Vaideeni - FPDL

PARTENERIAT 

PENTRU 

DEZVOLTARE ECONOMICĂ LOCALĂ 

COMUNA VAIDEENI 

- JUDEŢUL VÂLCEA - 

Evaluare preliminară a 

potenţialului de dezvoltare 

economică 

Iunie 2006 

FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL) 

Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund



CUPRINS 

A. Aspecte privind potenţialul de dezvoltare 

economică 

B. Evaluarea potenţialului turistic, extrase din 

raportul „Vaideeni - Potenţial de Dezvoltare 

Turistică”, Decembrie 2005 

C. "Posibilităţile de dezvoltare a 

ecoturismului, extrase din raportul privind 

in zona localitatilor Horezu, Novaci, 

Polovragi, Costesti, Maldaresti, Vaideeni"- 

Noiembrie 2005 

D. Raport privind cadrul şi resursele naturale 

din nordul judeţelor Gorj şi Vâlcea, 

Noiembrie 2005 





A. ASPECTE PRIVIND POTENŢIALUL DE 

DEZVOLTARE ECONOMICĂ 

Material sinteză elaborat de arh. Gabriel 

Pascariu 

CUPRINS 

Introducere ..............................................................................................................1 

Poziţie geografică şi accesibilitate ...........................................................................2 

Cadrul şi resursele naturale .....................................................................................3 

Resursele umane (aspecte demografice şi forţă de muncă)....................................3 

Starea economiei locale ...........................................................................................4 

Echiparea teritoriului şi localităţilor.........................................................................5 

Patrimoniul cultural..................................................................................................5 

Opţiuni ale populaţiei (din sondajele de opinie)......................................................6 

Concluzii ...................................................................................................................6 

Surse bibliografice....................................................................................................7 

ANEXĂ - tablou statistic comparativ, Crasna, Polovragi, Vaideeni ..........................8 

ANALIZA TSOP /SWOT PRELIMINARĂ PENTRU COMUNA VAIDEENI....................11 



Introducere 1 

Comuna Vaideeni, atestată documentar din anul 1514, se află situată în extremitatea de 

nord-vest a judeţului Vâlcea, la graniţa cu judeţul Gorj. Comuna Vaideeni cuprinde 5 

localităţi: Vaideeni, sat reşedinţă de comună şi cele 4 sate aparţinătoare, Cerna, Cornet, 

Izvoru Rece şi Mariţa. Cele 5 aşezări sunt situate la poalele munţilor şi sunt caracterizate de 

activităţi economice specifice: exploatarea şi prelucrarea lemnului, păstoritul, pomicultura, 

apicultura. 

Genetic, localităţile care formează comuna Vaideeni, fac parte din grupul aşezărilor formate 

de oierii veniţi de peste munţi, din Transilvania, începând cu secolul al XIII-lea şi care au dat 

naştere şi altor aşezări din zonă precum Crasna, Novaci, Polovragi. Secolul al XVIII-lea a fost 

marcat de un val imigraţionist al românilor transilvăneni din Mărginimea Sibiului (numiţi 

ulterior ungureni), care trec munţii şi se stabilesc în aşezările din Subcarpaţii Olteniei. 

Vaideeni, alături de Crasna, Novaci sau Polovragi păstrează şi astăzi amprenta etno-culturală 

a acestei legături socio-demografice, prin port, tradiţii, obiceiuri şi arhitectură. 

Aşezările comunei Vaideeni fac parte din sistemul mai larg de aşezări, al zonei submontane, 

din nordul judeţelor Gorj şi Vâlcea, cunoscută şi sub numele "Oltenia de sub munte" şi din 

sub-sistemul delimitat de oraşele Novaci şi Horezu, în a căror zonă de influenţă se situează 

(a se vedea schema de mai jos). 

spre Petrosani 

spre Sebes 

spre Sibiu 

E79 

DN 66 

DN 67C 

Bumbesti Jiu 

10.500 loc. 

DJ 665 

Crasna 

Baia de Fier 

Polovragi 

Vaideeni 

Costesti 

DN 67 

Slatioara 

Tomsani 

Maldaresti 

DN 67B 

Tg. Carbunesti 

8.700 loc. 

DN 65C 

E81 

DN 7 

spre Craiova spre Craiova spre Craiova spre Pitesti 

Schema simplificată a sistemului de aşezări din zona ţintă 

1 Notă metodologică: prezentul material are la bază informaţii şi date statistice din surse variate: date puse la 

dispoziţie de Primăria Vaideeni, date şi informaţii din studii de specialitate pentru turism şi agricultură, "fişa 

localităţii" – INS 2002, un sondaj de opinie în rândul populaţiei efectuat în august 2005. Deoarece în multe 

cazuri datele şi informaţiile sunt contradictorii, s-a optat pentru folosirea cu prioritate a celor furnizate de 

administraţia locală, apoi în ordine, a celor din studiile de specialitate şi în final pentru acoperirea unor "goluri", 

a celor din "fişa localităţii". Insuficienţa sau lipsa unor informaţii în anumite domenii a determinat formularea de 

estimări, presupuneri logice, care vor trebui verificate în etapele viitoare. 


Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund 

1

Poziţie geografică şi accesibilitate 

Comuna Vaideeni este situată în partea de nord-vest a judeţului Vâlcea, la poalele munţilor 

Căpâţănii în Depresiunea Horezu 2 . Teritoriul administrativ al comunei, în suprafaţă de peste 

157kmp, are o formă alungită, pe direcţia nord-sud, de la altitudini de cca. 500m (în lunca 

Luncavăţului, în extremitatea sudică a teritoriului), la peste 2000m, în nord pe creasta 

principală a Munţilor Căpăţânii. Teritoriul este traversat de cursurile pâraielor Luncavăţ şi 

Cerna şi ale afluenţilor săi: Recea şi Mariţa. 

Teritorial, comuna se învecinează cu comunele Polovragi, la vest (populaţie de aproximativ 

3100 locuitori), comunele Slătioara (populaţie de aproximativ 3700 locuitori) şi Măldăreşti 

(populaţie de aproximativ 2100 locuitori) la sud, oraşul Horezu la est (populaţie de 

aproximativ 6800 locuitori) şi comuna Mălaia la nord (populaţie de aproximativ 2000 

locuitori). 

Cele 5 localităţi ale comunei, s-au dezvoltat în zona joasă, colinară a teritoriului administrativ, 

înşirându-se de-a lungul DJ 665, de la est la vest, pe o distanţă de cca. 7km, astfel: 

Vaideeni, Izvoru Rece, Cornet, Mariţa şi Cerna (a se vedea schema de mai jos). Drumul 

judeţean DJ 665 leagă oraşele Horezu şi Novaci, pe o distanţă de cca. 34km. De-a lungul 

acestui drum se află situate 10 sate din comunele Vaideeni, Polovragi şi Baia de Fier. Satul 

reşedinţă de comună, Vaideeni se află la 7km de oraşul Horezu şi 27km de oraşul Novaci. 

