1 1 2 0<br />
M.33 1 1 1 0 0 0 0 1 0 2 0 0 0 0<br />
M.34 0 1 1 0 0 0 0 1 0 2 0 0 1 0<br />
M.35 1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 1 0<br />
M.36 1 0 0 1 0 0 0 1 0 1 0 0 1 0<br />
M.37 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0<br />
M.38 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0<br />
M.39 0 0 -1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0<br />
M.40 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 2 2 1 0<br />
M.41 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 2 2 1 0<br />
M.42 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 2 2 1 0<br />
M.43 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 2 0<br />
Pagina 87
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Obiective relevante de mediu<br />
Măsuri<br />
O.R.1<br />
Aer<br />
O.R.2<br />
Apă<br />
O.R.3<br />
Limitare<br />
poluare<br />
sol<br />
O.R.4<br />
Schimbari<br />
climatice<br />
O.R.6<br />
Stare bună<br />
conservare<br />
AP<br />
O.R.7<br />
Conservare<br />
habitate,<br />
floră faună<br />
O.R.8<br />
Managementul<br />
riscurilor de<br />
mediu<br />
O.R.9<br />
Resurse<br />
regenrabile<br />
O.R.10<br />
Valorificarea<br />
deşeurilor<br />
O.R.11<br />
Populaţia şi<br />
Sănătatea<br />
umană<br />
O.R.12<br />
Peisajul<br />
natural<br />
O.R.13 Moştenirea<br />
culturală şi<br />
patrimoniul istoric<br />
O.R.14<br />
Turism<br />
durabil<br />
O.R.15 Creşterea gradului<br />
de conştientizare asupra<br />
problemelor de mediu<br />
M.44 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0<br />
M.45 1 0 1 1 0 0 0 1 0 1 1 1 1 0<br />
M.46 1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0<br />
M.47 0 0 2 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0<br />
M.48 2 0 1 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0<br />
M.49 0 1 1 0 0 0 2 0 0 0 1 0 0 0<br />
M.50 1 0 1 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0<br />
M.51 1 1 1 0 0 0 0 0 2 1 0 0 0 1<br />
M.52 2 0 1 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0<br />
M.53 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0<br />
M.54 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0<br />
M.55 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0<br />
M.56 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 1 0<br />
M.57 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 2 0<br />
M.58 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0<br />
M.59 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0<br />
M.60 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0<br />
M.61 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0<br />
M.62 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0<br />
M.63 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0<br />
Pagina 88
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Aer OR1<br />
Apa OR2<br />
Sol OR3<br />
Reducere GES OR4<br />
Stare buna conservare AP OR5<br />
Conservare habitare, flora, fauna OR6<br />
reducere riscuri de mediu OR7<br />
Exploatare resurse durabil OR8<br />
Reducere deseuri OR9<br />
Imbunatatire conditii de viata OR10<br />
Protectie peisaj natural OR11<br />
Conservare patrimoniu OR12<br />
Turism durabil OR13<br />
Informare cetateni OR14<br />
Efecte negative<br />
-20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70<br />
Efecte pozitive<br />
Figura nr. 8-6 Rezultatele evaluării cumulative ale implementării PUG Oraşul Râşnov (sunt<br />
prezentate potenţialele efecte negative şi pozitive asupra obiectivelor relevante de mediu –<br />
obiectivele SEA)<br />
Principalele contribuţii ale planului au fost identificate în raport cu obiectivele relevante de mediu<br />
privind Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei rezidente (O.R.10) şi Promovarea formelor<br />
de turism durabil. (O.R.13). De asemenea contribuţii importante apar şi în cazul obiectivelor<br />
relevante de mediu ce vizează Îmbunătăţirea calităţii solului şi limitarea degradării suprafeţelor de<br />
sol (O.R.3), Asigurarea protecţiei peisajului natural şi reabilitarea zonelor degradate (O.R.11) şi<br />
Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane (O.R.2).<br />
În cazul obiectivele de mediu O.R.1, O.R.2, O.R..3, O.R.4, O.R.5, O.R.6, O.R.11 şi O.R.12 au<br />
fost identificate şi potenţiale efecte negative, însă în toate cazurile ponderea efectelor pozitive este<br />
mai mare decât cea a potenţialelor efecte negative.<br />
PUG Oraşul Râşnov aduce contribuţii pentru toate obiectivele de mediu propuse.<br />
Pagina 89
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
9<br />
9 EVALUAREA A<strong>DE</strong>CVATĂ A EFECTELOR<br />
POTENŢIALE ALE IMPLEMENTĂRII PNMBD<br />
ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE <strong>DE</strong><br />
INTERES COMUNITAR<br />
9.1 INTRODUCERE<br />
Pentru a îndeplini cerinţele Directivelor Păsări şi Habitate, România a desemnat iniţial 273 Situri<br />
de Importanţă Comunitară şi 108 Situri de Protecţie Specială Avifaunistică, declarate prin Ordinul<br />
de Ministru nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de<br />
importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi<br />
prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială<br />
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. În cursul<br />
anului 2011, aceste acte normative au suferit modificări, în prezent fiind desemnate la nivelul<br />
României:<br />
• 383 SCI-uri, aprobate prin Ordinul 2387/2011;<br />
• 148 SPA-uri, aprobate prin HG 971/2011.<br />
Suprafaţa totală a siturilor Natura 2000 în România reprezintă 32,91% din suprafaţa ţării. SCIurile<br />
reprezintă 17,41% din suprafaţa ţării, iar SPA-urile 15,49% din suprafaţa ţării.<br />
La nivelul unităţii administrative Râşnov se regăsesc 2 situri Natura 2000 de importanţă<br />
comunitară (SCI-uri): ROSCI0013 Bucegi şi ROSCI0207 Postăvarul. Realizând o cuantificare<br />
putem afirma că:<br />
• la nivelul oraşului Râşnov se regăseşte un procent de 0,076% din suprafaţa totală ocupată<br />
de SCI-uri la nivelul ţării;<br />
• din suprafaţa totală a ROSCI0013 Bucegi, 7,51% se află pe teritoriul oraşului (figura 9.1);<br />
• din suprafaţa totală ocupată de ROSCI0207 Postăvarul, 18,59% se regăseşte la nivelul<br />
oraşului Râşnov (figura 9.1);<br />
• din suprafaţa ocupată de ROSCI0013 în judeţul Braşov, 21% se regăseşte pe teritoriul<br />
oraşului Râşnov;<br />
• din suprafaţa totală a UAT Râşnov, 19,24% este ocupată de ROSCI0013 Bucegi, iar<br />
1,60% de ROSCI0207 Postăvarul.<br />
Tabel nr. 9-1 Siturile Natura 2000 identificate la nivelul oraşului Râşnov şi suprafeţele ocupate de<br />
acestea<br />
Nume sit Natura 2000 identificat la<br />
nivelul UAT Râşnov<br />
Suprafaţa totală (ha) Suprafaţa în UAT Râşnov (ha)<br />
ROSCI0013 Bucegi 38786,67 2914,42<br />
ROSCI0207 Postăvarul 1302,94 242,23<br />
Pagina 90
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
Suprafaţa în alte UAT-uri (ha)<br />
Suprafaţa în UAT Râşnov (ha)<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
ROSCI0207<br />
Postavarul<br />
1060,71<br />
242,23<br />
ROSCI0013<br />
Bucegi<br />
35872,25<br />
2914,42<br />
0% 20% 40% 60% 80% 100%<br />
Figura nr. 9-1 Suprafeţele ocupate de siturile Natura 2000 în cadrul oraşului Râşnov din suprafaţa<br />
totală a fiecărui sit identificat<br />
9.2 INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE <strong>DE</strong> INTERES COMUNITAR POSIBIL<br />
A FI AFECTATE <strong>DE</strong> IMPLEMENTAREA PUG ORAŞUL RÂŞNOV<br />
9.2.1 ROSCI0013 BUCEGI<br />
Situl Natura 2000 ROSCI0013 Bucegi este localizat la intersecţia meridianului 25º 30’ 40’’<br />
longitudine E cu paralela 45º 22’ 52’’ latitudine N. Suprafaţa totală a sitului este de 38.787 ha,<br />
altitudinea medie este de 1452 m, cu un minim de 655 m şi un maxim de 2514 m. Se regăşeşte în<br />
Regiunea biogeografică Alpină şi pe teritoriul următoarelor judeţe, respectiv UAT-uri:<br />
• Braşov (23%): Moeciu de Sus, Râşnov, Bran, Predeal;<br />
• Prahova (34%): Azuga, Buşteni, Sinaia, Comarnic;<br />
• Damboviţa (43%): Moroieni.<br />
În oraşul Râşnov se regăseşte o suprafaţă de 2914,42 ha, reprezentând 7,51% din suprafaţa totală<br />
a sitului ROSCI0013 Bucegi.<br />
În ceea ce priveşte tipurile de habitate şi specii menţionate în anexa I, respectiv anexa II a<br />
Directivei 92/43/CEE, ce au fost identificate pe teritoriul sitului, conform Formularului standard<br />
Natura 2000, cele mai reprezentative ca număr sunt tipurile de habitate (24), urmate de numărul<br />
de specii de nevertebrate (12 specii). Pe teritoriul sitului a fost identificată o singură specie de<br />
peşti menţionată în Anexa II a Directivei 92/43/CEE (figura 9-2).<br />
Pagina 91
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Specii de plante Anexa II Directiva 92/43/CEE<br />
8<br />
Specii de nevertebrate Anexa II Directiva 92/43/CEE<br />
12<br />
Specii de peşti Anexa II Directiva 92/43/CEE<br />
1<br />
Specii amfibieni şi reptile Anexa II Directiva<br />
92/43/CEE<br />
2<br />
Specii mamifere Anexa II Directiva 92/43/CEE<br />
5<br />
Habitate Anexa I Directiva 92/43/CEE<br />
24<br />
0 5 10 15 20 25<br />
Figura nr. 9-2 Numărul de habitate şi specii menţionate în anexele I şi II a Directivei 92/43/CEE<br />
identificate pe teritoriul sitului ROSCI 0013 Bucegi (conform Formularului standard Natura 2000)<br />
Din punct de vedere al habitatelor menţionate în Anexa I Directiva 92/43/CEE ce au fost<br />
identificate la nivelul ROSCI0013 Bucegi, cea mai mare suprafaţă la nivelul întregului sit este<br />
ocupată de habitatul 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) – 22,4%, urmată de habitatul<br />
