Tinerii si mediile de comunicare - ISE

Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Echipa de cercetare:
Anghelescu Gina (coordonator)
Damian Elena (asistent cercetare)
Lazăr Marius (cercetător ştiinţific)
Ştefănescu Ioana (cercetător ştiinţific)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Argument……………………………………………………………………………………..1
Metodologie…………………………………………………………………………………...3
Internetul în spaţiul european (Elena Damian)…………………...…………...…...………4
Accesul la Internet
Utilizarea cu regularitate a Internetului
Persoanele care nu au folosit niciodată internetul
Preferinţele tinerilor din spaţiul european privind locul accesării internetului
Opţiunile tinerilor pentru spaţiul mediatic românesc (Marius Lazăr)....................………7
Accesul tinerilor la noile medii de comunicare
Utilizarea mediilor de comunicare
Rolul mass-mediei în sfera vieţii private
Funcţia de informare
Televiziunea: informare şi divertisment
Rolul mass-media în societatea românească
Discursul tinerilor despre mediile de comunicare…………………………………...……14
Receptivitate şi implicare în procesul comunicării mediatice (Gina Anghelescu)
Realitate mediată, realitate revendicată, realitate construită
Spaţii de comunicare ideale
Practici specifice mediilor de comunicare (Marius Lazăr)
…………………………………………………………………………………………20
Avantajele utilizării Internetului
Funcţiile Internetului
Criterii de selecţie pentru internet
Puncte slabe ale Internetului
……………………………………………………………………………...………..27
Puncte tari ale televiziunii:
Funcţiile televiziunii
Puncte slabe ale televiziunii
……………………………………………………………………...……...31
Avantajele asociate lecturii ziarelor/revistelor
Rolul ziarelor/revistelor
Criterii de selecţie a ziarelor şi a articolelor
Puncte slabe ale ziarelor/revistelor
………………………………………………………………………………...…...………37
Aspecte pozitive referitoare la radio
Funcţiile radio-ului
Criterii de selecţie a posturilor de radio:
Puncte slabe ale radio-ului
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Argument
• În 2008, la nivelul Uniunii Europene, 49% dintre gospodării aveau acces Internet
• În România, în decembrie 2007, ponderea utilizatorilor Internet, indiferent de vârstă,
era de 24% - procent dublu faţă de 2006 -12% [e-Communications Household
Survey, 2008]
• Ponderea tinerilor, din România, care au acces Internet acasă este mai ridicată: 50%
în 2008, în creştere semnificativă faţă de 2007, când era de 30% [Barometrul Tineret,
2007, 2008]f
• Tinerii din Bucureşti se diferenţiază de cei din alte zone ale ţării prin accesul ridicat
la noile medii de comunicare:
In 2007, 85% dintre tinerii din Bucureşti aveau computer acasă şi 74% acces
Internet [Barometrul Tineret, 2007, eşantion reprezentativ pentru populaţia
tânără din Bucureşti, cu o eroare de +/-6%]
In 2008, 95% dintre tinerii din Bucureşti au computer acasă şi 87% acces
Internet [Barometrul Tineret, 2008, categoria tinerilor din Bucureşti a fost
extrasă din eşantion reprezentativ la nivel naţional, cu o eroare de +/-3%]
Dezvoltarea mijloacelor de comunicare a impus asumarea unor strategii pe termen lung
pentru foarte multe state. Sintagma „noile tehnologii informaţionale şi de comunicaţie” a fost
înlocuită de „information society”, cu referire la faptul că utilizarea noilor tehnologii a
revoluţionat multe aspecte ale stilului de viaţă. Planul de acţiune eEurope este o expresie a
interesului Consiliului Europei pentru felul în care sunt dezvoltate aspectele specifice
utilizării acestor noi tehnologii.
„eEurope is a part of the Lisbon strategy to make the
European Union the most competitive and dynamic
knowledge-base economy with improved employment and
social cohesion by 2010.” [extras din eEurope 2005]
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 1

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Potenţialul economic şi social al internetului viitorului nu a fost încă pe deplin
cartografiat, însă acesta are deja un loc privilegiat în strategiile de dezvoltare ale multor
zone din cadrul economiei globale şi începe să îşi ocupe locul cuvenit şi în Europa, ca
parte a „agendei post-Lisabona”. (…) Descătuşarea acestui potenţial impune măsuri care
să garanteze că internetul viitorului se va constitui într-o platformă solidă pentru inovaţie
şi creştere în Europa. Nevoile fundamentale sunt crearea unui internet de mare viteză
disponibil oriunde, pentru toţi, deschis şi competitiv la nivel internaţional, care să confere
siguranţă în utilizare şi care să fie guvernat de proceduri transparente şi eficiente. Aceste
condiţii fundamentale de accesibilitate, transparenţă şi siguranţă formează fundamentul
agendei imediate a Comisiei referitoare la internetul viitorului, agendă care poate fi
rezumată de-a lungul a şase domenii de acţiune:
(1) Construcţia de infrastructuri de internet de mare viteză deschise către concurenţă şi
care să ofere consumatorilor opţiuni reale (…)
(2) Asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la conexiune internet de calitate la un preţ
abordabil. (…)
(3) Menţinerea deschiderii internetului către concurenţă, inovare şi alternative pentru
consumatori, pentru a evita situaţiile în care aceştia ar putea fi obligaţi sa se
limiteze doar la anumite produse şi servicii. (…)
(4) Lansarea unei dezbateri referitoare la concepţia şi dezvoltarea internetului
viitorului. (…)
(5) Oferirea de îndrumări clare cu privire la implementarea normelor existente în
materie de protecţia datelor personale şi a unei strategii coerente pentru securizarea
internetului viitorului, pentru ca Europa să fie capabilă de a înfrunta ameninţările
viitoare la adresa securităţii şi de a se menţine în avangarda dialogului
internaţional. (…)
(6) Luarea în calcul, în contextul tuturor acestor evoluţii, a rolului esenţial al strategiei
la nivel internaţional, al dialogului cu privire la reglementarea domeniului şi a
cooperării în cadrul cercetării.
.
Comisia Comunităţilor Europene,
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Comunicare Probleme privind de Tineret reţelele şi internetul viitorului, 2008 2

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Metodologie
Obiective:
Evidenţierea rolurilor pe care tinerii le acordă diferitelor tipuri de media
Descrierea practicilor de utilizare a internetului, televiziunii, ziarelor, radio-ului
Tipuri de analiză:
Analiza comparativă a statisticilor referitoare la utilizarea Internet în ţările Uniunii
Europene [EUROSTAT]
Analiza studiilor realizate pentru CNA referitoare la utilizarea audio-vizualului
Analiza secundară despre utilizarea mediilor de comunicare, folosind bazele de date
puse la dispoziţie de Fundaţia Soros (în special ancheta tematică realizată în 2006) şi
bazele de date ale Barometrului Tineret 2007, 2008
Analiza discuţiilor realizate cu 36 de tineri din Bucureşti. Ca metodă de culegere a
datelor a fost folosit focus-grupul. Criteriul de selecţie a acestora a fost statutul socioprofesional
– au rezultat câte două focus-grupuri cu elevi, studenţi, şi, respectiv, tineri
angajaţi pe piaţa muncii
Aria de referinţă:
Dat fiind accesul foarte ridicat la Internet, tinerii din Bucureşti pot fi consideraţi ca
reprezentanţi ai schimbării care se prefigurează odată cu implementarea noilor
tehnologii în România. Aspectele relevate prin acest studiu reprezintă o parte din
tendinţele existente sau care sunt pe cale de a se contura. Distincţiile cu care am
operat (elevi, studenţi, angajaţi) constituie doar una din căile posibile de analiză. Am
urmărit diversitatea atitudinilor şi comportamentelor, singularitatea fiecărei maniere
de interiorizare a conţinuturilor pe care mediile de comunicare le oferă, şi am încercat
să găsim locul pe care îl are, în imaginea de ansamblu, fiecare exprimare individuală.
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 3

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Internetul în spaţiul european
• Accesul la Internet
România se situează în grupa ţărilor în care, comparativ cu anul 2006, a crescut ponderea
gospodăriilor care au acces Internet. 1 În această grupă se află şi Estonia, Lituania,
Norvegia, Franţa, Slovacia, Letonia, Austria şi Irlanda, dintre care, în Slovacia a fost
înregistrată cea mai mare creştere (19%).
Categoria ţărilor în care accesul Internet este foarte ridicat cuprinde Islanda (84%) urmată de
Olanda (83%), Suedia (79%), Norvegia (78%), Danemarca (78%).
• Utilizarea cu regularitate a Internetului (cel puţin o dată pe săptămână).
Potrivit cercetărilor realizate pentru Eurostat, la nivel european, ponderea persoanelor care
folosesc Internetul cel puţin o dată pe săptămână a crescut cu 4 unităţi faţă de 2006, ajungând
la 22%, în 2007. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în Irlanda, Franţa, Lituania,
Luxemburg .
• Persoanele care nu au folosit niciodată internetul
În 2007, 58% dintre persoanele de peste 18 ani din România nu folosiseră niciodată
Internetul, scăzând cu 6% faţă de anul precedent. În aceeaşi grupă cu România se mai află
Belgia, Irlanda, Italia, Austria, Letonia, Luxemburg şi Malta.
Preferinţele tinerilor din spaţiul european privind locul accesării internetului
• Şcoala
27% dintre tinerii de 16-24 ani, din România au folosit internetul la scoală, în 2007,
înregistrându-se o creştere de 5 procente faţă de anul precedent. În grupa ţărilor în care
1 Analiza prezentată în acest capitol a fost realizată folosind datele puse la dispoziţie de Eurostat
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 4