Satele comunei Vaideeni sunt accesibile din DN 67, la est prin Horezu, iar la vest prin DJ 676, 

care intersectează DN 67 în zona localităţii Slătioara. Accesibilitatea localităţilor comunei este 

bună, toate cele 5 sate fiind practic conectate la DN 67 prin inelul format de DJ 676 şi DJ 

665, pe o lungime de cca. 20km (a se vedea schema de mai jos). 

spre 

Novaci 

20 km 

Cerna 

7 km 

DJ 676 

Marita 

Cornet Izvoru 

Rece 

7 km 

DJ 665 

VAIDEENI 

7 km 

DJ 665 

Slatioara 

DN 67 

Schema simplificată a sistemului local de aşezări din Vaideeni 

Se poate aprecia aşadar, că localităţile comunei Vaideeni sunt uşor accesibile din drumuri 

principale şi sunt situate la distanţe relativ mici de centre urbane importante, 

beneficiind de o poziţie geografică favorabilă, într-o zonă de contact dintre deal şi munte şi 

de acces către interesante şi atractive zone turistice (cheiuri, peşteri, mănăstiri). 

Trebuie însă menţionat faptul, că lipseşte accesul direct la o cale ferată, cele mai apropiate 

puncte CF fiind Berbeşti, la cca. 40km (linie locală) şi Râmnicu Vâlcea, la cca. 50km (linie 

principală Piatra Olt – Podu Olt). 

2 Depresiunea Horezu, se desfăşoară între Dealul Costeşti /Negruleşti la est şi Dealul Milostea la vest. 



2

Cadrul şi resursele naturale 

Cadrul natural oferă un ambient plăcut, cu un climat specific de zonă sub-montană, o 

structură variată de forme de relief şi de vegetaţie. Principalele resurse naturale le reprezintă 

pădurile şi păşunile. Comuna Vaideeni dispune de o suprafaţă mare de teritoriu administrativ, 

de cca. 158 kmp, din care 45% este ocupată de păduri şi 46% de păşuni şi fâneţe. 

Terenurile arabile, viile şi livezile ocupă o mică parte a teritoriului, 2%, respectiv 4%. 

O bună parte din suprafeţele împădurite şi a păşunilor (cca. 30%) este proprietate 

obştească, pe teritoriul oraşului funcţionând în prezent 3 obşti. Peste 50% din suprafaţa de 

păduri este în administrarea ROMSILVA. 

Resursele principale, care pot fi valorificate economic le reprezintă produsele specifice unei 

zone agro-silvice: terenurile de cultură şi creştere a animalelor, lemnul, fructele de pădure, 

ciupercile şi fondul cinegetic precum şi plantele medicinale. 

Calitatea mediului, puţin sau deloc poluat poate fi de asemenea considerată o "resursă". 

Frumuseţea cadrului natural, aerul curat, puternic ionizat, peisajul montan şi sub-montan şi 

nu în ultimul rând arhitectura tradiţională rurală şi manifestările etno-folclorice, reprezintă 

resurse care pot fi valorificate economic prin dezvoltarea turismului. În vecinătate se mai află 

importante elemente de patrimoniu natural şi construit (peşteri, zone alpine, mănăstiri etc.). 

Resursele umane (aspecte demografice şi forţă de muncă) 

Populaţia comunei Vaideeni era de 4275 locuitori la recensământul din martie 2002 3 , în 

scădere cu cca. 5% faţă de 1992. Populaţia este concentrată în proporţie de cca. 65% în 

satul reşedinţă. Celelalte 4 sate cuprind restul de 35% din populaţie, cel mai mare fiind 

Izvorul Rece cu 717 locuitori, celelalte sate având între 150 şi 400 de locuitori 4 . Indicele de 

dispersie 5 de 1,45 confirmă concentrarea mare a populaţiei în satul reşedinţă de comună. 

Conform datelor primăriei Vaideeni, structura pe vârste a populaţiei indică o pondere a 

populaţiei tinere (0-14 ani) de 15,7% şi a celei vârstnice (peste 60 ani) de 19,9%, sugerând 

o accentuată îmbătrânire a populaţiei. Rata de dependenţă demografică este de 55,2% 6 , 

indicând o "povară" excesivă asupra populaţiei adulte apte de muncă. Natalitatea şi 

mortalitatea reflectă tendinţe nefavorabile, respectiv 8,9‰ (sub media naţională) şi 14,0 ‰ 

(peste media naţională), în 2002, sporul natural fiind negativ (-5,1‰). 

Sporul migrator este 0,0 ‰ în 2002, după numărul de sosiri şi plecări cu domiciliul. Din 

datele primăriei se poate află că peste 200 de persoane sunt plecate din comună, pe termen 

lung. "Tabloul" demografic al comunei Vaideeni este completat de numărul mare de 

pensionari, 1615, respectiv cca. 38% din populaţia totală a comunei. În satele aparţinătoare 

populaţia pare a fi mai îmbătrânită, în unele dintre acestea numărul pensionarilor trecând de 

40% (iar în Cornet este de cca. 50%). 

3 Date oferite de Primăria Vaideeni. 

4 Cornet, 157 locuitori, Mariţa 395 locuitori şi Cerna 274 locuitori. 

5 Indicele de dispersie este calculate prin formula I d =(P t -P r )xN/P t , unde P t este populaţia totală a oraşului /comunei, P r este 

populaţia localităţii reşedinţă, iar N este numărul de sate aparţinătoare şi localităţi componente. Formula aplicată este o 

adaptare a formulei lui Demangeon, în care se luau în considerare casele. 

6 La nivel naţional, în 2003, ponderea populaţiei tinere (0-14) era de 16,7%, a vârstnicilor (peste 65 ani) de 14,4%, iar raportul 

de dependenţă demografică ((tineri + vârstnici) /adulţi) de 45%. Sporul natural, a fost în acelaşi an de -2,5 ‰, iar natalitatea 

şi mortalitatea de 9,8 ‰, respectiv de 12,3 ‰. 



3

În concluzie, se poate afirma că profilul demografic al comunei Vaideeni, indică o 

capacitate redusă de regenerare a populaţiei, cu riscul unei scăderi continue şi 

accelerate 7 , conducând la depopulare, în special în satele aparţinătoare. 

Stabilirea profilului ocupaţional al populaţiei este dificilă în contextul unor date statistice 

neconcludente. Populaţia ocupată se situează în jurul valorii de 2500-2800 persoane, din 

care cca. 200 activează în industrie şi construcţii şi 100-180 în servicii (comerţ, administraţie 

etc.). Dacă datele sunt corecte 8 , comuna Vaideeni are un profil agrar dominant (60-65% din 

populaţia ocupată, fiind activă în agricultură). Şomajul raportat la populaţia activă era de cca. 

8-10% în 2002, iar raportul de dependenţă economică este de 8750 9 , datorită numărului 

scăzut al populaţiei salariale (cu venituri stabile şi constante). 

Din punct de vedere al pregătirii profesionale, conform datelor Primăriei Vaideeni, cca. 60% 

din populaţia activă au numai studii gimnaziale şi primare şi doar 6-7% au studii superioare. 

Sub raport etnic, se remarcă prezenţa semnificativă a populaţiei de rudari (22-23% din total 

locuitori), concentrată în satele Vaideeni şi Cerna. 

Starea economiei locale 

Ocupaţiile şi activităţile economice principale sunt legate de valorificarea resurselor primare 

disponibile în zonă şi mai sus-amintite. Astfel, creşterea animalelor şi activităţile forestiere 

sunt principalele dominante ale vieţii economice locale. Profilul economic al comunei Vaideeni 

este pronunţat agro-silvic, caracterul primar al economiei fiind mai puternic evidenţiat decât 

cel ocupaţional. Persoanele active, ocupate în sectorul prelucrător (secundar) şi în 

construcţii 10 , se deplasează probabil către alte localităţi, datele disponibile evidenţiind o lipsă 

a locurilor de muncă în industrie şi construcţii pe teritoriul comunei. 