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum – 11%, respectiv 6520 Fâneţe montane – 10%. Cele<br />
mai mici suprafeţe sunt ocupate de habitatele 6110*, 6230*, 6170, 7140, 4080, 3230, 8210, 8110,<br />
8120 (figura 9-3).<br />
Pagina 92
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
0,5%<br />
11%<br />
0,1%<br />
0.01<br />
0.1<br />
0.1<br />
1,7%<br />
1 2%<br />
0.01<br />
0.1<br />
0.1<br />
5%<br />
5%<br />
0.02<br />
0.1<br />
0.01 1<br />
4060 Tufărişuri alpine şi boreale<br />
4070 * Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium<br />
6110 * Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi<br />
6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine<br />
6230 * Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase<br />
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin<br />
6520 Fâneţe montane<br />
8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis<br />
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)<br />
9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)<br />
3%<br />
10%<br />
9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană<br />
3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane<br />
91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)<br />
2,6%<br />
6,6%<br />
5%<br />
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum<br />
7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat)<br />
3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane<br />
9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion<br />
9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotiţuri şi ravene<br />
4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix<br />
22,4%<br />
3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane<br />
8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase<br />
8160 * Grohotişuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar şi montan<br />
8110 Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani)<br />
8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)<br />
Figura nr. 9-3 Habitatele identificate pe teritoriul sitului ROSCI0013 Bucegi şi suprafaţa acestora pe teritoriul sitului (conform Formularului standard Natura<br />
2000)<br />
Pagina 93
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Evaluarea globală a valorii sitului din punct devedere al conservării tipului de habitat natural<br />
indică pentru situl analizat o evaluare globală majoritar bună (75% dintre habitate), iar doar 20,8%<br />
o evaluare globală excelentă. Stadiul lor de conservare este excelent în proporţie de 33,3%, restul<br />
habitatelor având un stadiu de conservare bun. Din punct de vedere al suprafeţei relative<br />
acoperite (suprafaţa sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafaţa totală acoperită de<br />
acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional), 54,1% sunt semnificative, 29,1% prezintă<br />
o suprafaţă relativă bună iar 12,5% o supravaţă relativă excelentă (figura 9-4).<br />
Gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului încadrează 54,1% dintre<br />
habitatele identificate într-un grad bun de reprezentativitate, doar 33,3% fiind ecelent<br />
reprezentative. Habitatul 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor<br />
montane este singurul habitat prezent în situl ROSCI0013 Bucegi într-o proporţie<br />
nesemnificativă (tabel 9-2).<br />
%<br />
120.00<br />
100.00<br />
80.00<br />
60.00<br />
4,1%<br />
8,3%<br />
54,1%<br />
54,1%<br />
62,5%<br />
75%<br />
Nesemnificativa<br />
Semnificativa<br />
Buna<br />
Excelenta<br />
40.00<br />
20.00<br />
0.00<br />
29,1%<br />
33,3%<br />
33,3%<br />
20,8%<br />
12,5%<br />
Reprezentativitate Suprafaţă relativă Stadiul de conservare Evaluare globală<br />
Figura nr. 9-4 Evaluarea sitului ROSCI0013 Bucegi în ceea ce priveşte habitatele identificate pe<br />
teritoriul sitului (conform Formularului standard Natura 2000)<br />
Tabel nr. 9-2 Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0013 Bucegi şi evaluarea sitului în ceea ce<br />
le priveşte<br />
Nr.<br />
Suprafaţă Stadiul de Evaluare<br />
Denumire habitat<br />
Reprezentativitate<br />
crt.<br />
relativă conservare globală<br />
1 4060 Tufărişuri alpine şi boreale B B B B<br />
2<br />
4070 * Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron<br />
myrtifolium<br />
A A A A<br />
3<br />
6110 * Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti<br />
bazifite din Alysso-Sedion albi<br />
A B A A<br />
4 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine B B B B<br />
5<br />
6230 * Pajişti montane de Nardus bogate în<br />
specii pe substraturi silicioase<br />
B C B B<br />
Pagina 94
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Nr.<br />
crt.<br />
6<br />
Denumire habitat<br />
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte<br />
higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel<br />
montan şi alpin<br />
Reprezentativitate<br />
Suprafaţă<br />
relativă<br />
Stadiul de<br />
conservare<br />
Evaluare<br />
globală<br />
B C B B<br />
7 6520 Fâneţe montane B B B B<br />
8<br />
8310 Peşteri în care accesul publicului este<br />
interzis<br />
C C A B<br />
9 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) A C A A<br />
10<br />
11<br />
9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea<br />
montana (Vaccinio-Piceetea)<br />
9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra<br />
din regiunea montană<br />
A C A A<br />
A A A A<br />
12<br />
3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor<br />
montane<br />
B C B B<br />
13<br />
91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi<br />
Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,<br />
B C B B<br />
Salicion albae)<br />
14 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum B C B B<br />
15<br />
16<br />
17<br />
18<br />
7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării<br />
oscilante (nefixate de substrat)<br />
3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a<br />
lungul râurilor montane<br />
9150 Păduri medio-europene de fag din<br />
Cephalanthero-Fagion<br />
9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi<br />
abrupţi, grohotiţuri şi ravene<br />
B C B B<br />
B C B B<br />
A C B B<br />
A B A B<br />
19 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix B A B B<br />
20<br />
21<br />
22<br />
23<br />
24<br />
3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica<br />
de-a lungul râurilor montane<br />
8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică<br />
pe roci calcaroase<br />
8160 * Grohotişuri medio-europene calcaroase<br />
ale etajelor colinar şi montan<br />
8110 Grohotişuri silicioase din etajul montan<br />
până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi<br />
Galeopsietalia ladani)<br />
8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi<br />
calcaroase din etajul montan până în cel alpin<br />
(Thlaspietea rotundifolii)<br />
D<br />
C C B B<br />
B B B B<br />
B C B B<br />
A B A B<br />
La nivelul sitului au fost identificate 5 specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei<br />
Consiliului 92/43/CEE, dintre care pentru 3 specii nu există date numerice despre populaţiile<br />
acestora, fiind indicate doar prezenţa lor, o specie a fost identificată ca fiin rară (Lynx lynx) iar o<br />
specie comună (Ursus arctos) (tabel 9-3). În raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional, la<br />
nivelul sitului mărimea şi densitatea populaţiilor speciilor de mamifere identificate este sub 2%<br />
Pagina 95
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
pentru fiecare specie în parte. Gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante<br />
pentru speciile identificate este bun pentru toate speciile de mamifere de interes comunitar<br />
identificate la nivelul sitului, ceea ce înseamnă fie că habitatele prezintă elemente bine conservate,<br />
indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere, fie prezintă elemente în stare medie sau parţial<br />
degradată şi uşor de refăcut. Speciile de mamifere identificate prezintă populaţii neizolate dar la<br />
limita ariei de distribuţie (din punct de vedere al gradului de izolare a populaţiei prezente în sit<br />
faţă de aria de răspândire normală) şi o evaluare globală bună a valorii sitului pentru conservarea<br />
speciei respective.<br />
Tabel nr. 9-3 Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE<br />
identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi<br />
Cod<br />
Specie<br />
Populaţie:<br />
Rezidentă<br />
Sit<br />
Pop.<br />
1354 Ursus arctos Comună
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Cod<br />
Specie<br />
Populaţie:<br />
Rezidentă<br />
Sit<br />
Pop.<br />
Conservare Izolare Global<br />
2001<br />
Triturus<br />
montandoni<br />
Rară
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Valoare excelenta<br />
Valoare bună<br />
Populaţie neizolată cu o arie de răspândire extinsă<br />
Populaţie aproape izolată<br />
Excelentă<br />
Bună<br />
Populaţie: Rezidentă<br />
15≥p>2%<br />
2% Bună Populaţie aproape izolată<br />
Prezentă 15≥p>2% Bună<br />
1083 Lucanus cervus Rară 2% Bună<br />
4039<br />
Nymphalis<br />
vaualbum<br />
Prezentă?<br />
1015 Vertigo genesii Prezentă?<br />
Populaţie neizolată cu o<br />
arie de răspândire extinsă<br />
Populaţie neizolată cu o<br />
arie de răspândire extinsă<br />
Populaţie neizolată cu o<br />
arie de răspândire extinsă<br />
Populaţie neizolată cu o<br />
arie de răspândire extinsă<br />
Populaţie neizolată cu o<br />
arie de răspândire extinsă<br />
4048 Isophya costata Prezentă 15≥p>2% Bună Populaţie (aproape) izolată<br />
4052<br />
4054<br />
Odontopodisma<br />
rubripes<br />
Pholidoptera<br />