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
posibilitatea de a accesa Internetul la şcoală este corelată cu creşterea interesului tinerilor
de această vârstă pentru utilizarea Internetului în acest spaţiu se mai află şi Slovacia,
Olanda, Bulgaria, Cehia, Letonia. Cea mai mare creştere se înregistrează în Italia, cu 11
procente, ajungând în 2007 la 30%. Categoria ţărilor în care Internetul este folosit la
şcoală de către foarte multe tineri cuprinde: Finlanda (67%), Islanda (67%), Ungaria
(59%), Norvegia (58%) şi Slovacia (58%). La polul opus se află Bulgaria (23%), Cipru
(25%) şi Serbia (17%).
50% dintre studenţii români au folosit internetul de la şcoală (place of education), în
2007, această pondere crescând cu 9 unităţi faţă de anul precedent. În această grupă se
mai află Bulgaria (43%) şi Marea Britanie. Scăderi s-au înregistrat în Cipru, Franţa,
Irlanda, Germania, Estonia. În topul clasamentului privind accesarea internetului de la
şcoală de către studenţi se află Islanda (90%), Finlanda (89%), Lituania (88%) sau
Portugalia (87%). România, deşi a înregistrat o creştere foarte mare în ceea ce priveşte
acest aspect, se află totuşi la sfârşitul clasamentului.
• Acasă
În România, 21% dintre tinerii de 25-34 ani au accesat internetul de acasă, în 2007, în
creştere cu 8 procente faţă de 2006. România se situează astfel în grupa de mijloc alături
de ţări ca Portugalia, Slovenia, Finlanda, Belgia, Spania etc. Cele mai mari creşteri se
înregistrează în ţări precum Lituania, Irlanda, Bulgaria, Letonia ori Slovacia. Ţările de
pe primul loc sunt Norvegia, Finlanda şi Danemarca, toate cu 88%. Deşi s-a înregistrat o
creştere semnificativă, România are cel mai mic procent fiind urmată de Bulgaria la o
diferenţă de 11 procente
Pe de altă parte, România se află printre ţările cu cele mai mari creşteri privind ponderea
studenţilor care au accesat internetul de acasă – de la 29%, în 2006 la 44%, în 2007.
Alături de România se mai află Irlanda, Bulgaria, Letonia, Polonia sau Slovacia. Scăderi
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 5

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
s-au înregistrat în Luxemburg, Suedia şi Norvegia. Studenţii care au folosit cel mai mult
internetul de acasă in 2007 sunt din Olanda (98%), Islanda (96%), Malta (94%),
Finlanda (94%), Danemarca (94%). Şi aici putem observa că deşi a înregistrat o creştere
mare, ţara noastră se află printre ţările cu cele mai mici procente.
• Internet Cafe
10% dintre studenţii români au accesat Internetul de la un Internet Café, în 2007,
crescând doar cu un procent faţă de anul trecut. În aceeaşi grupă cu ţara noastră intră ţări
precum Finlanda, Slovacia, ori Olanda. Scăderi apar în ţări ca Belgia, Letonia. Lituania,
Polonia ori Norvegia. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în Grecia şi Cipru.
Ţările în care este foarte scăzută ponderea studenţilor care au accesat internetul de la
Internet Cafe sunt: Olanda (2%), Suedia (3%), Belgia (1%) sau Serbia (3%).
„Rata de penetrare la 100 locuitori a conexiunilor de acces dedicat la
Internet în bandă largă a ajuns la 10,52%, în timp ce rata de penetrare la 100
de gospodării este de 27%.
România are cea mai mare rată de creştere din Europa în ceea ce priveşte
conexiunile la Internet. Ritmul de creştere se va menţine şi anul viitor.
Serviciile WiMAX, care se lansează în 2009, vor asigura acces Internet şi în
zonele care nu sunt acoperite în prezent”
(comunicat ANC, decembrie 2008)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 6

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Opţiunile tinerilor pentru spaţiul mediatic românesc
• Accesul tinerilor la noile medii de comunicare
În 2006, cel puţin jumătate dintre gospodăriile în care locuiesc tinerii de 18-35 de ani aveau
în dotare: televizor, radio, telefon mobil, televiziune prin cablu, radiocasetofon sau
combină muzicală. Am putea spune că acestea alcătuiesc setul de bază din punct de vedere al
dotării cu tehnologii de comunicare. 2 10
Dotarea gospodăriei cu bunuri de comunicare, pentru tineri de 18-35 de ani
(% din totalul subeşantionului)
Televizor
Radio în casă
Telefon mobil
Televiziune prin cablu
Radiocasetofon, combină muzicală
Telefon fix
Computer personal
Radio in maşină
DVD (inclusiv la PC)
Video
Acces internet
Abonament presă scrisă
Instalaţie de recepţie satelit
12
28
24
42
38
35
49
68
82
81
77
97
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Sursa : Barometrul de Opinie Publică, mai 2006. Volumul total al subeşantionului de tineri: 498 de subiecţi.
2 Datele prezentate în acest capitol sunt extrase din mai multe cercetări. Unele au fost realizate exclusiv pe
eşantioane de tineri (Barometrul Tineret, cercetările pentru CNA) altele nu (Barometrul de Opinie Publică,
Soroş, 2006).
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 7

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Conform datelor Barometrului Tineret, despre care menţionam la început, ponderea tinerilor
care au acces Internet acasă a ajuns, în 2008, la 50%, iar a celor care au computer la 67%.
Creşterea este semnificativă, mai ales pentru Internet – 20 de procente.
90
80
70
67
84
90
60
50
40
30
31
51
51
2007
2008
20
10
0
Am internet
acasa
Am un computer
acasa
Am telefon mobil
Sursa: Barometrul Tineret, 2007, 2008
Dintre tinerii care au acces Internet acasă, 71% îl folosesc zilnic
şi doar 3% nu îl folosesc deloc. Pe de altă parte, şi dintre cei care
au declarat că nu au acces Internet acasă, 7% folosesc zilnic, plus
alţi 15% şi 13% care îl folosesc de 2-3 ori pe săptămână,
respectiv de 2-3 ori pe lună.
Astfel că, per ansamblu, 40% dintre tinerii de 14-35 de ani, din
România, au declarat, în 2008, că utilizează internetul zilnic,
rămânând o treime (32%), a celor care nu folosesc deloc.
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 8

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Utilizarea mediilor de comunicare
Dintre televiziune, radio şi ziare/reviste, televiziunea ocupă primul loc în preferinţele tinerilor
de 18-35 de ani, la distanţă considerabilă de radio şi, mai ales, de ziare/reviste. În comparaţie
cu adulţii, însă, tinerii citesc mai des atât ziare şi reviste locale sau centrale, cât şi cărţi; de
asemenea ei urmăresc mai frecvent filme, respectiv ascultă casete/ cduri/dvd-uri.
Tabelul 1. Frecvenţa consumului mediatic, comparaţie între tineri şi adulţi
Cât de des*….
Categoria de vârstă
18-35 de ani Peste 35 de ani
Vă uitaţi la televizor 3.85 3.91
Ascultaţi radioul 2.65 2.62
Ascultaţi o casetă/ un CD/ un DVD 2.04 0.87
Citiţi/ răsfoiţi ziare locale 1.83 1.61
Citiţi/ răsfoiţi ziare centrale 1.62 1.38
Citiţi/ răsfoiţi reviste 1.54 1.03
Citiţi cărţi 1.29 0.93
Vă uitaţi la o casetă video/ un DVD 1.23 0.45
Sursa : Barometrul de Opinie Publică, mai 2006
*Media scalei de evaluare, unde 0= niciodată, 1= mai rar, 2= de câteva ori pe lună, 3= de câteva ori pe
săptămână, 4= zilnic ;
Notă: Cifrele scrise cu bold reprezintă diferenţe semnificative din punct de vedere statistic, la un nivel de
încredere de 95% (a fost aplicat testul t pentru eşantioane independente)
Din analiza datelor Barometrului Tineret-2008, a rezultat că :
Emisiunile tv sunt urmărite mai mult de adolescenţi;
Lecturile literare sunt mai întâlnite la: adolescenţi, la fete, la cei mai educaţi (minimum
liceul) ;
Lectura ziarelor, revistelor este mai întâlnită la: tinerii de 30-35 de ani, la cei din urban,
mai educaţi (cel puţin liceul) ;
Calculatorul şi internetul sunt mai utilizate de băieţi, de cei cu un nivel de educaţie mai
ridicat (probabilitatea creşte odată cu nivelul educaţional), şi de cei de 14-24 ani.
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 9

