planul local de dezvoltare durabilã a municipiului bolintin-vale

18
MUNICIPIUL
S-a constatat că circulaţia la intrarea în oraş pe DJ
150 a înregistrat în vara anului 2003 un aflux mediu de
5.700 automobile/zi, ceea ce poate determina o
poluare a aerului cu ozon, oxizi de azot, oxizi de sulf,
substanţe organice volatile şi plumb. Procesele de
combustie emit dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi şi
dioxid de carbon şi pulberi. Procesele de incinerare a
deşeurilor spitaliceşti sunt generatoare de dioxine,
dioxid de sulf, dioxid de azot, hidrocarburi. De la
secţiile de mixturi asfaltice sunt emişi de poluanţi, atât
din procesul de combustie, cât şi din procesul
tehnologic. Funcţionarea necorespunzătoare a
sistemului de canalizare poate emite amoniac,
hidrogen sulfurat şi substanţe organice volatile.
I.1.6.2. Calitatea apei
Apele râurilor Argeş şi Sabar fac parte din categoria I
şi a II-a de calitate, în conformitate cu STAS 4706/88
“Ape de suprafaţă, categorii şi condiţii tehnice de
calitate” şi datele confirmate de Agenţia de Protecţie a
Mediului.
Calitatea apei râului Argeş are tendinţe de degradare,
datorită agenţilor industriali din zona Curtea de Argeş
şi Piteşti şi a folosirii pesticidelor şi îngrăşămintelor
artificiale din agricultură.
Malurile apelor de suprafaţă nu sunt în totalitate
amenajate corespunzător; în zonele neamenajate,
albiile sunt fie supuse eroziunii, fie colmatate, iar
stufărişul este bine dezvoltat.
Un pericol major pentru calitatea apelor îl reprezintă şi
depozitarea în apropiere a deşeurilor menajere.
Din analizele chimice efectuate pe probe de apă
recoltate din stratul acvifer freatic de mică adâncime
reiese că, în general, apa este poluată datorită
inexistenţei unui perimetru de protecţie sanitară,
precum şi a faptului că nivelul freatic suferă oscilaţii în
anotimpurile cu precipitaţii abundente, ajungând până
la suprafaţă. Stratul acvifer se poluează şi prin
primirea de ape poluante din puţurile absorbante.
Stratul acvifer este impropriu ca sursă de alimentare
cu apă. În raport cu prevederile STAS 1342/91, are o
calitate necorespunzătoare, la duritate şi la substanţe
organice, înregistrându-se de asemenea depăşiri la
ionul amoniu, oxizi de azot şi la indicatorii
bacteriologici.
Acest strat nu se poate lua în considerare pentru
alimentarea cu apă potabilă, ci doar igienico-sanitară.
Stratul acvifer freatic de medie adâncime nu se
încadrează, întotdeauna, din punct de vedere chimic,
în limitele admisibile de potabilitate, conform STAS
1342/91. Rezultă că apa de Mostiştea nu corespunde
tuturor indicatorilor din punct de vedere al potabilităţii,
putând fi utilizată doar cu tratare corespunzătoare.
Apa de adâncime este potabilă, toţi indicatorii chimici
înscriindu-se în limitele normale de potabilitate; se
remarcă valori reduse ale mineralizării şi durităţii
totale.
I.1.6.3. Starea solurilor
În zona Bolintin-Vale nu au fost efectuate analize
pentru determinarea gradului de poluare a solului.
Potenţialele surse de poluare sunt: traficul rutier
(poluare cu plumb); depozitarea necontrolată a
deşeurilor menajere (poluare cu compuşi organici şi
compuşi cu azot). Deşeurile menajere sunt depozitate
în spaţii neamenajate în zonele de margine pe
drumurile vecinale ale localităţii: Balta Crivina, Moarta,
Pod peste Argeş, Strada Argeşului, Strada Băncii,
Strada 23 August, Strada Poenari, Spoitori, Canalul
Malu-Spart, Lacul Mare Malu-Spart, Suseni, teren de
fotbal Malu-Spart, Albia majoră a râului Argeş.
Un alt factor al poluării solului îl reprezintă utilizarea
necontrolată a îngrăşămintelor chimice de către micii
proprietari, pentru obţinerea unor producţii mai
ridicate. Acest lucru are consecinţe şi asupra calităţii
apei din primul strat al pânzei freatice (care este
contaminată cu nitraţi), apă utilizată de marea
majoritate a locuitorilor oraşului.
I.1.6.4. Situaţia spaţiilor verzi
Bolintin-Vale are o suprafaţă totală de spaţii verzi de
0,5 ha, ceea ce reprezintă 0,022 % din cea a
suprafaţa oraşului, respectiv 0,42 m 2 /locuitor. Ţinând
cont că media pentru România este de 12m 2 /locuitor,
se înregistrează un deficit de spaţiu verde de
11,58m 2 /locuitor.
Spaţiile verzi existente în jurul blocurilor şi în preajma
locuinţelor individuale nu sunt amenajate, deşi acest
lucru ar necesita cheltuieli reduse. Există un parc în
centrul localităţii, în jurul bisericii, dar are o suprafaţă
prea mică; ar fi necesară amenajarea unui nou parc,
cu posibilităţi de recreere (teren de tenis, pistă pentru
biciclişti, dotări pentru patine cu rotile).