planul local de dezvoltare durabilã a municipiului bolintin-vale

25
BOLINTIN-VALE
Capital social
Tip societate comercială subscris - 2002
Bolintin-Vale
P.F. +A.F. -
S.R.L. 54.452.684
S.A. 1.436.809
R.A. -
O.C. 1.034.999
TOTAL 56.924.492
I.2.2. Organizarea spaþialã
I.2.2.1. Înscrierea în teritoriu
Bolintin-Vale are un rol de deservire în teritoriu. Este
format din 4 localităţi: Bolintin-Vale, Malu-Spart,
Crivina şi Suseni, dezvoltate pe malul drept şi stâng al
Argeşului, în două perechi, după cum urmează:
• Malul-Spart şi Suseni pe malul drept al
Argeşului;
• Bolintin-Vale şi Crivina pe malul stâng al
Argeşului şi drept al Sabarului.
Trama stradală a oraşului are formă triunghiulară, în
centru localităţii aflându-se zona veche (vatra
aşezării), de unde se poate ajunge către toate
direcţiile de mers. În acest spaţiu se află dotările
administrative, culturale, comerciale şi ale
învăţământului din localitate.
Dezvoltarea ulterioară a oraşului s-a făcut tentacular
spre: Bucureşti (prin Bolintin-Deal), spre Videle (prin
Malu-Spart, Suseni, Crevedia Mare) şi spre Titu (prin
Palanca).
Malu-Spart are aceeaşi structură ca Bolintin-Vale,
triunghiulară, însă spaţiul central cuprinde şi locuinţe.
Ca şi în Bolintin-Vale, dotările administrativ, culturale,
de învăţământ şi comerciale sunt grupate în jurul
centrului.
Satul Suseni a fost considerat iniţial o aşezare
terminală, ulterior deschizându-se şi în celălalt capăt,
ceea ce a determinat tot o dezvoltare tentaculară.
Suseni practic nu are centru.
Poate cel mai interesant caz este cel aşezării Crivina,
a cărei dezvoltare s-a făcut la intersecţia ortogonală a
două axe, una având capetele spre două aşezări
(Bolintin-Vale şi Mihai-Vodă) cealaltă spre două
puncte de interes vital, cursul Sabarului şi al
Argeşului. Dezvoltarea ulterioară s-a făcut tentacular.
Centrul localităţii Crivina este determinat de intersecţia
celor două axe carosabile ortogonale.
I.2.2.2. Reţeaua stradală şi transporturile
Reţeaua stradală
Bolintin-Vale este străbătut de drumul judeţean 601 şi
401A; accesul în localitate se face prin deviaţia din
autostrada A1, prin drumul judeţean 401A şi prin 601
pe relaţia Bucureşti -Videle, iar accesul către Grădinari
se face prin drumul comunal 133.
Legătura dintre localităţile componente se realizează
pe drumurile locale.
Bolintin-Vale, localitate de reşedinţă, este construit pe
un număr de 18 străzi, dintre care numai 8 sunt
modernizate, având carosabil din mixtură asfaltică.
Pentru traversarea râurilor Argeş şi Sabar au fost
construite pe drumul judeţean 601 două poduri din
beton armat.
Dezvoltarea oraşului va determina intensificarea
traficului rutier. Prin Planul Urbanistic General s-au
prevăzut măsurile necesare pentru modernizarea şi
dezvoltarea căilor de comunicaţie pentru a asigura
legătura atât în interiorul, cât şi în exteriorul localităţii.
Transportul urban
Nu există o reţea de transport specializată în
transportul urban de călători, deoarece dimensiunile
oraşului nu o impun. Există însă firme specializate în
transportul interorăşenesc, care fac legătura între
Bolintin-Vale şi capitală.
I.2.2.3. Zonificarea funcţională şi bilanţul
teritorial
Fondul de locuinţe
În prezent în Bolintin-Vale marea majoritate a
locuinţelor sunt individuale P, P+1, în timp ce numărul
blocurilor de locuit de maxim 4 niveluri este restrâns şi