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Rolul mass-mediei în sfera vieţii private
Pentru tineri (dar şi pentru adulţi) principalul rol al televiziunii este informarea. Pe locul al
doilea se situează distracţia/ plăcerea, iar pe locul al treilea obişnuinţa. Totodată, atât pentru
tineri, cât şi pentru adulţi, rolul ziarelor este considerat a fi acela de informa. În schimb,
tinerii ascultă radio-ul mai mult pentru distracţie sau plăcere, şi pentru a-şi umple timpul spre
deosebire de adulţi, care rămân la fel de preocupaţi de ideea de a fi informat.
Tabelul 2. Rolul mass-media: comparaţie tineri-adulţi
În ce măsură*…
Vă uitaţi la tv… Ascultaţi radioul… Citiţi ziare…
18-35 Peste 35 18-35 ani Peste 35 ani 18-35 ani Peste 35 an
ani ani
Pentru a vă informa 3.29 3.37 2.85 3.12 2.9 3.01
Pentru distracţie/ plăcere 2.94 2.58 2.67 2.42 2.04 1.97
Din obişnuinţă 2.76 2.72 2.6 2.56 2.14 2.16
Pentru a vă educa/ învăţa 2.64 2.38 2.3 2.21 2.18 2.12
Pentru a vă umple timpul, de 2.54 2.4 2.43 2.3 2.01 1.99
plictiseală
Pentru a mai uita de problemele 2.06 2.17 - - . -
din viaţa de zi cu zi
Sursa : Barometrul de Opinie Publică, mai 2006
*Media scalei de evaluare, unde 1 înseamnă « foarte mică măsură », iar 4, «foarte mare măsură».
Notă : Cifrele scrise cu bold reprezintă diferenţe semnificative din punct de vedere statistic, la un nivel de
încredere de 95% (a fost aplicat testul t pentru eşantioane independente).
• Funcţia de informare
Din Barometrul Tineret-2008, ştim că al doilea canal de informare este Internetul, urmat de
ziare/reviste. Pe segmente de tineri, se constată că 3 :
radioul este preferat mai mult de cei din grupa 30-35 de ani (probabilitatea de a-l alege
ca sursă de informare creşte odată cu vârsta respondenţilor) şi de cei din rural;
televiziunea este preferată mai mult de băieţi;
3 Am considerat semnificative diferenţele mai mari de 5.6% (dublul erorii de eşantionare pentru tot eşantionul)
la o probabilitate de greşi de 5%.
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 10

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
internetul este preferat mai mult de băieţi, de cei mai tineri (probabilitatea de a-l alege
ca sursă de informare scade odată cu vârsta respondenţilor), şi de cei din urban;
prietenii sunt la fel de importanţi ca sursă de informare atât pentru băieţi cât şi pentru
fete, pentru cei din rural dar şi pentru cei din urban. Există o tendinţă de scădere a
importanţei acordate prietenilor, ca şi sursă de informare, la tinerii de 30-35 de ani (doar
25% dintre ei îi menţionează, faţă de 34%, media procentelor pentru celelalte grupe de
vârstă);
spaţiul şcolar ( liceul, facultatea) este preferat mai mult de fete şi de cei din grupa 14-19
ani ca sursă de informare despre problemele specifice tinerilor;
afişele, panourile publicitare şi pliantele sunt menţionate mai des de cei din rural;
presa scrisă este mai atractivă pentru cei de 30-35 ani.
Tabelul 3. Surse de informare preferate de tineri
Procent din subiecţi Procent din răspunsuri
Televiziune 83.5 29.2
Internet 50.5 17.7
Presă scrisă 33.5 11.7
Prieteni 31.5 11.0
Radio 31.3 10.9
Şcoală, liceu, facultate 24.3 8.5
Afişe panouri, pliante 16.0 5.6
Birouri de informare 11.0 3.9
Alt mijloc de informare 0.3 1.0
Nu ştiu/ Nu răspund 1.2 3.5
Sursa: Barometrul Tineret, 2008 – răspuns multiplu
• Televiziunea: informare şi divertisment
Atât tinerii de 18-35ani, cât şi adulţii urmăresc cel mai mult, la televiziune, emisiunile de
ştiri. Diferenţe apar doar pentru celelalte categorii de emisiuni. Astfel, tinerii urmăresc la
televiziune mai mult emisiunile şi programele legate de loisir (filme, emisiuni de
divertisment, emisiuni cu concursuri, emisiuni muzicale, sportive) iar adulţii (peste 35 de ani)
mai mult emisiunile politice, religioase şi cele despre agricultură.
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 11

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Tabelul 4. Frecvenţa de urmărire a unor emisiuni şi programe tv comparaţie tineri-adulţi
Cât de des vă uitaţi la televizor la următoarele tipur Categoria de vârstă
de emisiuni*…
18-35 de ani Peste 35 de ani
Ştiri 3.42 3.58
Filme 2.58 2.02
Emisiuni de divertisment 2.18 1.8
Emisiuni muzicale, videoclipuri, topuri 2.0 1.1
Emisiuni sportive 1.81 1.42
Emisiuni despre viaţa unor oameni obişnuiţi 1.59 1.47
Emisiuni cu concursuri 1.51 1.17
Emisiuni ştiinţifice 1.48 1.2
Seriale (altele decât telenovelele) 1.47 1.27
Emisiuni despre viaţa unor vedete 1.45 1.05
Emisiuni culturale 1.32 1.32
Emisiuni despre agricultură şi viaţa satului 1.31 1.88
Emisiuni politice 1.3 1.5
Emisiuni despre integrarea europeană 1.28 1.21
Emisiuni sociale 1.27 1.34
Telenovele 1.22 1.23
Emisiuni economice 1.22 1.29
Emisiuni religioase 1.13 1.66
Emisiuni pentru copii/ de desene animate 1.04 0.54
Sursa : Barometrul de Opinie Publică, mai 2006
*Media scalei de evaluare, unde 0= Deloc, 1=Mai rar, 2= De 2-3 ori pe săptămână, 3=de 3-4 ori pe săptămână,
4=Zilnic.
Notă : Cifrele scrise cu bold reprezintă diferenţe semnificative din punct de vedere statistic, la un nivel de
încredere de 95% (a fost aplicat testul t pentru eşantioane independente)
Rolul mass-media în societatea românească – responsabilităţi asumate şi ideale
În concepţia tinerilor, există o diferenţă destul de mare între ceea ce face efectiv mass-media
şi ce ar trebui să facă aceasta. Astfel, fie că este vorba de informare sau de a schimba modul
de gândire al oamenilor, există o neconcordanţă de cel puţin 15% între realitate şi ideal (după
procentele opţiunilor „pozitive” exprimate).
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 12

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
În ce măsură mass-media din România...
Informează oamenii
83
Distrează oamenii
67
Explică oamenilor ce se
întâmplă
Îi ajută pe oameni să uite de
problemele de zi cu zi
Educă Oamenii
44
46
63
Schimbă modul de gândire al
oamenilor
41
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
În ce măsură mass-media din România ar trebui să...
Informeze oamenii
Le explice oamenilor ce se întâmplă
Educe oamenii
96
94
98
Distreze oamenii
86
Schimbe modul de gândire al oamenilor
Îi ajute pe oameni să uite de problemele de zi cu zi
79
82
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2006
Notă: Procentele reprezintă ponderea opţiunilor „pozitive” („mare” şi „foarte mare măsură”) din totalul
opţiunilor exprimate de tinerii de 18-35 de ani. Volumul total al subeşantionului de tineri: 498 de subiecţi.
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 13

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Discursul tinerilor despre mediile de comunicare
Pentru tinerii din Bucureşti cu care am discutat, cel mai folosit mediu de comunicare este
internetul. Pentru o parte dintre ei, lipsa mediului de comunicare favorit ar fi o situaţie
destul de stresantă. Elevii de liceu concep mai greu „viaţa fără internet”. Celor mai mulţi
dintre tinerii intervievaţi le-ar lipsi cel mai mult maniera de comunicare pe care o oferă
internetului (messenger, e-mail). Dar, conform discursului tinerilor, în lipsa accesului la un
tip de media, acesta ar fi înlocuit cu un altul (telefon, televizor) sau cu lectura unei cărţi.
Alternativele depind foarte mult de stilul de viaţă al fiecăruia.
Receptivitate şi implicare în procesul comunicării mediatice
! Spaţiul virtual – locul în care părerea tinerilor contează
În comparaţie cu televiziunea, presa scrisă sau radio-ul, internetul este considerat mediul în
care comunicarea este interactivă. Părerea tinerilor este că doar aici există posibilitatea ca, la
un mesaj iniţiat de ei, să se ţină cont de părerea lor.
În unanimitate, a fost evocat pragmatismul specific comunicării prin intermediul Internetului:
„Pe internet e cel mai simplu” (elev) / „pe net e mai repede şi mai uşor”. (student)
„intru pe site-ul unde ştiu că acel subiect interesează, pe când, la tv, ei încearcă să
acopere o masă cât mai mare de oameni” (student)
„Pe internet ştii că ai lansat informaţia şi ajunge unde trebuie” (angajat, studii medii)
„pe internet circulă informaţia foarte repede – şi toată lumea poate să acceseze si să
vadă şi povestea ta şi poze etc” (angajat, studii superioare)
„Pe net, posibilitatea să ţi se răspundă e mai mare si pentru că adresa ta este deja acolo
– îţi pot răspunde mai uşor şi mai detaliat” (elev)
„Poţi alege şi formatul mesajului pe net” (elev)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 14