Sectorul privat emergent, se manifestă timid, prin existenţa unui număr de 43 de AF şi PF, 

majoritatea active în sectorul comercial. Nu sunt înregistrate societăţi comerciale de 

tip IMM! În sectorul agro-silvic sunt active 3 obşti şi 3 asociaţii agricole. O bună parte a 

fondului forestier (cca. 50%) continuă să fie administrată de regia naţională ROMSILVA. 

Sectorul primar este dominat de creşterea animalelor şi valorificarea fondului forestier. În 

domeniul creşterii animalelor se remarcă numărul mare de ovine (între 25000 şi 50000 în 

funcţie de sursa folosită) şi de bovine (între 2900 şi 3300, în funcţie de sursă), număr ce 

plasează comuna Vaideeni pe primul loc în zonă. Pe lângă acestea sunt prezente porcinele, 

păsările, cabalinele. Dintre produsele animale specifice se remarcă producţia mare de lână 11 . 

Produsele vegetale mai importante sunt: porumbul, cartoful, fructele şi legumele. Apicultura 

este o altă activitate prezentă, existând un număr de cca. 800 de familii de albine. Conform 

datelor primite, nivelul de mecanizare în agricultură este redus (pot fi numărate cca. 30 de 

utilaje mecanizate, faţă de cca. 75 pluguri pentru tracţiune animală şi 100 de care şi căruţe). 

Din datele disponibile, sectorul secundar nu îşi face simţită prezenţa pe teritoriul comunei 

Vaideeni. De altfel, din datele sondajului de opinie 12 , rezultă că industria, alături de circulaţie 

şi transporturi face parte dintre problemele considerate grave, de către locuitorii comunei şi în 

care este necesară o intervenţie a administraţiei locale. 

7 În ritmul actual, populaţia va scădea sub 4000 în următorii 11 ani şi sub 3500, în următorii 30 de ani. 

8 Datele statistice puse la dispoziţie de Primărie indică valori pentru anii 2002 – 2004, care nu se corelează 

perfect. Din acest motiv valorile menţionate au o anumită marjă de apreciere, care nu modifică însă 

semnificativ, profilul ocupaţional al comunei Vaideeni. 

9 Raportul de dependenţă economică exprimă suma inactivilor şi şomerilor la 1000 de salariaţi. Valoarea R de la nivel naţional, în 

2003 a fost de 1614. Populaţia salarială este de 182 în 2002, conform datelor Primăriei. Alte informaţii ale Primăriei, indică o 

cifră de 1680 de salariaţi, puţin credibilă. Datele INS 2002, indică 472 de salariaţi, valoare plauzibilă (neconfirmată însă prin 

corelarea cu alte date), care ar reduce raportul de dependenţă economică la 3707. 

10 Conform datelor Primăriei, există persoane ocupate în activităţi extractive, prelucrarea lemnului şi sectorul energetic. 

11 Conform "fişei localităţii" în 2002 s-a înregistrat o producţie de 160t lână, cea mai mare din zona de studiu. 

12 Sondaj efectuat pe bază de chestionar, în august 2005, la care au răspuns 27 de persoane din comună. 


4 


Sectorul terţiar este ca în multe alte zone, probabil cel mai dinamic, în economia locală a 

comunei, majoritatea AF şi PF înregistrate fiind active în sectorul comercial, alimentaţie 

publică, reparaţii. Serviciile publice (administraţie, educaţie, sănătate, poştă şi telecomunicaţii) 

sunt prezente în comună. Nu se poate spune însă că acest sector are o contribuţie 

semnificativă la dezvoltarea economiei locale. 

Lipsesc de asemenea, sau nu sunt evidenţiate statistic serviciile pentru turism. În acest 

domeniu, care poate reprezenta o şansă pentru dezvoltarea economică locală a comunei 

Vaideeni, nu sunt semnalate activităţi, deşi sunt înregistrate 10 pensiuni (cu 1-3 margarete) 

cu 46 locuri de cazare. 

În concluzie, analiza stării economiei locale indică o dependenţă cronică de activităţile de tip 

tradiţional, un nivel scăzut de mecanizare şi un activism scăzut al sectorului privat. 

Echiparea teritoriului şi localităţilor 

Nivelul de echipare a comunei Vaideeni este apreciat în raport de prezenţa reţelelor tehnicoedilitare 

şi de echipamentele socio-culturale. Din rapoartele şi datele disponibile, rezultă o 

imagine globală, care reflectă un nivel scăzut de dezvoltare, la acest capitol. Conform datelor 

sondajului şi populaţia resimte slăbiciunile sistemului de gospodărie comunală pe care îl 

consideră o problemă gravă alături de protecţia mediului (nu există staţie de epurare şi 

servicii de salubritate) şi apreciază că trebuie realizate investiţii în aceste domenii precum şi 

în cel al asistenţei sanitare. 

Reţelele tehnico-edilitare asigură alimentarea cu curent electric a tuturor localităţilor, şi 

parţial alimentare cu apă (în Vaideeni şi Izvoru Rece) şi canalizare (în Vaideeni). Reţeaua de 

distribuţie a apei, de cca. 36km lungime oferă servicii pentru cca. 1000 de abonaţi, iar cea de 

canalizare de numai 6km lungime este în curs de finalizare. În ceea ce priveşte 

telecomunicaţiile, există cca. 800 de abonaţi telefonici. Starea drumurilor este medie, doar 

25% din cei 51 de km fiind asfaltaţi. 

Echipamentele socio-culturale existente sunt de interes local şi cuprind 4 grădiniţe, 5 şcoli 

generale, un dispensar uman şi unul veterinar, 4 cămine culturale şi o bibliotecă comunală. Nu 

se cunoaşte starea acestora. Pentru realizarea de echipamente publice, Primăria pare a 

dispune de cca. 3ha de teren construibil. 

Fondul construit cuprinde cca. 1850 de locuinţe individuale, majoritatea (cca. 60%), mai noi 

de 50 ani şi echipate cu instalaţii de apă curentă, băi şi bucătării. Ritmul de realizare de noi 

locuinţe este scăzut (6-10 /an). Situaţia echipării teritoriului este nesatisfăcătoare în raport 

cu standardele moderne, de nivel european şi care odată atinse ar putea contribui la 

atragerea turiştilor şi dezvoltarea acestui important sector de activitate. 

Patrimoniul cultural 

Vaideeni face parte alături de oraşul Novaci şi de comunele Crasna şi Polovragi, din grupul de 

aşezări înfiinţate în secolele XIII – XVIII de oieri transilvăneni din zona Mărginimii Sibiului. 

Patrimoniul cultural local este legat de obiceiurile, tradiţiile şi portul specific zonei de 

provenienţă: arhitectura şi tehnica populară, instalaţii de prelucrare artistică a lemnului, a 

pieilor şi lânii, obiecte de mobilier ţărănesc, costume şi ţesături tradiţionale, fabricarea de 

instrumente muzicale precum şi o serie de serbări folclorice păstoreşti (Festivalul folcloric al 

păstorilor din Carpaţi, Învârtita dorului etc.). 