transsylvanica<br />
Prezentă
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Cod<br />
4046<br />
Specie<br />
Cordulegaster<br />
heros<br />
Populaţie:<br />
Rezidentă<br />
Sit Pop. Conservare Izolare Global<br />
Rară 15≥p>2% Bună Populaţie (aproape) izolată<br />
Valoare<br />
bună<br />
Fişa sitului ROSCI0013 Bucegi identifică 8 specii de plante enumerate în Anexa II a Directivei<br />
Consiliului 92/43/CEE, prezente pe teritoriul sitului (tabel 9-7). Dintre acestea, 50% sunt specii<br />
foarte rare, 37,5% specii rare, iar 12,5% specii comune. Nu au fost menţionate specii pentru care<br />
să fie identificată doar prezenţa acestora. Din punct de vedere al mărimii şi densităţii populaţiilor<br />
speciilor prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional, 50% dintre<br />
speciile de plante identificate au pe teritoriul sitului între 15% şi 2% din populaţiile existente la<br />
nivel naţional, 37,5% au populaţii este 15% din totalul naţional, iar 12,5% au populaţii sub 2%.<br />
Dintre speciile de plante din Anexa II identificate, 87,5% prezintă un grad bun de conservare a<br />
trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective, iar 12,5% un grad excelent<br />
de conservare a habitatelor specifice. Populaţii neizolate cu o arie de răspândire extinsă sunt<br />
caracteristice în proporţie de 87,5% speciilor de plante identificate, restul populaţiilor fiind<br />
aproape izolate (din punct de vedere al gradului de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria<br />
de răspândire normală). O evaluare globală bună a valorii sitului pentru conservarea speciei<br />
respective este caracteristică pentru 82,5% dintre speciile de plante identificate, iar pentru 12,5%<br />
dintre specii situl prezintă o valoare excelentă (figura 9-6).<br />
Valoare excelenta<br />
Valoare bună<br />
Populaţie neizolată cu o arie de răspândire extinsă<br />
Populaţie aproape izolată<br />
Excelentă<br />
Bună<br />
>15%<br />
Populaţie: Rezidentă<br />
15≥p>2%<br />
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Tabel nr. 9-7 Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE<br />
identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi<br />
Cod<br />
Specie<br />
Populaţie:<br />
Rezidentă<br />
4070 Campanula serrata Comună 15≥p>2% Bună<br />
4116 Tozzia carpathica Rară 15≥p>2% Bună<br />
1758 Ligularia sibirica Rară 15≥p>2% Bună<br />
Sit Pop. Conservare Izolare Global<br />
Populaţie neizolată cu o<br />
arie de răspândire extinsă<br />
Populaţie neizolată cu o<br />
arie de răspândire extinsă<br />
Populaţie neizolată cu o<br />
arie de răspândire extinsă<br />
2113 Draba dorneri Foarte rară >15% Bună Populaţie (aproape) izolată<br />
1386 Buxbaumia viridis Foarte rară >15% Excelentă<br />
1381 Dicranum viride Foarte rară 15≥p>2% Bună<br />
1389 Meesia longiseta Foarte rară >15% Bună<br />
4097<br />
Iris aphylla ssp.<br />
Hungarica<br />
Rară
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
9.2.2 ROSCI0207 POSTĂVARUL<br />
Situl Natura 2000 ROSCI0207 Postăvarul este localizat la intersecţia meridianului 25º 33’ 58’’<br />
longitudine E cu paralela 45º 33’ 45’’ latitudine N. Suprafaţa totală a sitului este de 1.303 ha,<br />
altitudinea medie este de 1146 m, cu un minim de 728 m şi un maxim de 1783 m. Se regăşeşte în<br />
Regiunea biogeografică Alpină, fiind în totalitate pe teritoriul judeţului Braşov în localităţile<br />
Râşnov, Predeal, Braşov şi Săcele.<br />
În oraşul Râşnov se regăseşte o suprafaţă de 242,23 ha, reprezentând 18,59% din suprafaţa totală<br />
a sitului ROSCI0207 Postăvarul.<br />
În ceea ce priveşte tipurile de habitate şi specii menţionate în anexa I, respectiv anexa II a<br />
Directivei 92/43/CEE, conform Formularului standard Natura 2000 au fost identificate pe<br />
teritoriul sitului 12 tipuri de habitate, câte 3 specii de mamifere, amfibieni şi reptile, nevertebrate<br />
şi plante. Pe teritoriul sitului nu au fost identificate specii de peşti menţionate în Anexa II a<br />
Directivei 92/43/CEE (figura 9-8).<br />
Specii de plante Anexa II Directiva 92/43/CEE<br />
Specii de nevertebrate Anexa II Directiva<br />
92/43/CEE<br />
3<br />
3<br />
Specii de peşti Anexa II Directiva 92/43/CEE<br />
0<br />
Specii amfibieni şi reptile Anexa II Directiva<br />
92/43/CEE<br />
Specii mamifere Anexa II Directiva<br />
92/43/CEE<br />
3<br />
3<br />
Habitate Anexa I Directiva 92/43/CEE<br />
12<br />
0 2 4 6 8 10 12<br />
Figura nr. 9-8 Numărul de habitate şi specii menţionate în anexele I şi II a Directivei 92/43/CEE<br />
identificate pe teritoriul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform Formularului standard Natura<br />
2000)<br />
Din punct de vedere al habitatelor menţionate în Anexa I Directiva 92/43/CEE ce au fost<br />
identificate la nivelul ROSCI0207 Postăvarul, cea mai mare suprafaţă la nivelul întregului sit este<br />
ocupată de habitatul 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) – 39%, urmată de habitatul<br />
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum – 33%, respectiv 6520 Fâneţe montane – 20%. Cele<br />
mai mici suprafeţe sunt ocupate de habitatele 6170, 9180, 8120, 8210, 4080 (figura 9-9).<br />
Pagina 101
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
0,01% 0,01%<br />
1% 1%<br />
2% 0,5% 0,01%<br />
20%<br />
4060 Tufărişuri alpine şi boreale<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la<br />
nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin<br />
6520 Fâneţe montane<br />
33%<br />
0,1%<br />
6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine<br />
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)<br />
9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion<br />
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum<br />
1%<br />
39%<br />
9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana<br />
(Vaccinio-Piceetea)<br />
9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri<br />
şi ravene<br />
8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul<br />
montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)<br />
8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci<br />
calcaroase<br />
4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix<br />
Figura nr. 9-9 Habitatele identificate pe teritoriul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform<br />
Formularului standard Natura 2000)<br />
Evaluarea globală a valorii sitului din punct devedere al conservării tipului de habitat natural<br />
indică pentru situl analizat o evaluare globală bună (pentru 91,67% dintre habitate), iar doar<br />
8,33% o evaluare globală excelentă. Toate habitatele menţionate în Anexa I ce au fost identificate<br />
la nivelul ROSCI0207 Postăvarul prezintă un stadiu de conservare bun. Din punct de vedere al<br />
suprafeţei relative acoperite (suprafaţa sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafaţa<br />
totală acoperită de acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional), pe teritoriul sitului se<br />
regasesc sub 2% dintre suprafeţele ocupate la nivel naţional de habitatele identificate(figura 9-9).<br />
Gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului încadrează 58,33% dintre<br />
habitatele identificate într-un grad bun de reprezentativitate, iar 16,67% fiind ecelent<br />
reprezentative. Pentru 25% dintre habitatele identificate situl analizat este bine reprezentat. Nu au<br />
fost identificate habitate prioritare prezente pe teritoriul sitului într-o proporţie nesemnificativă<br />
(tabel 9-10).<br />
Pagina 102
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
%<br />
100.00<br />
90.00<br />
80.00<br />
70.00<br />
60.00<br />
50.00<br />
40.00<br />
30.00<br />
20.00<br />
25%<br />
58,33%<br />
100%<br />
10.00 16,67%<br />
0.00<br />
Reprezentativitate Suprafaţă relativă Stadiul de conservare Evaluare globală<br />
Figura nr. 9-10 Evaluarea sitului ROSCI0207 Postăvarul în ceea ce priveşte habitatele identificate<br />
pe teritoriul sitului (conform Formularului standard Natura 2000)<br />
100%<br />
8,33%<br />
91,67%<br />
Nesemnificativa<br />
Semnificativa<br />
Buna<br />
Excelenta<br />
Tabel nr. 9-8 Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0207 Postăvarul şi evaluarea sitului în<br />
ceea ce le priveşte<br />
Cod Denumire habitat Reprezentativitate<br />
Suprafaţă<br />
relativă<br />
Stadiul de<br />
conservare<br />
Evaluare<br />
globală<br />
4060 Tufărişuri alpine şi boreale B C B B<br />
6430<br />
Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte<br />
higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel B C B B<br />
montan şi alpin<br />
6520 Fâneţe montane B C B B<br />
6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine C C B B<br />
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) A C B B<br />
9150<br />
Păduri medio-europene de fag din<br />
Cephalanthero-Fagion<br />
C C B C<br />
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum B C B B<br />
9410<br />
Păduri acidofile de Picea abies din regiunea<br />
montana (Vaccinio-Piceetea)<br />
A C B B<br />
9180*<br />
Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi<br />
abrupţi, grohotişuri şi ravene<br />
B C B B<br />
8120<br />
Grohotişuri calcaroase şi de şisturi<br />
calcaroase din etajul montan până în cel<br />
B C B B<br />
alpin (Thlaspietea rotundifolii)<br />
8210<br />
Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică<br />
pe roci calcaroase<br />
B C B B<br />
4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix C C B B<br />
La nivelul sitului au fost identificate 3 specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei<br />
Consiliului 92/43/CEE, pentru aceste specii nefiind cunoscute date numerice despre populaţiile<br />