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Însă, acest pragmatism este exprimat mai degrabă la nivelul ideal, de posibilitate, dat fiind
faptul că tinerii intervievaţi au iniţiat scrierea unor mesaje pe forum-uri or blog-uri destul de
rar şi, mai degrabă, au preferat doar să citească.
În afară de forum-uri, pentru care deschiderea este unanimă, implicarea în procesul
comunicării prin internet este înţeleasă diferit de către elevi, studenţi şi tinerii care desfăşoară
o activitate profesională. Astfel, elevii au amintit de messenger, Hi5, sondajele şi promoţiile
anumitor site-uri, studenţii au evocat e-bank, anunţuri referitoare la comerţ, la locuri de
muncă, comentariile la articole despre sport, iar tinerii care lucrează au făcut referire la blogurile
politicienilor.
Individualismul elevilor şi studenţilor în utilizarea internetului este manifestat în relaţie cu un
alter ego nedefinit, spre deosebire de tinerii angajaţi pe piaţa muncii, al căror individualism
este exprimat faţă de „site-urile oficiale”, evocând, însă, solidaritatea între „cei de rând”:
„Caut direct, nu postez nimic” (elev)
„Ai de aşteptat răspunsul, nici nu ştii dacă vei obţine informaţia corectă – mai bine o
cauţi cu mâna ta. Aşa, o obţii din altă sursă, despre care nu ştii dacă să ai încredere sau
nu; şi durează.” (student)
„mai degrabă postezi pe un site normal şi te ajută fiecare cum poate.” – „se implică mai
mult oamenii de rând” ” (angajat, studii superioare)
„Am postat pe site-uri oficiale, când mi-a fost bătut câinele, şi nu am avut nici o
reacţie”, „în schimb, am intrat pe animale.ro (pentru că îmi fusese bătut câinele şi era
foarte grav, nu ştiam ce să fac), şi m-au sunat oameni din toată ţara – şi am văzut pentru
prima oară solidaritatea umană” ” (angajat, studii superioare)
Studenţii sunt singurii care au exprimat o largă varietate de atitudini în ceea ce priveşte
implicarea în procesul comunicării prin internet, de la evocarea indiferenţei celorlalţi („S-a
întâmplat să nu mi se răspundă la mesajele iniţiate.”), la intoleranţă („E vorba şi despre
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 15

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
ignoranţă, adică pun nişte forum-uri, doar ca să aibă şi ei forum – nu intră nimeni pe ele şi
chiar dacă ai o sugestie, rămâne la faza asta.”), la curiozitate („De obicei sunt postate la
status-ul de messenger şi mai intru, dacă văd ceva mai interesant”) şi deschidere („se
exprimă lumea mai liber”), fie şi timidă („Dacă cineva a spart gheaţa, îndrăznim şi noi să ne
spunem părerea”.)
Pentru celelalte medii de comunicare, fie „durează”, fie „nu prea ai cum să iei contact cu ei”
şi „e destul de greu să fii băgat în seamă”, fie „trebuie să fie ceva senzaţional” pentru a fi luat
în considerare.
„E nesiguranţă, indiferenţă – aşteptările sunt foarte scăzute să îţi răspundă cineva”
(elev)
„Nu prea ai cum să iei contact cu ei” este această idee că „părerea ta nu contează”,
degeaba dai tu cu părerea, dacă ei au un anumit format.” (student)
„La televiziune e foarte greu să ajungi, e de neatins (angajat, studii superioare)
Pe de altă parte, elevii şi tinerii care lucrează sunt mai deschişi în a percepe posibilitatea de a
fi activi în comunicarea pe care televiziunea, radioul sau ziarele o permit cu publicul:
„La televiziune, la concursuri gen „dansez pentru tine”, te întreabă cine vrei să treacă
mai departe.” (elev)
„La tv am dat un mail la o emisiune şi mi s-a răspuns, mi s-a citit” (elev)
„Comentarii la ziare (pe net) – „şi a fost interesant, că mi-a răspuns şi mie alte
persoane” (angajat, studii superioare)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 16

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Realitate mediată, realitate revendicată, realitate construită
Deşi fiecare din cele patru tipuri de media exprimă, în sine, aceeaşi realitate – viaţa socială –
părerile referitoare la cum este aceasta re-prezentată diferă nu doar de la un tip la altul de
media, cât şi de la o categorie socială la alta.
! Adolescenţii: generaţia noilor tehnologii de comunicare
Pentru elevi, internetul este fragmentat între puterea de a influenţa şi aceea de a oferi mai
multe nuclee de informaţie – ceea ce duce cu gândul la diversitate şi libertate – iar
televiziunea este caracterizată fie de realism, fie de exagerare
„Probabil internetul influenţează cel mai mult, dar depinde de cât de mult îl foloseşti.”
„Pe internet găseşti despre acelaşi eveniment mai multe surse şi poţi face o comparaţie,
să fii mai sigur.”
„Televiziunea este determinată de ceea ce se întâmplă în real şi radio-ul (ştiri)”
„Televiziunea e conectată la realitate”
„Amplifică subiectul de actualitate, îi oferă o importanţă mai mare decât are de fapt”
„Mass-media e mai mult înflorită.”
! Studenţii sunt critici pentru felul în care realitatea este re-prezentată, indiferent dacă
este vorba de internet, televiziune, ziare or radio.
Dacă, pentru studenţi, internetul distorsionează realitatea or permite să te arăţi altfel decât
eşti, televiziunea este cea care manipulează sau exagerează. Se pare că lumea pe care
studenţii o văd prin ochii televiziunii or ai ziarelor este una a scandalurilor, fără nici un alt
aspect pozitiv:
„Şi internetul distorsionează”
„Pe internet poţi să fii ceea ce nu eşti - foarte uşor”
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 17

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
„Ei creează scandaluri, ei le dezleagă, ei agravează situaţii, ei calmează situaţii.”
„Influenţează omul, îl manipulează – în politică, de cele mai multe ori, şi în lumea
mondenă”
„Din ţânţar fac armăsar, dar asta rămâne la nivelul individului cât se lasă influenţat –
sunt şi oameni care chiar cred.”
„Mass-media e transformată, ca să se vândă”
„Fac din ţânţar-armăsar”
„Scandalul se vinde în România, asta se întâmplă!”
„Citeşti în mai multe locuri şi îţi dai seama că adevărul e la mijloc”
„Ziarele care au cel mai mare tiraj, sunt [cele] de scandal”
! Pentru tinerii-adulţi internetul este o oglindă clară a societăţii, iar televiziunea cea care
distorsionează realitatea
Pentru tinerii care desfăşoară o activitate profesională internetul re-prezintă realitatea aşa
cum este ea, iar televiziunile „scot în faţă ceea ce creează rating”:
„Internet – acolo apare tot, şi că e bun şi că e rău – nu cred că internetul influenţează în
vreun fel; nu ştiu dacă există cenzură – la tv sigur există cenzură, într-un fel sau altul”
„[la televiziune] se creează false modele”
„Chiar şi când sunt mediatizate situaţiile care implică solidaritatea umană, televiziunile
fac asta pentru rating”
„Se fac reclame la oameni de nimic, iar oamenii adevăraţi nu se scot în faţă – oamenii
ăia mor liniştiţi”
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 18

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Spaţii de comunicare ideale
Pentru adolescenţii cu care am discutat, în lumea virtuală informaţia ar trebui să fie tradusă în
toate limbile, accesul pe anumite site-uri ar trebui să fie selectiv, iar promovarea lor de
asemenea – ne referim in special la site-urile porno.
„intri pe un site de muzică şi îţi apare, dintr-o dată „altceva” – şi mai intră şi mama şi
se gândeşte la prostii” (elevă)
La televiziune ideal ar fi să se reducă din reclame, filmele să fie mai noi, să existe emisiuni
pentru tineri („gen discovery”) şi să fie mai vizibilă preocuparea pentru a asculta „vocea
tinerilor”
„să se ţină cont mai mult de părerile noastre şi să nu fie totul atât de comercial”
Părerile studenţilor sunt destul de eterogene în ceea ce priveşte televiziunea: pe de o parte,
sunt preocupaţi de obiectivitatea ştirilor, dar se vor separaţi de politic, pe de alta, sunt
interesaţi doar de aspectele vieţii personale:
„să inventeze un canal de politică, să ne lase în pace”
„sunt mai preocupat de viaţa mea, de ceea ce se întâmplă cu mine, decât de ceea ce aş
schimba la aceste medii”
Ca o sintetizare a raporturilor cu mediile de comunicare, unul din participanţii la studiu a
spus:
„împreună fac un tot şi, până la urmă, ne lovim de ele zi de zi şi ne sunt folositoare”
Pentru radio, considerat „de modă veche”, în special de către adolescenţi, nu există nici un fel
de interes în a îmbunătăţi vreunul din aspectele sale specifice. Iar în privinţa ziarelor şi a
revistelor se consideră că „nu sunt atât de folosite de noi, ca să ne implicăm atât de mult”.
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 19

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Practici specifice mediilor de comunicare
Principalele avantaje ale internetului sunt accesibilitatea (financiară, tehnică, psihologică),
varietatea mare de informaţii şi oferte (inclusiv faptul că include şi alte medii de comunicare
precum televiziunea, radio-ul sau presa scrisă), şi eficienţa (comunicare şi informare mult
mai rapidă). Principalul dezavantaj este mai mult de ordin psihologic, în sensul că duce destul
de uşor la dependenţă şi te îndepărtează de oameni, de lumea din jur. Alte minusuri
menţionate de tineri au fost: posibilitatea mai mare a dezinformării, nocivitatea pentru ochi,
reclamele (inclusiv spam-ul), lipsa securităţii datelor, problemele de ordin tehnic în general.
Internetul este utilizat în principal ca mijloc de comunicare (prin email, programele de chat
şi forumuri), de informare (de la ziarele online până la cărţi electronice şi tutoriale de
programe) şi de divertisment (pentru muzică, filme şi videoclipuri, jocuri). Criteriile după
care selectează sau aleg un site anume ţin mai ales de viteza de acces, credibilitatea acestuia,
designul, recomandările cunoscuţilor.
Avantajele utilizării Internetului
Accesibilitatea financiară:
„Este mai ieftin decât telefonul” (elev)
„Şi oricum la internet poţi să vorbeşti nonstop că o să plăteşti aceeaşi sumă de bani. Dar
la telefon…” (elevă)
„Informaţia este gratuită. [Pe alte canale] este mai greu. Aşa, pe Google am intrat, am
scris numele, şi imediat mi-a dat mai multe site-uri. În schimb în alte surse trebuie să
căutăm, în principal, şi de multe ori poate chiar nu găsim.” (studentă)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 20

