planul local de dezvoltare durabilã a municipiului bolintin-vale

12
MUNICIPIUL
• la est: Crevedia Mare şi partea de vest a
pădurii Căscioarele.
I.1.3. Relieful
Bolintin-Vale se află amplasat în Câmpia Română, în
subunitatea acesteia Câmpia Gavanu-Burdea şi
Lunca Argeşului. Ca subunităţi ale acestora în zona
oraşului Bolintin-Vale menţionăm Câmpul Titu-Potlogi
şi Câmpul Neajlov.
Câmpul Titu Potlogi constituie terminaţia vestică a
câmpiei de divagare, Bolintin-Vale fiind situat chiar la
limita sa sud–vestică, a cărei evoluţie în condiţiile
subsidenţei continue a condus la apariţia unui relief
şters, cu denivelări minore, pante longitudinale şi
transversale reduse şi a unei reţele hidrografice foarte
mobile, care a migrat lateral în permanenţă.
Nu se observă terase, micile denivelări care apar sunt
create de albiile actuale ale râurilor sau de cele
părăsite, de grindurile depuse de acestea, de mici
depresiuni lacustre colmatate şi eventual de martori
de eroziune de dimensiuni reduse. Cota maximă a
terenului este de +114,5 m şi este întâlnită la circa 250
m sud de autostradă în dreptul satului Palanca, iar cea
minimă de +99,5 m şi se află la sud de Crivina. Panta
medie a terenului este de 1,66 0 / 00.
Câmpul Neajlov este situat la vest de lunca joasă a
Argeşului. Aceasta constituie o unitate geomorfologică
mai veche şi mai înaltă, antrenată mai puţin în
mişcările de afundare. Microrelieful nu este atât de
aplatizat ca în cazul precedent, observându-se urmele
unei vechi reţele hidrografice, fosilizată sub depozitele
eoliene şi aluviale mai noi. Limita spre Argeş este clar
marcată de lunca joasă a râului, printr-un versant
abrupt.
Cotele maxime ale terenului depăşesc +125 m, iar
cele minime ating +110 m. Panta longitudinală medie
este de ordinul a 1,5 0 / 00 , practic egală cu a luncii din
stânga Argeşului.
Altitudinile terenului sunt în jur 100-120 m.
Relieful este fluvial, de câmpie cu multe aluviuni,
aduse treptat din Munţii Carpaţi şi Subcarpaţi, de
râurile Argeş şi Sabar. Formele de relief fluviale se
succed ca nişte fâşii longitudinale de-a lungul râurilor
de la vest la est, astfel: Câmpia Găvanul Burdea
(vest), albia minoră a Argeşului (vestul oraşului),
grindurile îngemănate centrale, albia minoră a
Sabarului (estul oraşului) grinduri laterale (la est de
pod peste Sabar).
Relieful este puternic marnizat, diferit de cel natural
iniţial.
Pachetele de roci moi cuaternare, groase de circa 150
m, prezintă o înclinaţie orientată spre sud-sud-est şi
au la bază pietrişuri şi nisipuri (Stratele de Frăţeşti),
peste care se succed argile şi marne, apoi pietrişuri şi
nisipuri mai noi la 5-10 m adâncime (Strate de
Colentina), iar la suprafaţă depozite loessoide gălbui,
pe care sunt formate solurile actuale. De-a lungul
Sabarului, în albia minoră, se întâlnesc aluviuni
recente stratificate, cu conţinut ridicat de argilă
subcarpatică.
I.1.4. Clima
Clima specifică zonei geografice în care se află
localitatea Bolintin-Vale se caracterizează prin veri
foarte calde, cu cantităţi medii de precipitaţii, care cad
în general sub formă de averse şi prin ierni relativ reci,
marcate la intervale neregulate de viscole puternice şi
de încălziri frecvente.
Indicatorul
Câmpia
Română
Radiaţia solară globală (cal/cm 2 /an) 125.390
Temperatura medie anuală ( o C) 10,5
Temperatura medie a lunii ianuarie ( o C) -3,3
Temperatura medie a lunii iunie ( o C) 29,1
Precipitaţii medii anuale (mm 3 ) 545
Zile de ninsoare/an (durata medie) 50
Grosimea medie a stratului de zăpadă 10
Viteza medie a vântului (m/s) 4,5
Nebulozitatea (zecimi anual) 5,7
Regimul precipitaţiilor
Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în sezonul
cald, când convecţiei dinamice frontale i se adaugă
termoconvecţia favorizată de încălzirea excesivă a
suprafeţei terestre şi aerului din straturile inferioare ale
atmosferei. Ele au adesea un caracter de aversă, fiind
însoţite de descărcări electrice şi vijelii. Cantităţile