acestora, fiind indicate doar prezenţa lor (tabel 9-9). În raport cu populaţiile prezente pe teritoriul<br />
naţional, la nivelul sitului mărimea şi densitatea populaţiilor speciilor de mamifere identificate este<br />
Pagina 103
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
sub 2% pentru fiecare specie în parte. Gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt<br />
importante pentru speciile identificate este bun pentru toate speciile de mamifere de interes<br />
comunitar identificate la nivelul sitului, ceea ce înseamnă fie că habitatele prezintă elemente bine<br />
conservate, indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere, fie prezintă elemente în stare medie<br />
sau parţial degradată şi uşor de refăcut. Două dintre speciile de mamifere identificate (Ursus arctos<br />
şi Canis lupus) prezintă populaţii neizolate cu arii de răspândire extinse, iar populaţiile speciei Lynx<br />
lynx sunt neizolate dar la limita ariei de distribuţie (din punct de vedere al gradului de izolare a<br />
populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală). Situl prezintă o evaluarea globală<br />
bună a valorii acestuia pentru conservarea fiecărei specii identificată.<br />
Tabel nr. 9-9 Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE<br />
identificate în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul<br />
Cod<br />
Specie<br />
Populaţie:<br />
Rezidentă<br />
Sit<br />
Pop.<br />
1354 Ursus arctos Prezentă
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Dintre speciile de nevertebrate enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, pe<br />
teritoriul sitului ROSCI0207 Postăvarul au fost identificate 3 specii (tabel 9-11). Pentru specia<br />
Rhysodes sulcatus prezenţa este nesigură fapt ce nu a permis evaluarea sitului în ceea ce priveşte<br />
situaţia populaţiilor, gradul de conservare a habitatelor specifice speciei, gradul de izolare şi<br />
valoarea globală. Pentru specia Pholidoptera transsylvanica a fost stabilită prezenţa în interiorul<br />
sitului, populaţiile acestei specii fiind aproape izolate (din punct de vedere al gradului de izolare a<br />
populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală) şi prezente la nivelul sitului în<br />
proporţie de sub 2% din totalul existent la nivel naţional. Specia Rosalia alpina ese o specie rar<br />
întâlnită la nivelul sitului analizat, având populaţii neizolate cu o arie de răspândire extinsă,<br />
regăsindu-se pe teritoroiul sitului sub 2% din totalul naţional menţionate anterior. Situl prezintă o<br />
evaluare globală bună a valorii acestuia pentru conservarea celor două specii de nevertebrate.<br />
Tabel nr. 9-11 Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE<br />
identificate în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul<br />
Cod<br />
Specie<br />
Populaţie:<br />
Rezidentă<br />
Sit<br />
Pop.<br />
1087 Rosalia alpina Rară
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Cod<br />
1902<br />
Specie<br />
Cypripedium<br />
calceolus<br />
Populaţie:<br />
Rezidentă<br />
Sit<br />
Pop.<br />
Prezentă
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
• păşunat intensiv în unele locuri;<br />
• managementul forestier – exploatări forestiere pe suprafeţe restrânse;<br />
• colectarea şi incendierea jepilor, plante rare;<br />
• braconaj.<br />
La nivelul sitului au fost identificate un număr total de 53 activităţi antropice (33 în interiorul<br />
sitului şi 20 în jurul acestuia) ce au consecinţe asupra sitului Natura 2000, iar pentru fiecare dintre<br />
aceste activităţi au fost stabilite intensitatea (mare, medie, scăzută), procentul suprafeţei sitului<br />
afectat precum şi influenţa asupra sitului (pozitivă, neutră, negativă).<br />
Activităţile antropice identificate în interiorul sitului au consecinţe ce prezintă preponderent<br />
o intensitate medie asupra sitului (40%), doar 21% dintre acestea fiind identificate cu o intensitate<br />
mare. Aceste activităţi antropice din interiorul sitului au majoritar o influenţă negativă (în<br />
proporţie de 73%) asupra conservării şi managementului sitului, iar restul de 27% nu influenţează<br />
în mod negativ sau pozitiv evoluţia acestuia (figurile 9-12, 9-13).<br />
Mare Medie Scăzută<br />
Pozitivă Neutră Negativă<br />
39%<br />
21%<br />
27%<br />
40%<br />
73%<br />
Figura nr. 9-12 Intensitatea activităţilor antropice<br />
în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform<br />
Formularului standard Natura 2000)<br />
Figura nr. 9-13 Influenţa activităţilor antropice<br />
în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi<br />
(conform Formularului standard Natura 2000)<br />
Activităţile cu o intensitate mare şi cu o influenţă negativă asupra conservării şi managementului<br />
sitului ce au fost identificate în interiorul ROSCI0013 Bucegi sunt reprezentate de: managementul<br />
forestier general, furajare stocuri de animale, îmbunătăţirea accesului la zonă, luare/îndepărtare de<br />
floră, incendiere, pradarea staţiunilor floristice (rezervaţiiile floristice) şi creşterea animalelor.<br />
Activitatea de păşunat afectează cea mai mare suprafaţă a sitului analizat (20-30%), fiind urmată<br />
de activitatea de Drumeţii montane, alpinism, speologie (10%) (tabel nr. 9-13).<br />
Pagina 107
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Tabel nr. 9-13 Activităţi antropice ce au fost identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi,<br />
consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Cod Activitate Intensitate<br />
Procent al<br />
suprafeţei<br />
sitului afectat<br />
Influenţă<br />
1 160 Managementul forestier general A -<br />
2 151 Indepartarea haturilor si crangurilor B -<br />
3 171 Furajare stocuri de animale A -<br />
4 230 Vanatoare C 0<br />
5 530 Imbunatatirea accesului la zona A -<br />
6 710 Poluare fonica B -<br />
7 250 Luare/Indepartare de flora A -<br />
8 600<br />
Structuri (complexe) pentru sport si<br />
odihna<br />
B -<br />
9 166<br />
Indepartarea arborilor uscati sau in curs<br />
de uscare<br />
B 0<br />
10 511 Linii electrice C 0<br />
11 602 Complex de ski B -<br />
12 943 Alunecarile de teren B -<br />
13 942 Avalanse C -<br />
14 421 Depozitarea deseurilor menajere B 5 -<br />
15 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. C 10 0<br />
16 900 Eroziunea C 4 0<br />
17 230 Vanatoare C 2 0<br />
18 141 Abandonarea sistemelor pastorale C -<br />
19 165 Indepartarea latarisului B -<br />
20 180 Incendiere A -<br />
21 501 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism C -<br />
22 622<br />
Plimbare,calarie si vehicule<br />
nemotorizate<br />
C -<br />
23 608<br />
Locuri de campare si zone de parcare<br />
pentru rulote<br />
B -<br />
24 409 Alte modele(tipuri) de habitare C -<br />
25 251<br />
Pradarea statiunilor floristice<br />
(rezervatiiile floristice)<br />
A -<br />
26 500 Retele de comunicare C 0<br />
27 512 Conducte C 0<br />
28 624 Drumetii montane, alpinism, speologie. B -<br />
29 944 Furtuni, cicloane B -<br />
30 140 Pasunatul B 20 -<br />
31 170 Cresterea animalelor A -<br />
32 140 Pasunatul B 35 -<br />
33 609 Alte complexe sportive/de odihna C 3 0<br />
Pagina 108
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Activităţile antropice identificate în jurul sitului sunt activităţi cu o intensitate medie (în<br />
proporţie de 55%) asupra conservării şi managementului sitului. Dintre aceste activităţi, 58% au o<br />
influenţă negativă asupra conservării şi managementului sitului, 34% nu afectează, iar 8% prezintă<br />
o influenţă pozitivă (figurile 9-14, 9-15).<br />
Mare Medie Scăzută<br />
Pozitivă Neutră Negativă<br />
30%<br />
15%<br />
8%<br />
58%<br />
34%<br />
55%<br />
Figura nr. 9-14 Intensitatea activităţilor antropice<br />
în jurul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform<br />
Formularului standard Natura 2000)<br />
Figura nr. 9-15 Influenţa activităţilor antropice<br />
în jurul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform<br />
Formularului standard Natura 2000)<br />
Cea mai mare suprafaţă din jurul sitului este afectată de activitatea privind managementul forestier<br />
general (25%) care prezintă o influenţă pozitivă, urmată de activitatea privind realizarea potecilor,<br />
traseelor, traseelor pentru ciclism (cu influenţă neutră asupra sitului). Activităţile desfăşurate pe<br />
suprafaţa zonelor aflate în vecinătatea sitului care pot avea efecte asupra integrităţii sitului şi sunt<br />
carcterizate de o intensitate mare sunt reprezentate de creşterea animalelor, zone industriale sau<br />
comerciale, respectiv zone urbanizate, habitare umană (tabel 9-14).<br />
Tabel nr. 9-14 Activităţi antropice ce au fost identificate în jurul sitului ROSCI0013 Bucegi,<br />
consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Cod Activitate Intensitate<br />
Procent al suprafeţei<br />
sitului afectat<br />
Influenţă<br />
1 140 Pasunatul B 10 0<br />
2 160 Managementul forestier general B -<br />
3 170 Cresterea animalelor A -<br />
4 250 Luare/Indepartare de flora B 0<br />
5 410 Zone industriale sau comerciale A -<br />
6 500 Retele de comunicare C 0<br />
7 502 Drumuri, drumuri auto C -<br />
8 511 Linii electrice C 0<br />
9 702 Poluarea aerului B -<br />
10 942 Avalanse B 5 -<br />
11 140 Pasunatul C 10 0<br />
12 160 Managementul forestier general B 25 +<br />
13 230 Vanatoare B -<br />
Pagina 109
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Cod Activitate Intensitate<br />
Procent al suprafeţei<br />
sitului afectat<br />
Influenţă<br />
14 400 Zone urbanizate, habitare umana A -<br />
15 421 Depozitarea deseurilor menajere B 5 -<br />