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Accesibilitatea tehnică:
„Este cel mai la îndemână”(elevă)
„Dacă am pierdut o emisiune sau..eu mă mai uit şi la telenovele..dacă am pierdut, pot să
intru pe youtube, şi găsesc acolo.” (studentă)
„E mai uşor [cu internetul]. La bibliotecă, până găseşti cartea, pănă o deschizi să citeşti în
ea..(răsete)” (elev)
Accesibilitatea psihologică:
„E mai comod, decât să mergem la cinema, mai degrabă stăm în pat cu seminţe,
floricele, şi…La cinematograf mai întâlneşti şi alte persoane..Mai te trezeşti cu nişte
floricele în cap.” (studentă)
Eficienţa:
„[Mă atrage] faptul că putem să comunicăm oricât de repede.”(elevă)
„Dacă eşti abonat la o..chestie din asta de presă pe internet, afli primul informaţia.”
(tânără ocupată, ed. medie)
„La câţi prieteni am, nu am timp să mă întâlnesc cu ei, vin seara de la muncă, vorbim
pe mess, nu putem să ne întâlnim chiar zi de zi.” (tânăr ocupat, ed.medie)
Varietatea informaţiilor, a ofertelor. Libertate mai mare de alegere:
„E foarte variat. Ai de unde să-ţi alegi. E cuprinzător. Adică sunt destule informaţii…”
(elevă)
„Are o grămadă de domenii în care putem să căutăm.” (student)
„Sau ai vazut o fază care ţi-a plăcut prea mult, şi vrei să o mai vezi odată. Dacă e la
televizor nu poţi să mai dai înapoi.” (elev)
Include şi celelalte medii de comunicare (tv, radio, presă scrisă)
„E mai simplu. Pe net ai şi radio şi televizor şi ziare şi reviste.” (elevă)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 21

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
„Pe internet găsim atât reviste, putem să intrăm şi pe tv online, putem să ascultăm şi
radio..le cuprinde pe toate.” (studentă)
Este mai interactiv:
„Sunt mult mai atractive jocurile online, decât jocurile single. Poţi să interacţionezi cu
foarte multă lume, poţi să te joci cu prietenii.. ” ((tânăr ocupat, ed.medie)
„[Pe internet] sunt şi forumuri pe care poţi să întrebi şi ţi se răspunde, aşa la televizor
doar primeşti informaţia.” (elevă)
Poţi viziona filme fără să fii întrerupt de reclame;
Poţi comunica cu mai multe persoane în acelaşi timp:
„Da, [se poate] şi la telefon. Dar, prefer mess-ul. ..Vorbeşti cu mai mulţi în acelaşi timp.
Pe unii poţi să-i şi vezi. [Comunic] şi cu familia, ei nu sunt din Bucureşti…,” (tânăr
ocupat, ed. medie)
Funcţiile Internetului
• comunicarea, socializarea:
„Putem să ţinem legătura cu prietenii, cu rudele, putem să vorbim pe messenger,
hi5…” (studentă)
„Putem vorbi cu alte persoane.” (elev)
„Comunicarea [este pe primul loc], că oricum întrece şi telefonul, şi tot” (studentă)
„Acum, de pildă, cine vrea să se cupleze, ca să zic aşa, sunt tot felul, sentimente (numele
unui site- n.n.), şi alte alea, au apărut..” (tânără ocupată, ed superioară)
• divertismentul (muzică, filme, jocuri):
„[Stăm pe net] ca să ne jucăm.” (studentă)
„Ne uităm pe youtube toată ziua.” (student)
• informarea (ştiri, documentare, articole pe diferite teme, newslettere):
„Poţi să citeşti cărţi pe net.” (elevă)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 22

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
„Pe Wikipedia [găseşti] tot ce vrei. […]Şi-a făcut mai multă publicitate, e mai cunoscut.
E o sursă de încredere.” (elev)
„Ai nevoie să ştii o locaţie undeva, scoţi program pe Google Earth, sau o hartă
interactivă, şi poţi afla imediat cel mai scurt drum până acolo. Sau ai nevoie să ştii o
informaţie culinară....Poţi învăţa, [te]poţi educa” (tânăr ocupat, ed.medie)
„Există programe din acestea de telefonie, pe net, foarte ieftine. … Orice informaţie, nu
ştii, intri pe net şi afli..” (tânără ocupată, ed superioară);
„Eu sunt abonată de exemplu, şi primesc informaţia în momentul în care ea apare, pe
media în general, atunci primesc şi pe adresa de mail aceste informaţii. De orice fel.”
(tânără ocupată, ed superioară)
• publicitatea (gratuită) şi comerţul:
„Sunt şi anunţuri…Dacă vrei să vinzi ceva, îţi bagi [anunţul] pe internet. Şi găseşti mult
mai uşor să vinzi sau să cumperi ceva.” (student)
„Putem vinde orice.” (elev)
„Dacă vorbim de net, vorbim şi de reţea, nu? Să vindem, una şi alta.” (student)
„Poţi să dai anunţuri fără să te coste ceva.”
• profesional (pentru a găsi locuri de muncă):
„Sau poţi să cauţi un loc de muncă. Decât să te duci din firmă în firmă mai bine intri pe
site..” (elevă)
Cum caută informaţia pe internet, după ce se ghidează:
• prin cuvinte cheie, pe motoarele de căutare (Google). Prin încercări succesive:
„Prin cuvinte cheie..pe motoare de căutare.” (elevă)
„De obicei Google. Pentru căutare.” (elev).
„[Ca să ne dăm seama dacă informaţia este corectă] încercăm şi alte surse.”(elevă)
„Pe Google. […] De obicei eu mă duc pas cu pas, dacă dau pe prima opţiune şi văd că nu
e ceva interesant, mă duc până găsesc informaţia necesară.” (tânără ocupată, ed.medie)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 23

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
„Fiecare are standardele lui. Dacă el crede că e suficient, e suficient, dacă nu e suficient,
mai caută” (student)
• după designul, modul de prezentare al informaţiei:
„[Site-ul] să aibă o mare varietate..şi aspectul constituie un avantaj pentru noi. Dacă e
ceva foarte îngrămădit şi aoleu, unde-i search, unde-i alea..cauţi altceva.” (elevă)
„Designul. Cum e făcut el, site-ul. Să găsim repede ce ne trebuie, să sărim în altă parte
repede.” (elev)
„Depinde şi cum este expusă informaţia. Felul în care este descrisă, imaginea, primele
secunde când deschizi un site, şi asta te atrage, mai ales că sunt foarte multe site-uri pe
aceleaşi domenii, care ne interesează pe toţi, şi totuşi fiecare avem preferinţe pentru
câteva.” (tânără ocupată, ed.medie)
• după credibilitatea sursei:
„Dacă apare [la cautare] ceva cu wiikipedia normal că ne ducem acolo.” (elev)
„De obicei primele [linkuri] care apar sunt site-urile oficiale…în rest, faci singur
selecţia.” (elevă)
• după recomandările prietenilor:
“[Mergem pe un site] la recomandarea motorului de căutare, sau a unor amici.” (elev)
„Sau îţi recomandă cineva [site-ul].” (studentă)
„Mie de exemplu mi l-a recomandat cineva [site-ul pe care intru regulat], şi am mai
încercat şi altele, dar ăsta e cel mai ok. [E] complex…”(student)
• după viteza de transfer, accesibilitate:
„[Site-ul]trebuie să fie uşor de accesat.” (student)
„Să fie uşor accesibil. Să nu se blocheze. Poate să fie oricât de bun un site, dacă aştepţi
să îţi descarce o imagine mai mult de zece secunde, gata.” (tânăr ocupat, ed.medie)
• după gradul de actualitate al informaţiilor:
„Noutăţile, de fiecare zi. De exemplu dacă intri pe o presă, vrei sa afli în fiecare zi ..”
(tânără ocupată, ed.medie)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 24

