planul local de dezvoltare durabilã a municipiului bolintin-vale

15
BOLINTIN-VALE
pădure din lunca Dâmboviţei şi din zona de nord şi
nord-vest a Bucureştiului sunt “relicve” ale foştilor
codri seculari ai Vlăsiei. Cel mai întins trup de pădure
administrat de Ocolul Silvic Bolintin, Malu-Spart –
Căscioarele, este unul dintre ele, având o importanţă
deosebită din punct de vedere ştiinţific şi silvicultural.
La nivelul Ocolului Silvic Bolintin, regimul silvic
majoritar adoptat este cel de codru, excepţie făcând
zăvoaiele de plopi indigeni, unde se aplică regimul
crângului. Acest regim silvic presupune o gospodărire
eficientă a fondului forestier administrat, ţinând cont
mai ales de principiul ecologic al continuităţii vegetaţiei
forestiere şi de conservare a biodiversităţii. Prin
adoptarea unor lucrări de conducere şi gospodărire
corespunzătoare se urmăreşte prezervarea mediului
natural reprezentat de complexele ecosisteme
forestiere, factorul antropic având o influenţă benefică
în dezvoltarea pădurii.
În cadrul Ocolului Silvic Bolintin, se aplică tratamentul
tăierilor progresive, punându-se bază pe regenerarea
naturală a pădurii. Numai în cazuri de forţă majoră, în
funcţie de prevederile amenajamentului silvic şi
fructificaţia arborilor, se recurge la regenerări mixte şi
semănături directe sau plantaţii sub masiv. Adoptarea
acestui tratament păstrează caracterul pădurii,
asigurând regenerarea naturală a speciilor adaptate.
Prezintă de asemenea avantaje economice, fiind mai
ieftin decât alte tratamente şi oferind condiţii ecologice
pentru regenerarea arboretelor.
Ocolul Silvic Bolintin cuprinde nouă fonduri de
vânătoare, dintre care două administrate sub formă de
gospodării vânătoreşti speciale: Bălăşcuţa şi
Căscioarele.
Fondul de vânătoare numărul 4, Căscioarele, are o
suprafaţă de 8.223 ha, din care 4.039 ha pădure.
Vânatul care îl populează este reprezentat de cerb
lopătar, căprior, mistreţ, iepure şi vulpe.
Hrana necesară pentru vânat se asigură de pe cele 45
ha terenuri care, anual, sunt cultivate cu lucernă,
pajişte, orz, grâu, secară, ovăz, rapiţă, napi, porumb.
Anual se are în vedere crearea unor culturi variate,
astfel încât acestea să satisfacă necesităţile vânatului,
atât prin consumul în stare verde, cât şi prin
administrarea de hrană complementară pe timp de
iarnă. Pentru iarna 2003 – 2004 s-au asigurat: 22,4
tone lucernă, 15 tone frunzare, 21,5 tone furaje
concentrate (porumb boabe), 2 tone sare.
Situaţia efectivelor de vânat (existent şi optim):
Iepurele este prezent în toate fondurile de vânătoare
atât ca specie principală, cât şi secundară. Efectivele
actuale sunt peste cele optime, cu excepţia fondurilor
5 şi 6.
Cerbul lopătar apare în fondul de vânătoare
Căscioarele, unde constituie vânatul principal.
Efectivele de vânat sunt peste optim.
Fazanul se întâlneşte în toate fondurile de vânătoare,
atât ca specie principală (Bălăşcuţa), cât şi ca specie
secundară. Efectivele reale sunt mult diminuate, fiind
o specie expusă braconajului.
Căpriorul este prezent în toate fondurile de
vânătoare, având efective sub optim în zonele unde
este specie secundară. Condiţiile de habitat din cadrul
Ocolului Silvic Bolintin sunt favorabile.
Mistreţul, a cărui valoare ca producţie de carne şi
vânătoare sportivă este deosebită, are condiţii de
dezvoltare foarte bune datorită pădurilor de stejar, a
terenurilor de apă stagnată (înmlăştinite) şi a
desişurilor care oferă adăpost. Este prezent în
pădurile de vânătoare 1-5, majoritatea exemplarelor
găsindu-se în fondul de vânătoare IV Căscioarele.
Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă şi
silvostepă: popândău, şoarece de câmp, şobolan de
câmp.
Vegetaţia acvatică este de trei feluri: vegetaţie
acvatică de mal (formată din stuf şi papură, care cresc
pe malurile râurilor), vegetaţie plutitoare (formată din
nufărul galben, nufărul alb) şi vegetaţie submersă
(brădiş), care se află pe fundul apei.
Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre
speciile care populează apele râurilor sunt: roşioara,
bibanul, crapul, plătica etc.
Producţia de fructe de pădure
Condiţiile geografice şi pedoclimatice sunt favorabile
dezvoltării unor specii ale căror fructe sunt folosite în
alimentaţie, fiind solicitate pe piaţa internă şi externă.
În flora spontană se întâlnesc arbuşti fructiferi cu
pondere economică:
• mare: măceş, corn;
• mijlocie: porumbar, alun, păducel, cireş
sălbatic;