16 501 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism B 15 0<br />
17 503 Linii de cale ferata, TGV C -<br />
18 512 Conducte C 0<br />
19 710 Poluare fonica B -<br />
20 990 Alte procese naturale B 10 -<br />
Impact direct şi indirect. Una dintre activităţile antropice menţionate în formularul standard<br />
Natura 2000 pentru ROSCI0013 Bucegi este reprezentată de existenţa în jurul sitului a Zonelor<br />
urbanizate, habitare umană, ce prezintă o intensitate mare asupra conservării şi managementului<br />
sitului şi o influenţă negativă asupra acestora. Aceste activităţi sunt direct vizate de Planul propus,<br />
ţinând cont că planul prevede şi extinderi ale intravilanului şi ale reţelelor edilitare. În figura 9-16<br />
au fost identificate aceste zone, ce sunt localizate la limita sitului ROSCI0013 Bucegi. Se observă<br />
că intravilanul existent urmăreşte pe cea mai mare suprafaţă limita sitului, existând totuşi şi<br />
porţiuni mici în care această limită este depăşită (cel mai probabil datorită erorilor de digitizare).<br />
Intravilanul propus urmăreşte pe această secţiune limita intravilanului existent, extinderea<br />
realizându-se spre Nord-Est. În această situaţie, vor exista creşteri ale procentelor suprafeţelor<br />
din jurul sitului care vor fi afectate de activităţile privind Reţelele de comunicare, Drumurile,<br />
drumuri auto, Liniile electrice, Poluarea aerului, Zone urbanizate, habitare umană, Depozitarea<br />
deşeurilor menajere, Poluare fonică, Conducte. Toate aceste activităţi vor avea efecte pe termen<br />
lung asupra zonelor din vecinătatea sitului analizat, ce nu pot fi cuantificate în prezent. În zona<br />
sud-estică (zona Diham), extinderile se vor realiza pentru a unifica PUZurile deja aprobate,<br />
acestea fiind localizate la o distanţă minimă de 640 m faţă de limita ROSCI0013 Bucegi.<br />
În figura 9-17 a fost identificată o zonă în care lucrările propuse de alimentare cu apă în zona<br />
Glăjărie intersectează limita şi traversează pe o porţiune de aproximativ 200 m situl ROSCI0013<br />
Bucegi. Aceste propuneri vor avea efecte directe asupra sitului, pentru realizarea acestora fiind<br />
necesare efectuarea de defrişări, săpături ce vor conduce la efecte izolate caracterizate prin<br />
intensificarea presiunilor asupra conservării şi managementului sitului în zona respectivă şi o<br />
influenţă negativă asupra acestora.<br />
În ceea ce priveşte impactul cumulat, dintre UAT-urile pe teritoriul cărora se regăseşte SCI<br />
Bucegi, doar pentru oraşul Buşteni există PUG-ul elaborat, în etapa de dezbatere publică (încă nu<br />
a fost aprobat). Pentru celelalte UAT-uri este în desfăşurare procesul de reactualizare a PUGurilor<br />
(PUG-urile aprobate în prezent au fost elaborate la nivelul anilor 1999-2001, perioadă în<br />
care la nivelul României legislaţia nu prevedea situri Natura 2000), neexistând la această dată<br />
poibilitatea de a evalua cumulativ efectele potenţiale pe care aceste planuri le pot avea asupra ariei<br />
protejate.<br />
Pagina 110
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Figura nr. 9-16 Zonele de extindere a intravilanului faţă de limita ROSCI0013 Bucegi<br />
Figura nr. 9-17 Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare existentă (cu linie continuă) şi propusă<br />
(cu linie întreruptă) şi localizarea acestora faţă de limita ROSCI0013 Bucegi<br />
Pagina 111
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Evaluarea semnificaţiei impactului. Ţinând cont de statutul de conservare al speciilor şi<br />
habitatelor la nivelul ariei protejate (stadiu de conservare bun sau excelent) şi de asemenea de<br />
faptul că planul analizat nu propune dezvoltarea urbanistică în interiorul ROSCI0013 Bucegi,<br />
putem afirma că impactul asupra sitului Natura 2000 analizat va fi nesemnificativ.<br />
9.3.2 ROSCI0207 POSTĂVARUL<br />
Conform formularului standard Natura 2000, situl ROSCI0207 Postăvarul este vulnerabil la<br />
următoarele activităţi:<br />
• Practicarea unui turism necontrolat;<br />
• Extinderea perimetrelor construite atât în aria protejată cât şi în zona tampon;<br />
• Păşunatul intensiv în poieni şi pajişti ilegal sau uneori autorizat de Primăria Braşov;<br />
• Depozitarea deşeurilor şi aruncarea gunoaielor întâmplătoare de către turişti;<br />
• Exploatări forestiere.<br />
La nivelul sitului au fost identificate un număr total de 8 activităţi antropice (5 în interiorul sitului<br />
şi 3 în jurul acestuia) ce au consecinţe asupra sitului Natura 2000, iar pentru fiecare dintre aceste<br />
activităţi au fost stabilite intensitatea (mare, medie, scăzută), procentul suprafeţei sitului afectat<br />
precum şi influenţa asupra sitului (pozitivă, neutră, negativă).<br />
Activităţile antropice identificate în interiorul sitului au consecinţe ce prezintă majoritar o<br />
intensitate mare asupra sitului (80%), doar 20% dintre acestea fiind identificate cu o intensitate<br />
medie. Aceste activităţi antropice din interiorul sitului au majoritar o influenţă negativă (în<br />
proporţie de 80%) asupra conservării şi managementului sitului, iar restul de 20% influenţează în<br />
mod pozitiv evoluţia acestuia (figurile 9-18, 9-19).<br />
Mare Medie Scăzută<br />
0%<br />
Pozitivă Neutră Negativă<br />
20%<br />
20%<br />
80%<br />
80%<br />
Figura nr. 9-18 Intensitatea activităţilor antropice<br />
în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul<br />
(conform Formularului standard Natura 2000)<br />
Figura nr. 9-19 Influenţa activităţilor antropice<br />
în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul<br />
(conform Formularului standard Natura 2000)<br />
Activităţile cu o intensitate mare şi cu o influenţă negativă asupra conservării şi managementului<br />
sitului ce au fost identificate în interiorul ROSCI0207 Postăvarul sunt reprezentate de:<br />
Pagina 112
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
depozitarea deşeurilor menajere, urbanizare continuă, şi păşunatul. Managementul forestier<br />
general are o intensitate mare, însă o influenţă pozitivă asupra conservării şi managementului<br />
sitului. Activitatea determinată de turism şi recreere prezintă o intensitate medie asupra sitului şi o<br />
influenţă negativă asupra conservării şi managementului acestuia.<br />
Activitatea privind managementul forestier general influenţează cea mai mare suprafaţă a sitului<br />
analizat (80%) (tabel nr. 9-15).<br />
Tabel nr. 9-15 Activităţi antropice ce au fost identificate în interiorul sitului ROSCI0207<br />
Postăvarul, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată<br />
Procent al<br />
Nr.<br />
Cod Activitate Intensitate suprafeţei sitului<br />
crt.<br />
afectat<br />
Influenţă<br />
1 690 Alte impacte determinate de turism si recreere B 10 -<br />
2 421 Depozitarea deseurilor menajere A 5 -<br />
3 160 Managementul forestier general A 80 +<br />
4 401 Urbanizare continua A 10 -<br />
5 140 Pasunatul A 10 -<br />
Activităţile antropice identificate în jurul sitului sunt activităţi cu o intensitate medie (în<br />
proporţie de 67%), doar 33% având o intensitate mare asupra conservării şi managementului<br />
sitului. Dintre aceste activităţi, 67% au o influenţă negativă asupra conservării şi managementului<br />
sitului, iar 33% nu influenţă zonele din jurul sitului (figurile 9-20, 9-21).<br />
Mare Medie Scăzută<br />
Pozitivă Neutră Negativă<br />
33%<br />
33%<br />
67%<br />
67%<br />
Figura nr. 9-20 Intensitatea activităţilor antropice<br />
în jurul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform<br />
Formularului standard Natura 2000)<br />
Figura nr. 9-21 Influenţa activităţilor antropice<br />
în jurul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform<br />
Formularului standard Natura 2000)<br />
În jurul sitului cele trei activităţi antropice identificate afectează fiecare un procent de 20% din<br />
suprafaţa din jurul sitului afectată. Activitatea cu o intensitatea mare este reprezentată de<br />
Urbanizarea continuă care prezintă o influenţă negativă asupra zonelor din jurul sitului. Celelalte<br />
activităţi desfăşurate pe suprafaţa zonelor aflate în vecinătatea sitului care pot avea efecte asupra<br />
integrităţii sitului şi sunt carcterizate de o intensitate medie sunt reprezentate de depozitarea<br />
deşeurilor menajere şi activitatea de păşunat (tabel 9-16).<br />
Pagina 113
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Tabel nr. 9-16 Activităţi antropice ce au fost identificate în jurul sitului ROSCI0207 Postăvarul,<br />
consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Cod Activitate Intensitate<br />
Procent al suprafeţei<br />
sitului afectat<br />
Influenţă<br />
1 140 Pasunatul B 20 0<br />
2 421 Depozitarea deseurilor menajere B 20 -<br />
3 401 Urbanizare continuă A 20 -<br />
Impact direct şi indirect. Planului propus, prin conţinutul său se adresează în primul rând<br />
reglementărilor urbanistice, cu impact direct asupra urbanizării şi dezvolării intravilanului. În zona<br />
sitului Natura 2000 ROSCI0207 Postăvarul, în prezent zonele locuite sunt dezvoltate până la<br />
limita vestică a acestuia, fără însă a o depăşi. Intravilanul propus prin intermediul planului,<br />
urmărezşte strict limita intravilanului existent pe porţiunea de suprapunere cu limita sitului Natura<br />
2000 şi prevede, prin creşterea suprfeţei intravilanului, să unifice trupurile existente, pentru a<br />
împiedica astfel dezvoltarea necontrolată a zonei (figura 9-22). Astfel putem aprecia că această<br />
dezvoltare a intravilanului va avea un impact direct asupra zonelor din jurul sitului evidenţiat<br />
prin efecte directe reprezentate de intensificarea activităţii de urbanizare continuă (activitatea ce<br />