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
• dacă este nevoie sau nu de înregistrarea unui cont:
„Unele site-uri te obligă ca să te înregistrezi, pentru acces la informaţie. Mai degrabă
cineva accesează un site unde nu i se cere acest lucru..” (tânăr ocupat, ed.medie)
• după „cantitatea” de reclame:
„Pe mine personal mă deranjează foarte mult site-urile unde sunt reclame mari. De ex,
deschizi GSP-ul (site-ul gsp.ro – n.n.) şi îţi apare ceva de nu mai vezi nimic, şi nu mai ştii
unde să dai „X”-ul ăla ca să-l închizi.” (tânăr ocupat, ed.medie)
• după obişnuinţa (sunt preferate site-urile verificate deja):
„Să nu riscăm alt site, îl luăm pe acela că îl cunoaştem.” (elev)
“[Mergem pe un site] pentru că acolo am găsit de fiecare dată ce aveam nevoie. De ce
să merg să caut în altă parte ?” (elevă)
„Da, şi obişnuinţa, rutina, aşa. Le ai şi ştii că sunt bune, nu mai cauţi altceva..Nu mai e
nevoie să mai cauţi altceva.” (tânăr ocupat, ed superioară)
„Eu îl salvez în Favorites de obicei [site-ul care mă interesează]” (tânără ocupată, ed
superioară)
Puncte slabe ale Internetului
• Creează dependenţă, te îndepărtează de oameni:
„Eu sunt de părere că te face puţin cam leneş şi creează dependenţă.” (elevă)
„Sedentarismul…nu ieşi din casă, la un suc cu prietenii.” (student)
„De multe ori preferi să stai în faţa calculatorului, pe internet, decât să..îţi creează aşa un
mediu de viaţă mai…Te închide.” (studentă)
„Te îndepărtează de toată lumea. Nu ştiu, de îndepărtează, te izolează, te face să fii mai
închis..În primul rând eu am observat asta, că oamenii comunică mult mai greu direct, în
momentul în care petrec foarte mult timp pe internet.” (tânără ocupată, ed.medie)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 25

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
• Posibilitatea mai mare de a fi dezinformat:
„La minusuri, poate crea uneori şi dezinformare, adică informaţie eronată Adică tocmai
datorită faptului că îl poate accesa oricine, se pot produce şi interpretări greşite.” (elevă)
„Sau pot să fie informaţii greşite pe internet, direct, şi să le luăm noi greşite…”(elev)
• Afectează sănătatea:
„Strică vederea.” (elevă)
„Afectează ochii” (tânără ocupată, ed.medie)
• Securitatea:
„Hackerii..pot să intre pe calculator şi să îţi şteargă toate informaţiile.”
Tranzacţiile online: „Da, uite, o chestie dezavantajoasă, la internet, este că nu ai
încredere să cumperi ceva online, cu cardul, toţi îţi cer cardul, eu nu am încredere.”
(tânără ocupată, ed superioară)
• Calitatea scăzută a mesajelor pe anumite forumuri:
„Sunt foarte multe persoane [pe forumuri] care scriu alandala rău de tot, şi n-am
răbdare să citesc, să decodez hieroglifele lor. Am încercat odată să intru pe forumul de la
[…], şi deşi e în limba engleză, ” (elev)
• Prea multe reclame:
„Pop-upuri, aduri…ni se baga pe gât..sunt enervante.”
SPAM-urile (emailuri şi mesaje nesolicitate): „Ce nu îmi place, este că sunt foarte
multe spamuri, şi îmi apar în bulk, tot timpul am full mesaje. Am înţeles că se vând
aceste adrese, şi te trezeşti că ai câştigat nu ştiu ce, că îţi dă banca nu ştiu ce credit…Şi
trebuie să stai zilnic să îţi ştergi toate mesajele. (tânără ocupată, ed superioară)
• Se întrerupe prea des:
„Pică mai des decât televiziunea, mai des decât cablul.” (student)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 26

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
În cazul televiziunii, avantajele ţin de o calitate mai bună a imaginii, a transmisiei, şi de aria
de cuprindere, dar şi de un anumit confort (atât psihologic, dar şi fizic) pe care îl oferă
televizorul. De asemenea, pe un anumit segment, cel informativ, televiziunea are emisiuni
care nu pot fi găsite în altă parte (documentarele, dar şi unele emisiuni produse în
televiziune). Ca şi dezavantaje ale televiziunii, tinerii au menţionat cel mai adesea reclamele
excesive, libertatea mai redusă de a alege când şi ce anume să vezi (în comparaţie cu
internetul), lipsa filmelor noi şi emisiunile de proastă calitate
Televiziunea are un rol în primul rând de informare pentru tineri, şi apoi de divertisment şi de
relaxare. Faţă de alte medii, televiziunea are şi un rol de „agent socializator”, în sensul că
permite ca o emisiune sau program să fie urmărite în comun cu alte persoane (familia, de
exemplu), şi creând prin aceasta o atmosferă de comunitate
Puncte tari ale televiziunii:
• Oferta variată (multe posturi):
„O mare varietate de posturi. Te ajută să nu te plictiseşti.”
• Accesibilitatea, aria de cuprindere mai mare decât internetul:
„Toată lumea are acces la televizor.”
„Spre exemplu, populaţia de la ţară nu are acces la internet. Pe urmă, nu ştiu, vor să dea
jos pe nu ştiu care, să îl facă praf, îl face praf prin televiziune şi prin ziare, în general.
Pentru că e accesibilă la o masă mai mare de oameni” (student)
• Calitatea mai bună a transmisiei şi a imaginilor (în comparaţie cu internetul):
„Pentru filme e mai bun televizorul.” (tânăr ocupat, ed superioară)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 27

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
• Impact mai puternic (datorită imaginilor):
„[O ştire la televizor] este completă, o ştire dacă o citeşti la un ziar de pe net, este numai
scris.[…]Pe net e mai seacă aşa. ” (tânără ocupată, ed. superioară)
• Faptul că există traducere în limba română
• Faptul că există o sinteză a informaţiilor:
„Nu, dar într-o emisiune de genul „Casa mea” îţi răspunde pe toate [întrebările]compact,
cum să o iei de la prima cărămidă până la, ştiu eu, parchetul de pe jos. ” (student)
• Există emisiuni care nu pot fi găsite în altă parte:
„Bine, nu m-am interesat niciodată, dar nu cred că poţi să vezi un documentar
Discovery, cap coadă, pe internet.” (tânăr ocupată, ed.medie)
• Filmele văzute la televizor au mai mult farmec:
„Eu prefer tot timpul un film la televizor decât pe calculator. De ce mă atrage mai
mult? E ca şi cum ai o prăjitură, şi ai văzut că sunt multe, nu ţi-e poftă, dar la televizor
urmează o reclamă, şi din prăjitura aia mai ai două bucăţele, şi chiar atunci ţi se face ţie
poftă, şi mamă trebuie să plec, şi uite trebuie să văd continuarea filmului, dacă eşti pe
calculator îl opreşti pur şi simplu, nu te deranjează nimic, dar la televizor te atrage mult
mai mult. Cel puţin pe mine” (tânăr ocupat, ed.medie)
Funcţiile televiziunii
• informarea (ştiri, documentare)
„Mai auzi de un accident, moare cineva…Cum e vremea…Horoscopul” (elev)
„[Oferă] informaţii de actualitate” (studentă)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 28

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
„Păi singurul lucru de actualitate la televizor sunt ştirile. Alea sunt de ultimă oră. Că
filmele le-am văzut demult, muzica am luat-o demult..”(elev)
„Da, mie îmi place să mă uit la documentare.” (elevă)
• divertismentul (filme, emisiuni, muzică, sport, desene animate):
„Dacă vrei să mai vezi odată un film...şi emisiunile de divertisment, Cronica
Cârcotaşilor…” (elev)
„Meciuri, Discovery, şi ce mai e…?”
Sunt în casă, şi am treabă în casă, atunci ascult muzică [la televizor]”(student)
• relaxarea:
„[Mă uit la televizor ca să] mă destind.” (tânără ocupată, ed.medie)
„În faţa televizorului poţi să stai în pat.” (tânăr ocupat, ed.medie)
„E mai în familie, la televizor […] E un loc, să zicem, mai bătrânesc unde ne înţelegem
cu toţii.” (tânăr ocupat, ed superioară)
„Când vii obosită de la servici, te întinzi pe canapea, şi dai drumul din reflex…” (tânără
ocupată, ed. superioară)
• evitarea plictiselii (când nu au altceva de făcut):
„Când nu mai avem ce face. Când te plictiseşti de calculator.” (elev)
„Ajută la trecerea timpului (râzând).” (elevă)
pentru publicitate (inclusiv emisiunile despre aceasta):
Puncte slabe ale televiziunii:
• Reclamele:
„Spoturile publicitare..anumite posturi, juma’ de oră.”
« Vezi un sfert de film, şi o oră publicitate, şi după aia vine filmul şi nici nu mai ştii ce
film era, cine-i ăla… » (elevă)
„Ca un minus, publicitatea, chiar dacă îmi place, este excesivă.” (elev)
„Pauzele. Publicitatea asta care e dusă la extrem.” (student)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 29

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
• Poate crea dependenţă;
• Mai puţină libertate de alegere a programelor:
„Programul..că ţi-l fac ei.” (student)
„De exemplu, filmele. Sunt programate în anumite zile, la anumite ore. Dacă ai timp îl
vezi, dacă nu, asta este, îl vezi, îl iei de pe internet.” (tânără ocupată, ed.medie)
„Pe internet îţi poţi alege mult mai multe. E o gamă mult mai largă. La televizor poţi
vedea o singură chestie….” (elev)
„ Aleg internetul pentru că, exact ce spuneam, nu am libertatea de a alege la televizor.
Ţi se bagă pe gât chestiile alea.” (elev)
• Aştepţi prea mult să vezi continuarea unui film (la seriale):
„Trebuie să aştepţi prea mult, dacă vezi un episod la televizor, ca să vezi continuarea,
trebuie să aştepţi o săptămână.” (elev)
• Prea puţine filme noi:
„Durează prea mult până când apare un film nou la televizor, pe care deja l-am văzut pe
calculator” (elev)
• Manipulează oamenii;
• Afectează sănătatea (ochii):
„Are şi efecte negative asupra sănătăţii, şi la ochi, dacă stăm foarte atenţi..” (studentă)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 30

