planul local de dezvoltare durabilã a municipiului bolintin-vale

16
MUNICIPIUL
• mică: soc negru.
Se pot recolta anual circa 18-20 tone măceşe, 6 tone
porumbar, 3 tone păducel.
Organizarea producţiei de fructe de pădure poate
aduce beneficii suplimentare Ocolului Silvic Bolintin.
Valorificarea acestora reprezintă o activitate rentabilă,
în condiţiile găsirii unor beneficiari.
Producţia de ciuperci comestibile
Structura arboretelui permite dezvoltarea grubelor de
rădăcină, mânătărcilor, gălbiorilor şi iuţarilor. Aceste
specii nu sunt puse suficient în valoare, deşi prin
desfacerea lor pe piaţă se pot obţine venituri
importante.
Producţia meliferă
Varietatea condiţiilor spaţiale asigură dezvoltarea unei
baze melifere diversificate:
• plante nectarifere: pălămida, scaiul dracului,
măzărichea;
• plante polenifere: alun, plop, nuc;
• plante nectaro-polenifere: tei, salcâm, arţar,
păducel, porumbar, lemn câinesc, măceş.
Teiul se întâlneşte pe o suprafaţă de 2.127 ha şi
salcâmul pe o suprafaţă de 3.432 ha, fiind cele mai
importante specii din punct de vedere al resurselor
melifere.
Producţia de plante medicinale
Condiţiile climatice şi solul din oraşul Bolintin-Vale
permit cultura cerealelor, legumelor, plantelor furajere,
viţei de vie, pomilor fructiferi şi a plantelor medicinale.
Vegetaţia spontană este numeroasă şi reprezintă o
sursă de plante medicinale, dintre care le vom
enumera pe cele mai răspândite:
1. Coada şoricelului (Achillea millefolium)
2. Pirul (Agropyron repens)
3. Nalba mare (Althaea officinalis)
4. Brusturele (Arctium loppo)
5. Mărul lupului (Aristolochia clementitis)
6. Pelinul (Artemisia obsinthium)
7. Muştarul negru (Brasic nigra)
8. Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris)
9. Rostopasca (Chelidonium magus)
10. Cicoarea (Cichorium inthibus)
11. Volbura (Convolvulus arvenisis)
12. Păducelul (Crataegus arvensis)
13. Ciumăfaia (Datura stromonium)
14. Coada calului (Equisetum arvense)
15. Fumăriţă (Fumaria officinalis)
16. Hameiul (Humulus lupulus)
17. Măselariţa (Hyoscyamus niger)
18. Sunătoarea (Hypericum perforatum)
19. Muşeţelul (Matricaria chamomilla)
20. Sulfina (Melilotus officinalis)
21. Mărăruşul (Oenanthe aquatica)
22. Macul Roşu (Papaver rhoeas)
23. Pătlagina (Plantago maxima)
24. Troscotul (Polygorum aviculare)
I.1.5.4. Resursele minerale
Bolintin-Vale nu dispune de exploatări de minerale.
Resursele subsolului sunt puţine, cuprinzând roci utile
şi materiale de construcţie reprezentate prin: luturi şi
argile pe toată suprafaţa loessoidă şi în malurile văilor,
pietrişuri în albiile râului Argeş la Malu-Spart.
I.1.6. Calitatea factorilor de mediu
I.1.6.1. Calitatea aerului
Localitatea nu dispune de aparatura necesară pentru
monitorizarea calităţii aerului. Din această cauză nu s-
a putut efectua o evaluare corespunzătoare a calităţii
aerului în zonă.
În oraş, sursele potenţial poluatoare pentru atmosferă
sunt:
• traficul rutier;
• procesele de combustie;
• procese industriale;
• sistemul de canalizare al oraşului.