a fost identificată în fişa sitului) şi creşterea suprafeţelor zonelor din jurul sitului ce vor fi afectate<br />
de aceasta. În ceea ce priveşte zonele din interiorul sitului, extinderea intravilanului va avea un<br />
impact indirect asupra acestora evidenţiat prin efecte indirecte reprezentate de intensificarea<br />
activităţii privind urbanizarea continuă (activitate identificată în fişa sitului) ce prezintă o influenţă<br />
negativă asupra conservării şi managementului sitului. Toate aceste efect sunt efecte ce<br />
influenţează termen lung măsurile şi activităţile de conservare şi management al sitului analizat,<br />
însă la această dată nu poate fi realizată o cuantificare a acestor efecte sau al impactului (direct sau<br />
indirect).<br />
Impact cumulat. Situl Natura 2000 ROSCI0207 Postăvarul se regăseşte în totalitate pe suprafaţa<br />
judeţului Braşov, pe teritoriul oraşului Râşnov cât şi pe teritoriul oraşelor Predeal, Braşov şi<br />
Săcele. În zona oraşului Braşov a fost aprobat un PUZ Poiana Braşov în anul 2010, care a fost<br />
concretizat printr-un proiect pentru Dezvoltarea şi reabilitarea domeniului schiabil în Poiana<br />
Braşov, zona vizată suprapunându-se parţial cu teritoriul ocupat de ROSCI0207 Postăvarul.<br />
Conform studiului privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul menţionat mai<br />
sus, suprafaţa din cadrul ariei naturale protejate ROSCI0207 Postăvarul care va trebui defrişată<br />
este de 0,6 ha. În interiorul sitului Natura 2000 obiectivele prevăzute se suprapun cu o suprafaţă<br />
de aproximativ 3191m 2 cu tipul de habitat 9410 Păduri acidofile montane cu Picea abies (Vaccinio-<br />
Piceetea). Raportat la suprafaţa ocupată în sit de acest tip de habitate rezultă o pierdere<br />
procentuală de 0,01%. Speciile de faună protejate pe curpinsul ariei conform formularului<br />
standard nu sunt afectate de implementarea proiectului, datorită amplasării obiectivelor într-o<br />
zonă deja antropizată, cu construcţii şi instalaţii existente.<br />
Planul Urbanistic General al oraşului Braşov a fost aprobat în luna aprilie 2011 şi a preluat în<br />
reglementări prevederile PUZ-urilor aprobate, inclusiv cele referitoare la PUZ Poiana Braşov.<br />
Oraşul Predeal are în desfăşurare procesul de reactualizarea al PUG-ului, iar oraşul Săcele nu a<br />
demarat încă acest proces. PUG-urile aprobate în prezent pentru cele două oraşe au fost<br />
Pagina 114
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
elaborate la nivelul anilor 1999-2000 (perioadă în care la nivelul României legislaţia nu prevedea<br />
situri Natura 2000). Din acest motiv nu este posibilă analiza impactului cumulat (datorat<br />
implementării acestor planuri) asupra sitului Natura 2000.<br />
Figura nr. 9-22 Zonele de extindere a intravilanului oraşului Râşnov faţă de limita ROSCI0207<br />
Postăvarul<br />
Evaluarea semnificaţiei impactului. Ţinând cont de statutul de conservare al speciilor şi<br />
habitatelor la nivelul ariei protejate (stadiu de conservare bun) şi de asemenea de faptul că planul<br />
analizat nu propune dezvoltarea urbanistică în interiorul ROSCI0207 Postăvarul, putem afirma că<br />
impactul asupra sitului Natura 2000 analizat va fi nesemnificativ.<br />
Pagina 115
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
10<br />
10 POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE<br />
ASUPRA <strong>MEDIU</strong>LUI, INCLUSIV ASUPRA<br />
SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ<br />
Măsurile propuse în cadrul Planului Urbanistic General al Oraşului Râşnov, judeţul Braşov au<br />
aplicabilitate la nivel local. Nu vor exista efecte semnificative asupra mediului sau asupra sănătăţii<br />
umane în context transfrontieră.<br />
11<br />
11 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI,<br />
REDUCE ŞI COMPENSA CÂT <strong>DE</strong> COMPLET<br />
POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA<br />
<strong>MEDIU</strong>LUI AL IMPLEMENTĂRII PUG<br />
Hotărârea de Guvern 1076/2004 prevede stabilirea de „măsuri de prevenire, reducere şi<br />
compensare a efectelor semnificative asupra mediului rezultate în urma implementării<br />
planului”.<br />
Cu toate că în cadrul evaluării de mediu nu au fost identificate efecte negative semnificative<br />
rezultate în urma implementării PUG Oraşul Râşnov, în cadrul Raportului de mediu sunt propuse<br />
o serie de măsuri cu caracter general pentru prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui efect<br />
advers asupra aspectelor de mediu relevante considerate în cadrul evaluării (Tabelul nr. 10-1).<br />
Trebuie de asemenea subliniat faptul că la nivelul evaluării strategice de mediu nu se pot identifica<br />
în detaliu toate efectele potenţiale ce pot apare ca urmare a implementării Planului (în special a<br />
proiectelor subsecvente).<br />
Prevenirea şi reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea<br />
evaluării de mediu în toate etapele de pregătire şi implementare a Planului:<br />
• Evaluarea strategică de mediu va trebui avută în vedere la realizarea şi implementarea unor<br />
planuri de rang inferior, ce vor intra sub incidenţa prevederilor PUG;<br />
• Proiectele de investiţii propuse a fi realizate, cu impact potenţial asupra mediului (în înţelesul<br />
dat de Ordinul 863/2002), vor trebui evaluate din punct de vedere al impactului asupra<br />
mediului. Evaluările de impact se vor întocmi în conformitate cu cerinţele legislaţiei naţionale<br />
în vigoare şi vor putea permite identificarea:<br />
o Efectelor potenţiale asupra mediului în aria de proiect;<br />
o Celor mai bune tehnici şi soluţii disponibile pentru activităţile propuse;<br />
o Setului de măsuri necesar prevenirii, reducerii şi compensării efectelor negative asupra<br />
Pagina 116
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
mediului generat de proiectul în cauză;<br />
o Setului de măsuri pentru monitorizarea efectelor asupra mediului ale implementării<br />
proiectelor.<br />
Tabel nr. 11-1 Măsuri pentru prevenirea, reducerea sau compensarea potenţialele efecte negative<br />
asupra mediului<br />
Aspecte de mediu<br />
Măsura<br />
relevante<br />
• Utilizarea de sisteme de încălzire moderne cu randamente şi eficienţă ridicată<br />
în scopul respectării standardelor de calitate pentru aerul ambiental;<br />
• Utilizarea energiilor alternative şi a echipamentelor eficiente din punct de<br />
vedere energetic;<br />
Aer<br />
• Adoptarea unor măsuri de limitare/reducere a emisiilor de praf în aerul<br />
atmosferic pe durata executării lucrărilor de construcţie;<br />
• Extinderea zonelor verzi şi a perdelelor de protecţie. La eliberarea<br />
autorizaţiilor de construcţie se va impune şi respectarea suprafeţelor minime<br />
de spaţii verzi.<br />
• Corelarea strictă a capacităţii sistemelor de alimentare cu apă cu capacitatea<br />
sistemului de canalizare şi de epurare a apelor uzate;<br />
• Preluarea apei potabile se va face din surse sigure, iar parametrii de calitate ai<br />
apei vor fi controlaţi înainte de a fi trimisă, prin sistem centralizat, la<br />
consumatori;<br />
• În jurul captărilor şi a rezervoarelor de apă se vor institui zone de protecţie<br />
sanitară;<br />
Apă<br />
• Vor fi prevăzute aparate de contorizare a debitelor de apă captate, precum şi<br />
a debitelor de apă uzată ce ajung în staţia de epurare;<br />
• Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să<br />
caracterizeze apele uzate evacuate din gospodăriile populaţiei în reţeaua<br />
publică de canalizare sunt cele prevăzute de normativul NTPA-002 privind<br />
condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor<br />
şi direct în staţiile de epurare (HG nr. 352/2005 privind modificarea şi<br />
completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind<br />
condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate);<br />
• Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să<br />
caracterizeze apele uzate la ieşirea din staţiile de epurare (cu evacuare în<br />
emisari naturali) sunt cele prevăzute de normativul NTPA-001 privind<br />
stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi<br />
Pagina 117
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Aspecte de mediu<br />
relevante<br />
Măsura<br />
urbane la evacuarea în receptorii naturali;<br />
• Lucrările de traversare a albiilor râurilor (poduri, podeţe, conducte, linii<br />
electrice, etc.) se vor realiza cu asigurarea condiţiilor normale de scurgere a<br />
apelor mari;<br />
• Amplasarea de lucrări sau construcţii, inclusiv cele de locuit, în zonele<br />
inundabile se va face numai pe baza avizului de amplasament şi a avizului de<br />
gospodărire a apelor eliberat de autorităţile de gospodărirea apelor, conform<br />
normelor legale în vigoare;<br />
• În perioada execuţiei lucrărilor de construcţii se va interzice depozitarea<br />
materialelor de construcţie şi a deşeurilor în albiile şi pe malul cursurilor de<br />
apă, precum şi evacuarea de ape neepurate pe sol sau în apele de suprafaţă;<br />
• Se vor lua măsurile necesare de apărare împotriva inundaţiilor şi se vor<br />
respecta zonele cu interdicţii de construire;<br />
• În documentaţiile de urbanism ulterioare adoptării PUG-ului se vor preciza<br />
restricţiile la regimul construcţiilor în funcţie de limitele de inundabilitate a<br />
localităţii (unde este cazul);<br />
• Utilizarea îngrăşămintelor organice în gospodăriile individuale se va face cu<br />
evitarea scurgerii în cursurile de apă.<br />
• Impermeabilizarea depozitelor pentru dejecţiile solide şi lichide de la fermele<br />
agricole şi sisteme de aplicare ale acestora ca îngrăşământ conform<br />