Pe teritoriul oraşului se află 8 monumente istorice aflate pe lista MCC dintre care 2 biserici: 

Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" (sec. XVI) din satul Mariţa şi Biserica "Sf. Ioan 

Botezătorul" (sec. XIX) din satul Vaideeni. În afara acestora sunt listate o serie de instalaţii 

tehnice (moară, darac, piuă, joagăr etc.) precum şi ansamblul de arhitectură rurală din satul 

Vaideeni. Patrimoniul cultural al comunei Vaideeni trebuie evaluat în contextul zonei mai largi 

dintre Horezu-Costeşti şi Novaci-Crasna şi al unei strategii globale de valorificare a acestuia. 


5 


Opţiuni ale populaţiei (din sondajele de opinie) 

Principalele aspecte care au putut fi extrase din centralizarea datelor sondajului pentru 

populaţie 13 sunt următoarele: 

• Peste 50% dintre respondenţi apreciază că economia comunei Vaideeni este dezvoltată. 

• Industria, gospodăria comunală şi protecţia mediului sunt considerate a fi cele mai grave 

probleme ale comunei, urmate de circulaţie şi transporturi; în aceste domenii majoritatea 

respondenţilor consideră că trebuie luate măsuri. 

• Ca domenii importante care ar trebui dezvoltate sunt menţionate aproape la egalitate: 

agricultura şi industria, asistenţa socială şi sănătatea, circulaţia şi transporturile precum şi 

gospodăria comunală. 

• Majoritatea respondenţilor au identificat comunele vecine drept potenţiale concurente în plan 

economic, dar şi posibile cooperări cu Horezu, Băbeni (în domenii economice şi culturale) şi cu 

Mărginimea Sibiului pentru creşterea oilor (de remarcat că numai 10 persoane au identificat 

posibile cooperări, în timp ce concurenţa a fost identificată de 18 persoane). 

• Ca avantaje competitive pentru Vaideeni sunt numite: tradiţia, portul popular şi poziţia, iar 

turismul, agricultura şi meşteşugurile sunt considerate domeniile importante pe care se poate 

baza dezvoltarea comunei; mai sunt menţionate şi zootehnia, prelucrarea produselor animale, 

a lemnului precum şi informatica şi produsele farmaceutice 

• Aspectele pozitive indicate de respondenţi sunt: păstrarea tradiţiei; aspectele negative 

unde se doresc schimbări se referă cu precădere la rudari şi la drumuri. 

• Majoritatea respondenţilor manifestă ataşament faţă de comună, menţionând că nu doresc să 

o părăsească şi nici nu doresc pentru copiii lor acest lucru. 

Sondajul reflectă realism şi consecvenţă în aprecierea problemelor cheie şi a oportunităţilor 

de dezvoltare 14 . Totodată sondajul indică un anumit conservatorism (se mizează pe domenii 

tradiţionale) şi un optimism nejustificat (statistic) faţă de starea economico-socială a 

comunei. O problemă care transpare din rezultatele sondajului este şi aceea a raporturilor 

inter-etnice dintre populaţia majoritară şi cea minoritară. 

Concluzii 

Scurta prezentare a comunei Vaideeni, nu constituie decât o succintă trecere în revistă a 

unor aspecte importante, socio-economice şi de dezvoltare spaţială, care să spijine 

declanşarea unui proces de planificare strategică. Multe dintre aceste aspecte, necesită a fi 

analizate mai atent, prin întocmirea unor studii de specialitate. Sunt necesare studii 

demografice, studii de mediu (care să identifice şi noi zone care să dobândească statut de 

"zonă protejată"), studii şi cercetări etnografice precum şi studii şi analize consistente de 

dezvoltare spaţială pentru pregătirea unui nou plan urbanistic general. Astfel de studii pot 

pregăti posibile proiecte de dezvoltare, care vor putea beneficia de viitoarele fonduri 

europene, în cadrul priorităţilor şi măsurilor din POR (programul operaţional regional) şi POS 

(programul operaţional sectorial) pentru agricultură şi dezvoltare rurală. 

13 

Chestionarul pentru populaţie a fost completat de 27 de persoane. 

14 Rezultatele sondajului sunt relative sub aspectul relevanţei, datorită numărului mic şi a structurii grupului de 

respondenţi (acesta a cuprins în proporţie de peste 80% persoane cu pregătire liceală şi universitară, de peste 

60% persoane cu venituri medii şi ridicate şi de peste 60% femei). 



6

Zonele rurale vor putea accesa viitoarele fonduri europene, după aderare, numai în condiţiile 

identificării unor proiecte cu anvergură inter-comunală, adică proiecte care să implice 

cooperarea cu comune şi oraşe vecine. În condiţiile definirii unei arii de cooperare extinse la 

zona sub-montană Novaci-Horezu, zonă bine conectată de-a lungul DJ 665 şi DN 67 şi care 

poate grupa cel puţin 10 comune şi oraşe, astfel de strategii şi proiecte pot fi elaborate. În 

acest scop sunt prezentate în continuare, date comparative pentru Vaideeni, Polovragi şi 

Crasna (comune cu profil economic şi ocupaţional similar) precum şi o analiză TSOP /SWOT 

preliminară pentru Vaideeni. 

Surse bibliografice 

1. Iacobaş, P., 2005, Raport privind posibilităţile de dezvoltare a eco-turismului în zona 

localităţilor Horezu, Novaci, Polovragi, Costeşti, Măldăreşti, Vaideeni. 

2. Ioniţă, V., Lică, A., 2006, Raport de evaluare a resurselor si oportunităţilor de dezvoltare. 

3. Maiorescu, G., Velizare, A., Nicoară, L, 2005, Comuna Vaideeni - evaluarea potenţialului 

turistic, Bucureşti (raport FPDL). 

4. Stoican, F., 2005, Raport privind cadrul şi resursele naturale din nordul judeţelor Gorj şi 

Vâlcea. 

5. Chestionare pentru populaţie privind evaluarea stării economice a oraşului (colectate local). 

6. INS, 2002, "Fişa localităţii". 

7. Primăria comunei Vaideeni, 2005, date statistice şi informaţii generale. 



7

ANEXĂ 

Tablou statistic comparativ între comunele Crasna, Polovragi şi Vaideeni 

Domenii de analiză comparativă 15 CRASNA POLOVRAGI VAIDEENI 

AMPLASAMENT 

Arie geografică 

Zonă submontană 

Gorj 


Gorj 


Vâlcea 

Accese principale Din DJ 665 Din DJ 665 Din DJ 665 

Distanţe faţă de reşedinţa de judeţ (km) 

Râmnicu Vâlcea 93 61 49 

Târgu Jiu 35 51 71 

Distanţe faţă de alte centre urbane (km) 

Horezu 51 19 7 

Novaci 17 15 27 

Tg. Cărbuneşti 26 

Bumbeşti Jiu 23 55 

Băile Govora 45 33 

Berbeşti 24 37 

POPULAŢIE ŞI CARACTERISTICI 

DEMOGRAFICE 

Total populaţie (locuitori) 5515 3054 4275 

Populaţie în localitatea reşedinţă (locuitori) 810 2494 2732 

Indicele de dispersie 6,80 0,20 1,45 

Structura pe vârste (%) 