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
• Emisiuni/ programe de proastă calitate:
„Ideea e că în ultima vreme nu se mai înţeleg conceptele de divertisment, se cam
amestecă, divertisment înseamnă incultură, la unele posturi, canale..să râdă lumea, pur şi
simplu, uite ce prost e ăla, că e mai prost ca el..” (student)
„Mie nu îmi place că există multe ştiri cu tentă negativă.” (tânără ocupată, ed.medie)
Oferă avantajul că sunt uşor de transportat (comode), au toate subiectele la un loc (mai ales in
cazul revistelor specializate), poţi să revii asupra unui articol mai uşor, şi nu în ultimul rând,
unele oferă materiale promoţionale la achiziţie (cd-uri, cărţi, etc.). Ca aspecte negative
(minusuri), au fost menţionate mai des: probabilitatea mai mare de a fi manipulat (nu ai acces
decât la un punct de vedere, prin intermediul unui ziar), ştirile de proastă calitate, în cazul
anumitor publicaţii, lipsa posibilităţii de a alege informaţiile (acestea se iau „la pachet”),
nerentabilitatea (de ce să cumperi un ziar sau o informaţie pe care le găseşti oricum pe
internet?).
Ziarele şi revistele sunt utile, în special, pentru partea informativă şi de divertisment
(imagini, bancuri, integrame, etc.). Sunt citite mai ales atunci când există „timpi morţi” (în
metrou, tramvai, la doctor, etc.), pentru a evita plictiseala. Ca şi criterii de selecţie a
publicaţiilor respectiv a articolelor, cele mai importante sunt : domeniul (să fie cel căutat),
titlul, calitatea articolului (autor, limbaj utilizat), preţul ziarului/ revistei.
Avantajele asociate lecturii ziarelor/revistelor
• subiectele sunt centralizate într-un singur loc:
„Într-o revistă sunt prezentate mai multe subiecte. Sunt toate într-un loc.” (elevă)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 31

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
„Revistele despre maşini, într-o revistă e mai complet, sunt mult mai multe, şi nu
trebuie să cauţi.” (studentă)
„În reviste, ziare poate să fie mai sintetizat, mai concret..” (student)
„E mai la obiect” (studentă)
• Actualitatea informaţiilor:
„În ziar se redactează noaptea ce s-a întâmplat în ziua precedentă. Totul este de
actualitate” (elev)
• Sunt uşor de transportat, comode, accesibile:
„Putem să o luăm cu noi [revista].” (elevă)
„Sunt accesibile. Dacă te duci la şcoală cu metroul, găseşti la metrou ziarul” (elev)
„Internetul nu poţi să îl iei să spunem, în metrou, sau, la doctor, la spital.. Asta e pentru
casă să spunem. ” (tânăr ocupat, ed superioară)
„E mai comod decât un laptop sau un calculator. Bine asta în cazul în care nu ai pe
telefon (internet)” (student)
• Uneori sunt oferite bonusuri la cumpărare (produse promoţionale):
„Mai cumperi un ziar, o revistă pentru un cd anume sau o promoţie care se face.” (tânăr
ocupat, ed.medie)
• Este mai uşor să revii asupra informaţiilor:
„Găseşti sfaturi…şi e bine că poţi să le şi păstrezi.” (elevă)
• sunt mai palpabile:
„De exemplu, eu mi-am redecorat casa, şi am avut nevoie de […] idei, şi atunci chiar
dacă pe internet găsesc orice, oricum, a trebuit să stau să le printez, dacă vreau să îi arăt
unuia, a trebuit, stai îţi trimit, îţi arăt poza, sau eu mă uit la ea, mă gândesc cum aş vrea
să fie, e altceva...în imagini e, nu ştiu..e palpabil.” (tânără ocupată, ed superioară)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 32

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
• Sunt mai puţin nocive, din punct de vedere al sănătăţii:
„Da, dar de pildă vii obosit de la servici, sau, stai cu ochii în calculator, te apucă somnul,
te ustură ochii, aşa mai bine iei o revistă, şi..e mai puţin nociv. ” (tânără ocupată, ed
superioară)
• Au articole complete, comparativ cu varianta online a ziarului:
„Ziarele sunt mai complete. De exemplu, căutam, nu ştiu ce articol, pe un anumit site,
revistă, şi nu am găsit acolo, adică nu mi se dădea voie să citesc tot articolul. Trebuia să o
cumpăr. Şi am fost nevoită s-o cumpăr. Asta e. Deci nu se postează toate articolele, ”
(tânără ocupată, ed superioară)
Rolul ziarelor/revistelor
• informarea (aspecte de specialitate):
„Te informează despre chestii mai vechi, care au fost bune, dar au fost uitate.” (elev)
• divertismentul (imagini amuzante, bancuri, informaţii despre modă, integrame,
povestioare amuzante);
• evitarea plictiselii (ocupă „timpii morţi” de la serviciu, din metrou, din tramvai, etc.):
„Trecerea timpului când trebuie să mergem undeva.De exemplu, la şcoală, cu metroul.
Luăm un ziar şi îl citim pe drum.” (elev)
„[Le citim]pe tren, în metrou.” (student)
„Pentru metrou [le cumpăr/ iau].”
• sfaturi practice (din modă, sănătate, arhitectură, etc):
„Găseşti sfaturi…şi e bine că poţi să le şi păstrezi.” (elevă)
• ofertele promoţionale incluse la achiziţia unui ziar sau revistă:
„Unele reviste se mai cumpără pentru cărţile pe care le au, sau pentru jocurile care sunt în
pachet.” (elev)
• pentru postere (cu fotbalişti, de exemplu);
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 33

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Criterii de selecţie a ziarelor şi a articolelor:
• după domeniul căutat:
„Dacă vrei să îţi iei un calculator să spunem, şi nu mai ştii ce este de actualitate, te uiţi
acolo, şi au topuri..” (student)
„Dacă e [o revistă] de profil şi nu e pe net…” (student)
• după limbajul utilizat:
„Depinde şi cine editează revista respectivă, depinde şi limbajul… Depinde de vârstă, de
domeniu..[Să fie un limbaj] mai de zi cu zi” (elevă)
• după calitatea articolelor (credibilitate, actualitate):
„Ai cumpărat-o odată şi..ai verificat informaţia…şi îţi dai seama că faţă de alte reviste pe
care le-ai mai cumpărat înainte, este mai bună.” (elevă)
„[Dacă are] noutăţi despre domeniul care te interesează.” (elevă)
„Trebuie să fie o revistă care să ştie să analizeze…”(elev)
„Articole ale unor gazetari, sunt interesante.” (student)
„În general cumpăr ceva [pe] care nu l-am mai citit. Ceva nou. Deci fără Libertatea, fără
Cancan… ” (student)
• influenţaţi de prieteni:
„După pretenţiile prietenilor, că eşti influenţat de ei.” (elevă)
• după preţul revistei:
„În cazul meu, că e gratis, 24fun..” (elev)
• după formatul ziarului, revistei. Sunt preferate cele în format mic
„Mărimea paginii, formatul să fie cât mai mic… culorile…” (elevă)
• după titlurile articolelor:
„Care pare mai interesant. Prin titlu, prin ce are pe prima pagină…” (elevă)
„Ce titlu te interesează, scrie acolo la ce pagină găseşti. În funcţie de care titlu te atrage
mai tare.” (elevă)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 34

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
„Răsfoim şi ce ni se pare interesant, citim titlul acolo, ce pare tentant să citim, da..Ma
interesează politica, da, primele două pagini le dau la o parte, ştiu că sunt cu politică. Mă
interesează, nu ştiu, maşinile, ştiu că la pagina 15..” (student)
„În general, trec pe lângă chioşc, sau am văzut la cineva citind, în metrou, sau undeva,
un articol, şi doresc atunci să ştiu şi eu..” (tânăr ocupat, ed.medie)
Puncte slabe ale ziarelor/revistelor:
• Există informaţii eronate:
„Informaţii eronate. De exemplu ce se va scrie despre anumite persoane, şi care probabil
că nu e adevărat. La informaţii eronate intră şi vremea, meteo. ” (elevă)
• Există şi varianta online (gratuită) a aceluiaşi ziar sau revistă:
„Da, şi unele reviste sau ziare se găsesc online.” (elevă)
„Dacă tot sunt gratuit pe internet, de ce să mai dau banii pe ele?” (student)
• Unele din ele sunt părtinitoare:
„Unele ziare sunt influenţate politic…Nu neapărat politic..anumite ştiri…spre exemplu,
unele ziare, se face propagandă aiurea. Gigi Becali, nu ştiu, a dat mâna cu doi copii de pe
stradă, ştire: ce milos e Gigi Becali.” (student)
• Eşti mai uşor de manipulat prin intermediul unui ziar. Sunt mai puţine puncte de
vedere prezentate, comparativ cu internetul:
„Pe de altă parte, prin ziare poate fi influenţată opinia publică, adică cel care face
articolul îşi poate impune părerea..pe internet afli mai multe păreri.” (student)
„Pe internet găseşti mai multe din aceeaşi categorie, ca să zic aşa, în ziar e un singur
comentariu...” (tânără ocupată, ed superioară)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 35