prevederilor Codului de Bune Paractici Agricole;<br />
Sol<br />
• Verificarea periodică şi întreţinerea în stare bună de funcţionare a<br />
instalaţiilor de colectare şi evacuare a apelor uzate;<br />
• În cadrul oricărei lucrări de construcţii se vor lua măsuri pentru evitarea<br />
pierderilor de pământ, precum şi pentru utilizarea pământului excavat în<br />
reamenajarea şi restaurarea terenurilor.<br />
Modificări climatice • Încurajarea investiţiilor ce utilizează surse regenerabile de energie.<br />
• Informarea şi conştientizarea cetăţenilor privind valoarea ecosistemelor, a<br />
ariilor naturale protejate şi măsurile necesare pentru protejarea acestora;<br />
Biodiversitate<br />
• Respectarea regimului de construire şi distanţelor minime de protecţie faţă<br />
de ecosistemele forestiere;<br />
• Conservarea zonelor de pădure şi a păşunilor şi fâneţelor, punerea în valoare<br />
a cursurilor de apă, amenajarea de spaţii verzi. Acolo unde este posibil, se<br />
recomandă crearea de legături între aceste zone, care să permită dezvoltarea<br />
Pagina 118
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Aspecte de mediu<br />
relevante<br />
faunei şi florei caracteristice;<br />
Măsura<br />
• Evaluarea corectă şi de detaliu a biodiversităţii din zona proiectelor;<br />
• Armonizarea limitelor intravilanului propus cu limitele ROSCI0013 Bucegi<br />
şi ale Parcului Natural Bucegi;<br />
• Identificarea unui traseu care să nu traverseze ROSCI0013 Bucegi pentru<br />
porţiunea din reţeaua de alimentare cu apă propusă în zona Glăjărie;<br />
• Interzicerea dezvoltării intravilanului mai mult decât intravilanul existent<br />
pentru limitele ce intersectează ariile protejate.<br />
Managementul<br />
riscurilor de mediu<br />
• Se va urmări stabilizarea zonelor expuse la riscuri naturale (alunecări de<br />
teren, zone inundabile) prin lucrări specifice (ex.: consolidări, plantarea cu<br />
vegetaţie arboricolă, desecări sau alte tipuri de lucrări) şi stabilirea de reguli<br />
cu privire la amplasarea de construcţii în aceste zone;<br />
• Se va interzice realizarea de construcţii de orice fel în albiile minore ale<br />
cursurilor de apă şi în zonele inundabile;<br />
• Se va evita executarea de lucrări ce ar putea duce la declanşarea de alunecări<br />
de teren.<br />
• Asigurarea realizării serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare pe suprafaţa<br />
administrativă a întregului oraş;<br />
Populaţie şi<br />
Sănătatea umană<br />
• Asigurarea alimentării cu apă la parametri de calitate în conformitate cu<br />
prevederile legale;<br />
• Se va asigura delimitarea zonelor de protecţie sanitară pentru sursele de apă<br />
şi staţiile de epurare şi se va realiza urmărirea respectării acestora;<br />
• Realizarea de perdele vegetale de protecţie între zonele de locuit şi unităţile<br />
agricole sau cele industriale.<br />
• Interzicerea realizării de construcţii care prin amplasament, funcţiune,<br />
volumetrie şi aspect arhitectural depreciază valoarea peisajului;<br />
Peisajul natural<br />
Moştenirea<br />
culturală şi<br />
patrimoniul istoric<br />
• Adoptarea de elemente arhitecturale adecvate, optimizarea densităţii de<br />
locuire, concomitent cu menţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a<br />
amenajărilor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă;<br />
• Impunerea refacerii stratului vegetal şi plantarea acestuia după fiecare<br />
construcţie realizată;<br />
• Urmărirea respectării zonelor de protecţie a monumentelor istorice;<br />
Pagina 119
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Aspecte de mediu<br />
relevante<br />
Măsura<br />
• Adoptarea de măsuri pentru protecţia prioritară a ansamblurilor şi<br />
obiectivelor construite valoroase clasificate (monumente şi situri<br />
arheologice, monumente aparţinând cultelor religioase, monumente civile);<br />
• Interzicerea realizării de construcţii care, prin funcţiune, configuraţie<br />
arhitecturală sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug<br />
coerenţa specificului zonei sau afectează valoarea monumentelor sau a<br />
zonelor de protecţie a acestora;<br />
• Interzicerea amplasării de facilităţi de producţie în zone protejate, în<br />
interiorul zonelor de protecţie a monumentelor istorice.<br />
Pagina 120
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
12<br />
12 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS<br />
LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE<br />
Elaborarea PUG Oraşul Râşnov a reprezentat un proces de durată. Procedura SEA a fost<br />
demarată după elaborarea primei versiuni a planului care conţinea obiectivele, acţiunile şi măsurile<br />
de dezvoltare pentru Oraşul Râşnov.<br />
Obţinerea variantei de plan supusă evaluării de mediu nu s-a realizat prin selectarea unei<br />
alternative, ci prin remodelarea succesivă a primei versiuni de plan. În formularea obiectivelor şi<br />
măsurilor /direcţiilor de acţiune propuse s-a ţinut cont de:<br />
• Tendinţele de dezvoltare manifestate în ultimii ani;<br />
• Opţiunile şi limitările privind potenţialul de dezvoltare al zonei;<br />
• Decalajul dintre situaţia existentă la nivelul oraşului şi cea care se doreşte a fi realizată;<br />
• Nevoile şi opţiunile populaţiei Oraşului Râşnov;<br />
• Cerinţele planurilor şi programelor locale /judeţene /regionale /naţionale.<br />
Metodologia de elaborare a PUG a presupus formularea obiectivelor şi ulterior a măsurilor în<br />
urma realizării unei analize a punctelor tari şi slabe. PUG Oraşul Râşnov nu prezintă alternative<br />
de măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite. Formularea măsurilor s-a făcut în principal<br />
pentru a răspunde nevoilor identificate în cadrul analizei SWOT, menţinându-se un nivel redus de<br />
detaliere care să permită o flexibilitate în definirea ulterioară a soluţiilor de implementare.<br />
Alternativa 1 a planului propune creşteri ale suprafeţelor zonelor de: Locuinţe şi funcţiuni<br />
Complementare, Activităţi sportive, loisir şi de agrement, Spaţii verzi şi de protecţie, Zonei mixte,<br />
Căi de comunicaţie şi transport. De asemenea Alternativa 1 propune scăderi ale suprafeţelor<br />
zonelor de Unităţi industriale şi depozitare, respectiv Unităţi agro-zootehnice (figura nr. 12-1).<br />
Aceste aspecte integrează viziunea de dezvoltare a oraşului Râşnov către o destinaţie turistică,<br />
favorizând exploatarea potenţialului turistic al zonei.<br />
Altele (cantoane căi ferate, Cumidava) Alternativa 1 Alternativa 0 (existent)<br />
Ape<br />
Căi de Comunicaţie şi Transport<br />
Zone cu destinaţie specială<br />
Gospodărie Comunală<br />
Zonă de activităţi sportive, loisir şi…<br />
Zonă mixtă<br />
Spaţii Verzi şi de Protecţie<br />
Unităţi Industriale şi Depozitare<br />
Unităţi agro-zootehnice<br />
Instituţii şi servicii de interes public<br />
Locuinţe şi Funcţiuni Complementare<br />
0 200 400 600 800 1000 1200<br />
Figura nr. 12-1 Suprafeţele (ha) ocupate de zonele funcţionale în cadrul celor 2 Alternative ale<br />
planului<br />
Pagina 121
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Intravilanul propus prin Alternativa 1 a Planului urmăreşte integrarea dezvoltărilor anterioare (a<br />
numărului foarte mare de trupuri dispersate ce au apărut ca o aprobarea a PUZ-urilor din<br />
perioada 2000-2010) pentru a le corela ca un ansamblu unitar. Pe lângă această integrare,<br />
extinderea intravilanului doreşte a rezolva şi cererea de locuinţe, atât pentru localnici cât şi pentru<br />
cetăţeni din afara localităţii şi unele necesităţi de dotare cu spaţii verzi, instituţii publice, noi<br />
utilităţi. Extinderea intravilanului se va realiza peste zone în care utilizarea actuală a terenului este<br />
în principal de păşune, fâneţe,tufărişuri şi mărăcinişuri şi teren arabil (figura nr. 12-2).<br />
Figura nr. 12-2 Suprafeţele ocupate de intravilan în cadrul celor 2 Alternative ale planului<br />
În ceea ce priveşte suprafaţa spaţiilor verzi, conform prevederilor OUG 195/2005 privind<br />
protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, este necesară atingerea la 31.12.2010<br />
a min. 20 m 2 de spaţiu verde pe cap de locuitor şi la 21.12.2013 a min. 26 m 2 de spaţiu verde pe<br />
cap de locuitor.<br />
Pagina 122
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Spaţiile verzi existente în intravilanul oraşului (43,67 ha – conform PUG-ului aprobat) corespund<br />
în prezent unei valori de cca. 26,5 m 2 /cap locuitor (luând în considerare numărul de locuitori<br />
stabili la 1 iulie 2010 conform datelor INS), valoare superioară cerinţelor exprimate în OUG<br />
195/2005 atât pentru anul 2010, cât şi pentru anul 2013.<br />
În baza prevederilor reactualizării PUG, analizat în prezentul raport, va avea loc o creştere a<br />
suprafeţei zonei funcţionale „Spaţii verzi, sport agrement, protecţie” de cca. 2 ori (până la 86,91<br />
ha), ceea ce va conduce la o suprafaţă a spaţiului verde de cca. 52,74 m 2 /cap locuitor (au fost luaţi<br />
în calcul numărul de locuitori ai oraşului la 1 iulie 2010) (figura 4-30).<br />
100<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
43,67 ha<br />
86,91 ha<br />
0<br />
Alternativa 0 (existent) Alternativa 1<br />
Figura nr. 12-3 Suprafaţa totală (ha) ocupată de categoria funcţională “Spaţii verzi şi de protecţie”<br />
în cadrul celor 2 Alternative ale planului propuse<br />
Pagina 123
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
13<br />
13 MĂSURILE AVUTE ÎN VE<strong>DE</strong>RE PENTRU<br />
MONITORIZAREA<br />
EFECTELOR<br />
SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PUG<br />
Din punct de vedere al cerinţelor HG 1076/2004, această secţiune trebuie să descrie măsurile<br />
pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului generate de implementarea PUG<br />
Oraşul Râşnov. Conform rezultatelor analizei prezentate în capitolul 8 al prezentei lucrări, nu au<br />
fost identificate potenţiale efecte semnificative în urma implementării planului.<br />
Considerăm însă că este atât în interesul titularului de plan, dar şi al locuitorilor oraşului să se<br />
analizeze posibilitatea includerii în evaluare a unui set de indicatori care să poată evidenţia<br />
eficienţa implementării măsurilor prevăzute în PUG Oraşul Râşnov.<br />
Următoarele aspecte au fost considerate în propunerea unui sistem simplu şi eficient de<br />
monitorizare a efectelor asupra mediului generate de implementarea planului:<br />
• Un program de monitorizare a efectelor PUG care să se concentreze pe problemele de mediu<br />
identificate şi care să ofere o imagine graduală asupra modului în care aceste probleme sunt<br />
rezolvate;<br />
• Programul de monitorizare trebuie să fie unul cuprinzător, simplu şi eficient care să<br />
presupună un consum redus de resurse, dar care să permită cunoaşterea cât mai exactă a<br />
calităţii mediului în oraş şi în satele ce aparţin acestuia;<br />
• Multe din datele privind calitatea mediului nu pot fi generate/colectate de către titular, fiind<br />
necesară utilizarea unor date furnizate de instituţiile cu competenţe în acest domeniu, precum:<br />
Agenţia de Protecţia Mediului, ISU, Direcţia de Cultură, operatorul de salubritate etc;<br />
• Sistemul de monitorizare propus se raportează la obiectivele de mediu relevante stabilite în<br />
cadrul grupului de lucru SEA. Sistemul de monitorizare va permite astfel nu numai evaluarea<br />
impactului implementării PUG asupra mediului, dar şi a modului în care aceste obiective<br />
relevante de mediu sunt atinse.<br />
Subliniem faptul că indicatorii propuşi aici se referă la monitorizarea efectelor asupra mediului<br />
generate de implementarea PUG. Planul trebuie să includă însă şi indicatori privind monitorizarea<br />
rezultatelor implementării sale, pentru a putea urmări progresele în realizarea obiectivelor,<br />
măsurilor şi termenelor stabilite. Analiza PUG Oraşul Râşnov nu a condus la identificarea unui<br />
set de indicatori de monitorizare a rezultatelor.<br />
Recomandăm identificarea şi includerea în varianta finală a PUG a unor indicatori de<br />
monitorizare, care să permită:<br />
• Monitorizarea anuală a obiectivelor şi măsurilor prevăzute în PUG Oraşul Râşnov;<br />
• Evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor;<br />
• Identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor întâmpinate în implementarea PUG;<br />
Pagina 124
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
• Recomandarea de acţiuni pentru îmbunătăţirea implementării Planului.<br />
În tabelul nr. 12-1 sunt prezentaţi indicatorii propuşi pentru monitorizarea efectelor PUG<br />
Oraşul Râşnov asupra mediului.<br />
Frecvenţa de monitorizare propusă a indicatorilor este anuală.<br />
Tabel nr. 13-1 Indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor PUG oraşul Râşnov asupra<br />
mediului<br />
Indicatori propuşi Descriere Responsabilitate<br />
A. Suprafeţele anuale de teren<br />
plantate / împădurite<br />
B. Inventarul suprafeţelor<br />
agricole abandonate /<br />
necultivate<br />
C. Inventarul suprafeţelor verzi<br />
existente la nivelul oraşului<br />
(intravilan)<br />
D. Valoarea anuală a pagubelor<br />
produse de inundaţii<br />
Suprafaţa (ha) de teren plantată<br />
/împădurită<br />
Suprafaţa agricolă nelucrată (ha)<br />
Raportul m 2 /cap de locuitor<br />
Se va cuantifica în termeni<br />
monetari<br />
Primăria Oraşului Râşnov cu<br />
sprijinul Direcţiei Silvice<br />
Primăria Oraşului Râşnov<br />
Primăria Oraşului Râşnov<br />
Primăria Oraşului Râşnov<br />
E. Suprafaţa anuală afectată de<br />
alunecări de teren<br />
F. Numărul anual al iniţiativelor<br />
de utilizare a resurselor<br />
regenerabile<br />
G. Cantitatea anuală de deşeuri<br />
municipale colectate<br />
H. Cantitatea anuală de deşeuri<br />
municipale valorificate<br />
I. Numărul de monumente<br />
istorice reabilitate<br />
J. Lungimea totală a drumurilor<br />
reabilitate în anul curent<br />
Se va exprima în hectare de<br />
terenuri afectate / an<br />
Nr. agenţi economici care<br />
utilizează energii regenerabile şi<br />
capacitatea acestora<br />
Exprimă măsura extinderii şi<br />
eficienţei sistemelor de colectare<br />
a deşeurilor<br />
Exprimă eficienţa măsurilor de<br />
protejare a patrimoniului cultural<br />
Exprimă efortul de modernizare<br />
a infrastructurii de transport<br />
Primăria Oraşului Râşnov<br />
Primăria Oraşului Râşnov cu<br />
sprijinul APM Braşov<br />
Primăria Oraşului Râşnov cu<br />
ajutorul operatorului de<br />
salubritate<br />
Primăria Oraşului Râşnov (pe<br />
baza datelor furnizate de Direcţia<br />
Judeţeană pentru Cultură Culte şi<br />
Patrimoniu Cultural Braşov)<br />
Primăria Oraşului Râşnov<br />
K. Numărul de pensiuni<br />
agroturistice aflate în<br />
Exprimă eficienţa măsurilor de<br />
promovare a turismului.<br />
Primăria Oraşului Râşnov<br />
Pagina 125
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Indicatori propuşi Descriere Responsabilitate<br />
funcţiune în anul curent<br />
L. Numărul de acţiuni de<br />
informare / instruire în<br />
probleme ce privesc mediul<br />
înconjurător<br />
Reflectă efortul comunităţii locale<br />
pentru creşterea gradului de<br />
conştientizare a problemelor de<br />
mediu.<br />
Primăria Oraşului Râşnov<br />
Pagina 126
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
14 14 REZUMAT NONTEHNIC<br />
Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategică de Mediu a<br />
Planului Urbanistic General al Oraşului Râşnov, judeţul Braşov. Raportul de mediu a fost<br />
întocmit în conformitate cu cerinţele de conţinut ale Anexei nr. 2 a Hotărârii de Guvern nr.<br />
1076/2004 “privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi<br />
programe”.<br />
Planul Urbanistic General al Oraşului Râşnov, promovat de către Primăria Oraşului Râşnov în<br />
calitate de titular al planului, are un caracter director constituind baza legală pentru realizarea<br />
programelor şi acţiunilor de dezvoltare ale oraşului.<br />
Rolul PUG este de a coordona şi armoniza dezvoltarea oraşului corelată cu potenţialul zonei,<br />
necesităţile şi opţiunile populaţiei. PUG vizează rezolvarea unor probleme specifice ale Oraşului<br />
Râşnov în contextul eficienţei, echităţii, transparenţei şi implicării comunităţii în luarea deciziilor.<br />
Scopul final al reglementărilor propuse în cadrul Planului Urbanistic General Oraşul Râşnov este<br />
găsirea de soluţii legate de organizarea spaţială a localităţilor şi dezvoltarea urbanistică de<br />
perspectivă în zona analizată.<br />
La nivelul oraşului Râşnov se regăsesc atât arii naturale protejate de interes naţional (Parcul<br />
Natural Bucegi, 4 Rezervaţii naturale: Rezervaţia naturală Peştera Valea Cetăţii, Rezervaţia<br />
Naturală Muntele Postăvaru, Rezervaţia naturală Bucegi, Abruptul Prahovean Bucegi) cât şi arii<br />
naturale protejate de interes comunitar la nivel european (arii naturale protejate NATURA<br />
2000: ROSCI0013 Bucegi şi ROSCI0207 Postăvarul).<br />
De asemenea Oraşul Râşnov face parte din unităţile administrativ-teritoriale cu concentrare<br />
foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional.<br />
Metodologia de evaluare strategică de mediu a planului a presupus parcurgerea mai multor<br />
paşi. Un prim pas a fost reprezentat de analiza stării actuale a mediului la nivelul oraşului. În urma<br />
acestei analize a fost identificat un set de probleme de mediu pentru care au fost formulate<br />
obiective de mediu relevante (obiective care să ducă la rezolvarea acestor probleme de mediu).<br />
Evaluarea de mediu a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea acestor<br />
obiective relevante de mediu. Au fost notate contribuţiile pozitive şi negative la atingerea acestor<br />
obiective şi au fost identificate situaţiile în care planul nu aduce contribuţii sau aduce contribuţii<br />
reduse la atingerea obiectivelor mai sus amintite.<br />
În final, pe baza însumării notelor acordate, s-a putut realiza o evaluare cumulativă a efectelor<br />
PUG asupra mediului. Rezultatele evaluării indică un efect majoritar pozitiv. Nu au fost<br />
identificate potenţiale efecte negative semnificative ce ar putea apare în urma implementării<br />
planului.<br />
Pagina 127
Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong>_Rev01<br />
Implementarea PUG oraşul Râşnov nu va genera efecte negative cu potenţial transfrontier.<br />
În scopul reducerii riscurilor apariţiei unor potenţiale efecte negative generate de implementarea<br />
planului a fost propus un set de recomandări care vizează aspectele de mediu analizate şi care să<br />
contribuie la îmbunătăţirea capacităţii planului de a se adresa problemelor de mediu identificate.<br />
În privinţa monitorizării efectelor asupra mediului a implementării PUG oraşul Râşnov a fost<br />
recomandat un set de indicatori care să permită o evaluare simplă şi eficientă a modului în care<br />
acest plan va atinge obiectivele de mediu stabilite.<br />
În concluzie, apreciem că implementarea PUG oraşul Râşnov este necesară pentru asigurarea<br />
viziunii integrate privind dezvoltarea durabilă a oraşului. Considerarea propunerilor prezentei<br />
evaluări de mediu va asigura o minimizare a efectelor negative asociate implementării planului şi<br />
posibilitatea de îmbunătăţire a efectelor pozitive.<br />
Pagina 128