0-14 17,90 16,7 15,7 

15-60 57,21 58,4 64,4 

60 şi peste 24,90 24,9 19,9 

Raport de dependenţă demografică (%) 74,8% 71,2 55,2 

Pensionari (% din total populaţie) lipsă date 13,0 (?) 37,8 

Spor natural (‰)* -2,6 1,3 -5,1 

Natalitate (‰) 10,7 13,5 8,9 

Mortalitate (‰) 13,3 12,2 14,0 

Spor migrator (‰) 3,1 -1,3 0,0 

RESURSE NATURALE 

Fond funciar: suprafaţă totală (ha) 20908 8495 15759 

Agricol (%), din care 40,0 39,4 52,2 

Arabil (%) 16,8 29,9 3,9 

Păşuni, fâneţe (%) 80,5 67,6 88,3 

Vii, livezi (%) 2,7 2,5 7,8 

Păduri (%) 53,6 55,8 45,4 

Animale, din care 

Bovine 1708 1383 3300 

Ovine, caprine 10515 2376 25000 

Porcine 1706 1453 1800 

Cabaline lipsă date 202 200 

Familii de albine lipsă date 187 800 

Cariere, zăcăminte etc. Nu Nu Nu 

Arii protejate (ha) 

Locul fosilifer 

Buzeşti (1,0ha) 

150 ha (chei, 

peşteră, pădure 

castani) 

* Pentru sporul natural şi migrator au fost folosite date din "fişa localităţii", INS 2002. 

Nu 

15 

În general datele prezentate au ca sursă informaţiile furnizate de primăriile din Crasna, Polovragi şi Vaideeni. Acolo unde au 

fost utilizate alte surse, se fac precizările corespunzătoare. Anii de referinţă sunt 2002-2004. 



8

Domenii de analiză comparativă 16 CRASNA** POLOVRAGI VAIDEENI 

ECONOMIA 

Forţa de muncă (persoane) 3200 1446 2246 

În agricultură (%) 92,0 89,5 83,0 

În industrie şi construcţii (%) 2,0 4,5 9,0 

În servicii (%) 6,0 6,0 8,0 

Şomeri (total şi %) 484 /15,1 110 /7,6 230 /10,2 

Număr salariaţi* 170 200 182 

Raportul de dependenţă economică 16730 11965 9615 

Număr IMM-uri (total) 10** 28 - 

În industrie ? 3 - 

În construcţii ? - - 

În servicii ? 25 - 

Număr IMM-uri la 1000 locuitori 2,0 9,3 - 

Număr AF şi PF 15 10 43 

Număr IMM-uri cu CA peste 100 mii EUR ? lipsă date - 

Număr IMM cu peste 10 salariaţi ? 2 - 

Locuri de muncă în IMM-uri active (?) ? 45 - 

TURISMUL*** 

Număr unităţi de cazare - 4 10 

Hoteluri, moteluri - 1*** - 

Vile şi pensiuni - 3 10 

Campinguri - - - 

Număr locuri de cazare - 136 46 

În hoteluri - 84 - 

În vile şi pensiuni - 52 46 

În campinguri - - - 

Număr turişti - - - 

Români - - - 

Străini - - - 

Număr vizitatori - 24880 - 

Români - 24500 - 

Străini - 380 - 

Număr obiective turistice (antropice) 15 7 8 

De mare interes - 1 - 

De interes local 15 6 8 

Forme de turism**** 6 9 8 

Alte aspecte "Drăgaica" - 

iunie 

"Nedeia de Sf. 

Ilie" - iulie 

"Învârtita Dorului" 

- iunie 

* Pentru număr salariaţi au fost folosite şi date din "fişa localităţii", INS 2002. Acolo unde primăriile au comunicat 

date, acestea au fost utilizate cu prioritate. 

** În cazul comunei Crasna, în lipsa unor date actualizate, transmise de Primărie, au fost făcute estimări, pe baza 

datelor INS 2002 "fişa localităţii". În privinţa nr. IMM, pentru comuna Crasna nu există informaţii concludente. 

*** Pentru domeniul turism au fost folosite date din studiile elaborate în 2006 de colectivul condus de G. 

Maiorescu. Anul de referinţă este 2005, cu excepţia numărului de turişti şi vizitatori pentru care anul de referinţă 

este 2003. În cazul comunei Polovragi, datele indică fie 10 locuri în chiliile mănăstirii, fie 84 de locuri în hotelul 

mănăstirii Polovragi. 

**** Identificate în studiile elaborate în 2006 de colectivul condus de G. Maiorescu. 

16 





9

Domenii de analiză comparativă 17 CRASNA POLOVRAGI VAIDEENI 

ECHIPAMENTE (dotări social-culturale 

şi echipamente tehnico-edilitare) 

Educaţie 

Licee - - - 

Şcoli generale 8 3 5 

Săli de clasă şi cabinete şcolare* 37 18 24 

Cadre didactice* 52 29 42 

Elevi în învăţământ liceal* - - - 

Elevi în învăţământ gimnazial şi primar* 565 294 460 

Sănătate** 

Spitale - - - 

Paturi de spital (total şi la 1000 de - - - 

locuitori)* 

Dispensare (umane) 2 cabinete (?) 1 1 

Medici 1 2 2 

Nr. locuitori /medic*** 5515 1527 2138 

Personal mediu sanitar lipsă date 2 4 

Nr. locuitori /cadru mediu sanitar*** - 1527 1069 

Cultură 

Muzee, biblioteci 1 2 1 

Cămine culturale 4 1 4 

Alte instituţii importante - - - 

Bănci, firme asigurări lipsă date lipsă date lipsă date 

Centre de asistenţă în agricultură, IMM etc. lipsă date lipsă date lipsă date 

Telecomunicaţii (abonamente la 1000 

80,2 165,8 177,8 

locuitori)* 

Reţele de distribuţie a apei (km) 11 11,5 36 

Număr abonaţi (cca.) lipsă date 116 990 

Canalizare (km) - - 6 

Staţie de epurare - - - 

Alimentare cu gaze - - - 

Parcuri (mp) - - - 

LOCUIRE 

Suprafaţă locuibilă /locuitor (mp) 13,1 13,3 13,1 

Suprafaţă locuibilă /locuinţă (mp) 37,9 36,0 30,2 

* Aspecte pentru care au fost folosite date din "fişa localităţii", INS 2002. 

** Comunele Crasna şi Polovragi sunt arondate spitalului din Novaci, iar Vaideeni celui din Horezu. Asistenţa 

sanitară de specialitate pentru cele 3 comune este asigurată în cele 2 centre urbane apropiate. 

*** În 2003, la nivel naţional, indicatorii arătau că exista 1 medic la 463 locuitori per total, respectiv 1736 în 

mediul rural şi 282 în mediul urban. Pentru cadrele sanitare medii, tot în 2003 exista 1 cadru sanitar mediu la 180 

locuitori, per total, respectiv la 764 locuitori în mediul rural şi 108 locuitori în mediul urban. 