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
• Ai mai puţine posibilităţi de a alege, de a selecta informaţia:
„Cu informaţia care mă interesează de obicei sunt obligat să iau şi informaţia care nu
mă interesează. Iau un ziar un informaţii generale, şi citesc doar sportul, ce se întâmplă în
lume..” (student)
• Informaţie mai săracă (mai puţin detaliată), în comparaţie cu internetul;
• Unele sunt prea scumpe:
„Şi totuşi o revistă de modă, „Bolero”, e o sută de mii, şi mi se pare enorm, pentru o
revistă” (studentă)
• Formatul prea mare, unde este cazul;
• Ştirile de proastă calitate:
„Mie nu îmi place că sunt foarte multe ştiri despre scandaluri sexuale…Şi foarte des.”
(tânăr ocupat, ed. superioară)
„Mie mi se pare că sunt prea puţine subiecte esenţiale, care merg la sufletul omului, şi de
educaţie…Totul a devenit aşa, foarte mercantil.” (tânără ocupată, ed superioară)
• Prea multe reclame:
„Ce mă deranjează pe mine foarte tare e publicitatea, deci publicitatea în ziar. Au foarte
multe pagini de publicitate.” (tânără ocupată, ed superioară)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 36

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Este canalul de comunicare cu cele mai multe „puncte slabe”, şi cele mai puţine avantaje, în
comparaţie cu celelalte medii de comunicare. Deşi el are rolul său, aşa cum vom vedea puţin
mai jos, tinerii intervievaţi au raportat foarte multe neajunsuri ale radioului în comparaţie cu
celelalte canale de comunicare. Ca avantaje, ar fi faptul că există multe posturi de radio, deci
ai de unde alege, şi eventual faptul că îl poţi asculta de pe telefonul mobil. Ca minusuri, ar fi
lipsa contactului vizual (e mai sărac din acest motiv), reclamele excesive, melodiile care se
repetă prea des, faptul că nu poţi alege ce melodie/ muzică să asculţi.
Radioul este ascultat în primul rând pentru muzică. Acesta este şi principalul criteriu de
selecţie al posturilor de radio. Apoi, mai este folositor pentru partea informativă şi de
divertisment (în special cel de dimineaţă). Ca şi criterii de alegere a unui post de radio, pe
lângă muzica difuzată, au mai fost menţionate calitatea emisiunilor şi a prezentatorilor şi
starea de moment a ascultătorului.
Aspecte pozitive referitoare la radio
• Este portabil:
„Dacă nu ai telefon cu mp3, acesta ar fi un avantaj, că poţi să ai radio.” (elevă)
• Diversitatea (există multe posturi de radio):
„[Un plus este] că sunt destule canale de radio.” (elevă)
Funcţiile radio-ului
• pentru muzică. Fie că se ascultă în maşină, în tramvai sau la serviciu. În general,
este ascultat în surdină, pe fundalul altei activităţi: :
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 37

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
„[Îl ascultăm] în maşină. Dar foarte puţin şi în maşină” (elevă)
„Ascultăm radio când nu avem calculator sau televizor în faţă. Pentru că alergăm,
pentru că facem ceva care nu ne permite să..(folosim calculatorul/ televizorul).”
(studentă)
„De obicei în maşină [ascultăm radioul]” (student)
„La serviciu, în surdină.” (tânăr ocupat, ed.medie)
„Eu de exemplu dau drumul la radio când fac curăţenie. Îmi place foarte tare chestia
asta.” (tânără ocupată, ed superioară)
• pentru ştiri şi informaţii:
„Da, şi radioul include informarea, pentru că, nu-ţi mai spun, e week-end, s-a deschis
nu ştiu ce club, se duce nu ştiu ce DJ acolo, nu ştiu ce mai cântă la operă, la teatru, nu ştiu
ce piesă..” (studentă)
„În maşină mai anunţă radarele, unde sunt.” (student)
„Mai aflăm şi noi când e o sărbătoare.”(tânăr ocupat, ed. superioară).
• pentru divertisment (emisiunile matinale în special, farsele, samd.):
„Mă binedispune dimineaţa.” (tânără ocupată, ed.medie)
„Emisiunile astea distractive de dimineaţă, în maxi taxi, în tramvai, dacă dă drumul
şoferul…” (tânără ocupată, ed superioară),
• ca modalitate de protecţie de gălăgia din jur:
„Când suntem mai mulţi în birou, şi e gălăgie, pun radioul şi lucrez pe calculator..prefer
să adu radioul decât ce vorbesc colegii.” (tânără ocupată, ed superioară)
• de plictiseală:
„Dacă tot sunt la muncă şi n-am ce face…” (student)
Criterii de selecţie a posturilor de radio:
• după muzica difuzată:
„În funcţie de muzică. De genurile muzicale pe care le asculţi.” (elevă)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 38

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
„Ai văzut un post,l-ai ascultat, îţi place, numai pe acela îl asculţi. Sau asculţi ceva
asemănător” (elev)
„Ascult KissFM, [l-am ales]în funcţie de muzica şi de popularitate.” (elev)
• după calitatea (charisma) prezentatorilor, şi calitatea emsiunilor:
„Mai contează şi ce gen de emisiuni au, spre exemplu mă tentează mai mult să mă uit..să
ascult Buzdugan şi Morar, decât să ascult România Actualităţi, care între două melodii au
acelaşi timp, dar practic Buzdugan şi Morar fac într-un fel emisiunea, [la ]cei de la
România Actualităţi…îmi vorbeşte un nene care e banal.” (student)
„Depinde şi de cel care prezintă…”(studentă)
• în funcţie de starea de moment:
„În funcţie de stare..Dacă ai chef de..zăpăceală, sau aşa ceva, dai pe un radio Deea,
VibeFM, sau ceva de genul. Dacă eşti mai calm, dai pe MagicFM..” (tânăr ocupat,
ed.medie)
Puncte slabe ale radio-ului
• Nu mai este practic, există alternative mai bune:
„Nu mai e practic. E de modă veche.Acum toate melodiile pe care vrei să le asculţi pe pui
pe un ipod, pe un mp3, mp4, şi le asculţi.” (elev)
„Sunt alte căi de a asculta ce se spune [la radio]” (elev)
„E puţin învechit. E mai puţin complex decât restul” (elevă)
• Repetă melodiile:
„De multe ori aceeaşi melodie se repetă” (elev)
„Şi plus că au cam aceleaşi melodii care le rulează…până la exasperare […]. Când apare
un hit…[îl pun] nonstop” (studentă);
„Într-o zi de exemplu, o melodie o asculţi de patru ori.”
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 39

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
• Nu ai posibilitatea să alegi ce melodii să asculţi:
„Nu ai libertate de a alege. Eu vreau să ascult de ex. ska (un gen de muzică- n.n.) şi nu
găsesc nicăieri. Sau nu ştiu, hip-hop.” (elev)
• Prea multă vorbărie:
„La anumite ore, vorbă multă.”(student)
• Prea multe reclame:
„Reclamele….ascult o melodie, mai bagă un promo. ” (student)
„Şi taie melodia…la refren, pac se trezeşte ăla cu o idee.” (student)
• Acoperirea insuficientă pentru unele posturi de radio:
„Unii nu prea au acoperire.Acuma nu vorbesc chiar neapărat de Bucureşti. ” (student)
• Emisiuni plictisitoare:
„Mai sunt emisiuni din alea boring (plictisitoare)..”
• Sunt prea multe posturi, e dificil să alegi unul;
• Lipsa contactului vizual:
„Mie mi se par emisiunile de la radio enervante. Nu ştiu, are un deficit şi că nu poţi să
vezi măcar, să vezi persoanele, doar auzi, şi eşti cu ochii în ceaţă aşa...” (elevă)
„Mesajul nu îl asimilezi cum trebuie, din cauza formei sub care vine, audio.” (elev)
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 40

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008
Concluzii
Disponibilitatea tinerilor pentru implicare în comunicarea mediată este caracterizată întâi de
pragmatism, apoi de individualism (chiar dacă manifestat în maniere specifice statutului
socio-profesional). Studenţii critică maniera în care realitatea este mediată, indiferent dacă
este vorba de internet, or de celelalte medii de comunicare în masă. Pe de o parte, ei sunt
preocupaţi de obiectivitatea ştirilor şi, pe de alta, de aspectele vieţii private. Elevii, mai
moderaţi în discurs, par să fi învăţat să se descurce în hăţişul informaţional oferit de tipurile
de media, fără să fie preocupaţi (încă) de aspectele de etică socială. Deschiderea
adolescenţilor faţă de informaţie este echilibrată prin preocuparea lor pentru selectivitatea
surselor. Tinerii care desfăşoară o activitate profesională, deşi sunt deschişi pentru
posibilităţile pe care internetul le oferă, sunt mai prevăzători la falsele modele care pot fi
promovate, în special prin intermediul televiziunii.
Indiferent de tipul de media folosit, tinerii sunt preocupaţi de funcţia de informare şi de
divertisment pe care acesta îl oferă. Însă, dincolo de acest tandem informare-divertisment (şi
viceversa), atributele specifice sunt cele care clădesc ierarhiile: internetul permite libertatea
comunicării şi, prin aceasta, dă sens preocupării pentru divertisment şi informare.
Televiziunea şi ziarele îşi menţin poziţiile, însă radio-ul pare să îşi schimbe statutul în
evaluările adolescenţilor interesaţi din ce în ce mai mult de a decide singuri asupra manierei
în care se distrează or învaţă ceva nou.
Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret 41