17 





10

ANALIZA TSOP /SWOT PRELIMINARĂ PENTRU COMUNA VAIDEENI 

PUNCTE TARI (T) 

PUNCTE SLABE (S) 

Aspecte generale: poziţie, rol teritorial, accesibilitate 

Nume recunoscut pentru tradiţia păstorească 

Legături bune cu oraşe mici vecine (Horezu, Novaci, 

Băile Govora, Berbeşti) 

Lipsa acţiunilor de promovare activă a imaginii şi 

numelui comunei 

Lipsa unei strategii de dezvoltare locală şi de 

cooperare cu comunele şi oraşele vecine 

Legătură bună cu reşedinţa de judeţ 

Lipsa accesului direct la CF 

Accesibil din DN67 (la cca. 7km) 

Localităţi mici în curs de depopulare 

Resurse umane şi sociale 

Reconstituirea obştilor 

Populaţie îmbătrânită şi mortalitate ridicată 

Existenţa de asociaţii agricole 

Raport ridicat de dependenţă demografică 

Tradiţii locale păstrate (port, ţesături, serbări etc.) / Spor natural negativ ridicat 

Artă meşteşugărească 

Nivel educaţional scăzut 

Sentiment ridicat de apartenenţă la comunitate Asistenţă sanitară precară 

Optimism, încredere în viitor din partea locuitorilor Lipsă locuri de muncă şi raport foarte ridicat al 

(conform sondaj) 

dependenţei economice 

Spor migrator nul 

Lipsă spirit antreprenorial 

Atitudini conservatoare, tradiţionaliste 

Relaţii inter-etnice tensionate 

Resurse naturale /economice 

Mediu natural nepoluat şi atractiv, climă blândă Proprietatea agricolă (exploataţia) fărâmiţată 

Zonă cu risc redus de calamităţi naturale 

Nivel redus de mecanizare a agriculturii 

Suprafeţe importante de păduri şi mai ales de păşuni Lipsa evidentei cadastrale şi a unei baze /bănci de 

şi fâneţe 

date locale 

Produse specifice pădurii: lemn, fructe de pădure, 

ciuperci 

Fond cinegetic valoros 

Stoc important de animale (mai ales ovine şi bovine) 

Crescători de albine 

Zone atractive pentru turism, trasee montane de 

interes pentru amatori, peisaje valoroase 

Lipsa unităţilor de procesare a produselor primare 

din zonă 

Lipsa activităţi economice cu valoare adăugată 

ridicată 

Lipsa sectorului IMM 

Infrastructură de turism slab dezvoltată 

Lipsa unei strategii de valorificare a resurselor 

naturale locale 

Resurse construite şi tehnologice 

Existenţa unor capacităţi de producţie (clădiri, 

terenuri, utilaje) care pot fi utilizate 

Existenţa unei evidenţe a patrimoniul public aflat în 

administrarea primăriei 

Acces rapid la un drum naţional (cca. 7 km) 75% din drumurile locale ne-modernizate 

Punct de plecare pentru posibile trasee turistice 

Arhitectură şi tehnică populară şi biserici monumente 

istorice - 8 MI 

Resurse financiare 

Colectare eficientă a impozitelor 

Nivel redus de dezvoltare a reţelei tehnico-edilitare 

(apă, canalizare) 

Lipsă staţii de epurare, lipsă servicii colectare 

deşeuri 

Lipsa reţelei de gaze naturale pentru energie 

termică, activităţi menajere şi de producţie 

Dezvoltare redusă a serviciilor de telecomunicaţii şi 

a celor informatice (IT) 

Resurse insuficiente la bugetul local 

Lipsa de capital a gospodăriilor locale 



11

OPORTUNITĂŢI (O) 

AMENINŢĂRI (A) 

Resurse umane si sociale 

Evenimente şi sărbători tradiţionale organizate în 

zonele vecine (Horezu, Slătioara) 

Programe de formare ale MTCT pentru zonele 

turistice de interes naţional 

Existenţa Asociaţiei pentru Ecoturism, a ANTRECului 

etc. 

Existenţa unei reţele pentru agricultură ecologică 

Forme care încurajează învăţământul vocaţional 

Resurse naturale /economice 

Existenţa a numeroase obiective de interes turistic 

în imediata vecinătate (peşteri, chei, trasee etc.) 

Zone de interes turistic de mare valoare pe o rază 

de 50-60 km în jurul oraşului 

Interes turistic în creştere pentru turismul ecologic, 

turismul rural, agro-turism etc. 

Interes crescut pentru sporturile de iarnă şi pentru 

sporturi extreme 

Resurse construite şi tehnologice 

Strategii de dezvoltare socio-economică ale 

judeţului 

Disponibilitatea băncilor de a acorda credite pentru 

dezvoltare atât gospodăriilor cât şi firmelor 

Declinul activităţilor industriale din zonă (Horezu, 

Berbeşti, Alunu etc.) 

Ingerinţe politice asupra procesului decizional la 

nivelul Judeţean 

Schimbările frecvente şi contradictorii ale cadrului 

legislativ 

Schimbările din sistemul de sănătate 

Valorificarea resurselor naturale existente în afara 

pieţei locale, fără beneficii pentru comunitatea locală 

Exploatarea neraţională a pădurilor şi terenurilor 

agricole 

Cooperare redusă cu ROMSILVA 

Competiţia altor comune şi oraşe mici din vecinătate 

Lipsa unei monitorizări continue a oportunităţilor de 

finanţare a programelor de infrastructură 

Lipsa unei strategii de dezvoltare economică locală 

Lipsa unei strategii de dezvoltare economică a zonei 

"Oltenia de sub Munte" 

Resurse financiare 

Programe guvernamentale pentru agricultură, Lipsă cadru reglementar (legislativ /normativ) care 

mediu, sănătate, turism, învăţământ etc. 

să asigure flexibilitate în gestionarea bugetului local 

Programe ale Băncii Mondiale şi UE pentru 

reparaţii scoli (Phare VET) 

Programele de finanţare nerambursabile ale UE 

(Phare , SAPRAD, viitoarele Fonduri Structurale) 

Programe pentru fermieri (Federaţia de Dezvoltare 

Montană din România) 

Programe ale Agenţiei pentru IMM şi Cooperaţie 

(pentru sprijinirea meşteşugurilor) 

Programe ale Agenţiei pentru Zonele Montane 

Colectarea impozitului pe terenul agricol, la nivel 

local 

Competiţia altor oraşe pentru obţinerea de resurse 

din redistribuţia bugetară 

Competiţia altor comune, oraşe, asociaţii intercomunale 

etc. pentru obţinerea de fonduri europene 


12 




13

B. EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC, 

EXTRASE DIN RAPORTUL „VAIDEENI - 

POTENŢIAL DE DEZVOLTARE TURISTICĂ” - 

DECEMBRIE 2005. 

Colectiv de Elaborare: Georgeta Maiorescu, 

Andreea Velizare, Laura Nicoară 

CUPRINS 

1. Patrimoniul natural şi cultural 

2. Oferta turistică (oferta de petrecere a timpului liber, 

cazare, alimentaţie pentru turism etc.) 

3. Analiza cererii 

4. Competiţia şi tendinţele pieţei 

5. Diagnostic şi recomandări 


14 




15

1. PATRIMONIUL NATURAL ŞI CULTURAL 

Patrimoniul natural 

Aşezările rurale ale comunei Vaideeni sunt situate în zona Subcarpaţilor Getici, într-un cadru 

natural variat ca morfologie şi vegetaţie. Teritoriul administrativ al comunei, dispus în trepte 

de altitudine, se extinde spre nord până în creasta principală a Munţilor Căpăţâna, la 

altitudini ce depăşesc frecvent 2.000 m (Vf, Ursu, 2.124,6 m, Vf. Balota - 2.096, Vf. 

Căpăţâna – 2.094 m, Vf. Coşana – 2.041 m ). Este traversat de pâraielele Cerna, Mariţa, 

Recea şi Luncavăţ, toate cu direcţie de curgere de la nord spre sud, ce creează un relief de 

luncă, de terase şi de dealuri piemontane/interfluvii, pâraie ale căror trasee sunt deosebit de 

pitoreşti. 

Comuna Vaideeni, ca şi întreaga zonă a Depresiunii submontane Horezu, beneficiază de 

condiţii naturale deosebit de favorabile practicării turismului în toate perioadele anului, fiind 

avantajată de lipsa factorilor de poluare şi de un potenţial turistic natural care permite 

practicarea unor variate forme de turism. 

Principalele resurse turistice legate de cadrul natural al localităţii sunt: 

• formele de relief submontan şi montan (Munţii Căpăţânii) având ca suport o 

structură geologică complexă, dispus în trepte de altitudine, îmbogăţesc aspectul 

peisagistic al zonei şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere; 

• domeniul schiabil amenajabil în arealul Balota – Căpăţâna – Coşana - Ursu, 

este o premisă favorabilă pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă, fiind susţinută de 

grosimea stratului de zăpadă (în medie, 40 cm)şi durata menţinerii lui (peste 150 zile / 

an); primele zăpezi apar la sfârşitul lunii octombrie şi se topesc în luna mai; 

• traseele principalelor cursuri de ape, însoţite de cele mai multe ori de drumuri 

forestiere, deosebit de pitoreşti, sunt locuri de petrecere a wek-end-ului la iarbă verde 

sau locuri de campare; 

• fondul forestier bogat, reprezentat prin păduri de foioase şi conifere, îmbracă 

versanţii sudici ai Munţilor Căpăţâna, creează un mediu ambiant atractiv, curat, 

recomandat pentru vacanţe active; 

• flora pajiştilor montane şi a fâneţelor, de o diversitate impresionantă, în funcţie de 

altitudine, îmbogăţesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore; 

• elementele climatice ale zonei, fără valori extreme, sunt favorabile practicării 

turismului în tot timpul anului, pentru repunere în formă a organismului după stres 

(climat de dealuri - sedativ de cruţare, cu temperatură medie anuală de aproximativ 

6°C); 

• fondul de vânătoare (specii cu valoare cinegetică) şi de pescuit sportiv 

deosebit de valoros, mai ales pe cursul superior al pâraielor, în amonte de aşezările 

umane. 

Patrimoniul cultural 

Monumente cultural – istorice 

• Biserica de zid cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul” (1810 – 1822) – în satul 

Vaideeni; 

• Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” (1556 – 1557) - satul Mariţa, 

monument de arhitectură, inclus pe lista Legii nr. 5/2000 ; 

• Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, ctitorită de haiducul Coman 

în anul 1893 şi renovată în anul 1932 - satul Cornet. 


16 


Elemente de patrimoniu etno-cultural 

• Centrul etnografic Vaideeni - important centru etno-folcloric, legat de 

transhumanţă şi obiceiuri pastorale; renumit pentru prelucrarea artistică a pieilor, lânii 

şi confecţionarea de instrumente muzicale, port popular ciobănesc cu influenţe din 

zona Mărginimii Sibiului; 

• arhitectură tradiţională – case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia 

de sub Munte” şi case cu ocol, specifice Mărginimii Sibiului; 

• costumul popular, fie în două culori, alb şi negru, asemănător zonei Mărginimea 

Sibiului; 

• cusături şi ţesături artistice (săculeţi, disagi), meşteşuguri cu o răspândire din ce în 

ce mai redusă; 

• confecţionare de instrumente muzicale - fluiere; 

• prelucrarea artistică a lemnului – obiecte de uz gospodăresc: lăzi, coşuri, furci de 

tors lâna ş.a.; 

• prelucrarea artistică a pieilor (tăbăcărie) şi confecţionarea de cojoace; 

• prelucrarea lânii – obiecte de îmbrăcăminte, pături; 

• instalaţii de tehnică populară: darac, pive, mori de apă, joagăre acţionate 

hidraulic; 

• manifestări etnofolclorice: Festivalul folcloric al păstorilor din Carpaţi "Învârtita 

dorului" – anual, a treia săptămână din luna iunie. 

Resurse turistice antropice cu regim protectiv 

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 

(actualizată conform ordinului nr. 2314 / 2004) 

Nr. crt. Cod LMI 2004 Denumire Localitate Datare 

1. VL-II-m-A-09805 

2. VL-II-m-B-09956 

3. VL-II-a-B-09957.01 

Biserica de lemn 

Cuvioasa Paraschiva 

Biserica Sf. Ioan 

Botezătorul 

Ansamblu de instalaţii 

tehnice 

sat Mariţa; comuna 

VAIDEENI 

sat Vaideeni; comuna 

VAIDEENI 


VAIDEENI 

1556 - 1557 

1870 - 1877 

sec. XIX 

4. VL-II-m-B-09957.01 Joagăr hidraulic 

5. VL-II-m-B-09957.02 Moară de apă 

6. VL-II-m-B-09957.03 Dărac 

7. VL-II-m-B-09957.04 Piuă hidraulică 


VAIDEENI 


VAIDEENI 


VAIDEENI 


VAIDEENI 

sec. XIX 

sec. XIX 

sec. XIX 

sec. XIX 

8. VL-II-a-B-09958 Ansamblu rural 


VAIDEENI 

înc. sec. XX 



17

2. OFERTA TURISTICĂ 

Oferta de petrecere a timpului liber 

Diversitatea, volumul şi valoarea potenţialului turistic existent favorizează variate modalităţi 

de petrecere activă a timpului liber, de odihnă, de recreere şi de practicarea unor forme de 

turism specifice. 

Turism etnocultural. Caracterul şi tradiţia acestei zone, legate de păstorit şi transhumanţă, 

a orientat locuitorii către activităţi de artizanat specific românesc, precum ţesăturile 

executate manual (costum popular), cusături, cojocărit, confecţionarea de obiecte muzicale, 

prelucrarea artistică a lemnului. Obiceiurile tradiţionale legate de urcatul şi coborâtul oilor de 

la munte, serbări şi manifestări folclorice, nunta şi sărbătorile religioase, sunt puncte de 

atracţie turistică pentru iubitorii tradiţiilor satului românesc. 

Manifestările tradiţionale etnoculturale locale, cum sunt "Învârtita dorului" şi 

"Întâlnirea fiilor satului" sunt un prilej de a atrage cât mai mulţi turişti în zonă, de a face 

cunoscute tradiţiile şi arta populară locală, de stabilirea de contacte umane între oaspeţi şi 

localnici, între reprezentanţii administraţiei locale şi diverse personalităţi invitate, iar pentru 

locuitorii comunei un prilej de valorificare a resurselor locale, de petrecere a timpului liber 

sau de relaxare. 

Turism cultural-religios este favorizat de existenţa unor obiective religioase în localitate. 

Prezenţa, în această zonă a Olteniei de Nord, a numeroase monumente cultural-istorice de 

factură religioasă, unele de valoare universală (Mănăstirea Hurez - monument UNESCO), 

favorizează dezvoltarea turismului religios şi de pelerinaj şi introducerea arealului în circuite 

naţionale, care contribuie la conservarea spiritualităţii şi culturii ortodoxe româneşti, de la 

sud de Carpaţi. 

Turism rural. Dezvoltarea turismului rural în satele comunei Vaideeni este susţinută de 

existenţa unor locuri în care obiceiurile şi tradiţiile păstrate de multe generaţii, sărbătorile 

strămoşeşti şi meşteşugurile devenite artă, sunt la ele acasă. Existenţa a celor 10 pensiuni 

rurale omologate în satele Vaideeni şi Izvorul Rece constituie dovada că practicarea acestei 

forme de turism este în dezvoltare. Promovarea turismului rural va asigura acestui spaţiu 

păstrător de valori tradiţionale româneşti o evoluţie echilibrată şi durabilă. 

Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în ce mai 

apreciată, locuitorii marilor centre urbane dorind să-şi petreacă sfârşitul de săptămână în 

locuri nepoluate, departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. Apropierea de municipiul 

Râmnicu Vâlcea (50 km), dar şi poziţia faţă de DN 67 şi DN 65C, favorizează fluxuri 

importante de turişti dinspre capitala de judeţ sau dinspre municipiul Craiova. Practicarea 

acestei forme de turism, într-un cadrul natural pitoresc, oferit de ţinutul de sub munte al 

Olteniei de Nord, este din ce în ce mai des întâlnită. 

Turismul de tranzit derivă din amplasarea zonei pe o importantă arteră rutieră naţională - 

DN 67 (Rm. Vâlcea – Horezu – Tg. Jiu – Drobeta Tr. Severin), care face legătura între trei 

magistrale rutiere europenee: E 81 (Bucureşti – Piteşti – Rm. Vâlcea – Sibiu – Cluj Napoca – 

Satu Mare – Halmeu/ punct de frontieră RO/UK) şi E 79 (Calafat – Craiova – Tg. Jiu – Deva 

– Vârfurile – Oradea – Borş/punct de frontieră RO/H) şi E 70 (pct. de frontieră RO/BG – 

Bucureşti – Craiova – Drobeta Tr. Severin – Timişoara – Moraviţa pct. de frontieră RO/ YU). 

Prezenţa a numeroase obiective turistice de interes cultural, istoric, etnografic, religios sau 

natural în întraga zonă de nord a Olteniei, face ca traseul DN 67 să atragă anual zeci de mii 

de turuişti români şi străini. 

Turismul montan. În perspectivă, localitatea Vaideeni poate deveni un centru important al 

turismul montan, atât datorită existenţei unor poteci turistice sau a drumurilor forestiere, ce 

pornesc din satele comunei Vaideeni spre crestele Munţilor Căpăţânii, cât şi potenţialului 



18

schiabil din zona înaltă (creasta Balota – Vf. Ursu). În prezent turismul montan este mai 

puţin practicat, dar amenajarea infrastructurii de acces şi a unor structuri turistice 

corespunzătoare creează oportunităţi pentru pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă şi a 

drumeţiei montane. Munţii Căpăţânii sunt printre puţinele masive din Carpaţii româneşti care 

nu beneficiază de nici-o cabană turistică, fapt care a împiedicat dezvoltarea acestei forme de 

turism. 

Turismul pentru sporturi extreme, o formă de turism cu adresbilitate preponderentă 

către tânăra generaţie, prinde contur din ce în ce mai mult şi în România. Zona oferă 

suportul necesar pentru parapantă, cicloturism, snowboard, motocross, deltaplan. 

Oferta de cazare 

În prezent, oferta de cazare a comunei Vaideeni este reprezentată de un număr de 10 

pensiuni rurale, cu un număr total de 46 de locuri. 

Structura capacităţii de cazare din comuna Vaideeni în anul 2005 

Numele pensiunii Categoria Număr de locuri 

Izvoru Rece 3 flori 12 

Bălan 2 flori 4 

Băluţă 2 flori 6 

Carmen 2 flori 4 

Ciuculescu Ion 2 flori 2 

Comănescu 2 flori 6 

Gheorghescu 2 flori 4 

Zăvoi 2 flori 4 

Isbăsescu 1 floare 2 

Jinaru 1 floare 2 

TOTAL – 46 

Sursa: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, INCDT, www.rotur.ro 

Înainte de anul 1990, comuna Vaideeni nu dispunea de unităţi de cazare. Din anul 2004 

vizitatorii comunei pot fi găzduiţi de cele 10 pensiuni care oferă 46 de locuri de cazare. Se 

observă însă o stagnare a numărului unităţilor de cazare de tip pensiune, lucru nefavorabil 

pentru dezvoltarea turismului în zonă. 

Se poate aprecia că în comuna Vaideeni nu există o bază materială turistică suficient de 

dezvoltată comparativ cu potenţialul turistic deosebit de valoros al zonei. 

Oferta de alimentaţie publică 

Servicii de alimentaţie sunt oferite turiştilor, la cerere, doar în cadrul pensiunilor turistice din 

comună. În localitate nu există structuri de alimentaţie clasice pentru turism. 

Posibilităţi de organizare conferinţe - seminarii 

În prezent, comuna Vaideeni nu dispune de locuri special amenajate pentru organizarea de 

conferinţe. Totuşi, în perspectivă, administraţia locală ar trebui să ia în considerare şi 

posibilitatea promovării turismului de afaceri, cu condiţia realizării de amenajări turistice 

specifice (structuri de cazare cu grad ridicat de confort, structuri de alimentaţie, săli de 



19

conferinţe), având în vedere potenţialul zonei. Fiind o formă de turism care poate aduce 

încasări ridicate, trebuie să se acorde interesul cuvenit. 

Agenţii economici activi în turism 

În comuna Vaideeni, în afara proprietarilor de pensiuni, constituiţi în asociaţii familiale, nu 

există agenţi economici activi în turism. 

Marketing turistic 

Oferta turistică actuală a comunei Vaideeni este creată, în principal, de cadrul natural 

atractiv în care se desfăşoară activităţi meşteşugăreşti vechi de sute de ani. 

Important centru etnografic şi sat turistic, localitatea Vaideeni este cunoscută pentru 

instalaţiile tehnice populare (tăbăcărie, moară de apă, darac şi pive din sec. al XIX-lea), 

pentru prelucrarea artistică a lânii, a lemnului, pentru ţesături, confecţionat cojoace 

(pieptare), instrumente muzicale, port popular ciobănesc cu influente transilvănene. 

Acest valoros potenţial turistic va trebui însă să fie susţinut de alte componente ale ofertei, 

precum structuri de cazare şi de forţa de muncă din turism, fără de care nu poate exista 

produsul turistic final, propus spre comercializare. 

................................................................................................................................... 

Distribuţia produsului turistic Vaideeni se realizează, în principal direct. În ultimul timp 

un rol din ce în ce mai important în marketingul turistic revine distribuţiei prin intermediul 

Internet-ului, văzută ca modalitate de acoperire a unui segment mare de turişti. Oferta de 

cazare din comuna Vaideeni este prezentă pe diferite site-uri de turism 

(ipotesti.pensiunituristice.com, www.antrec.ro, www.rotur.ro), în acest fel turistul fiind 

informat cu privire la serviciile oferite, categorie, posibilităţi de petrecere a timpului liber etc. 

Internet-ul, prin avantajele pe care le oferă consumatorului – funcţionare non-stop, acoperire 

mondială, prezentare cu fotografii color a destinaţiilor şi a atracţiilor turistice, costuri relativ 

scăzute etc. – este un canal de distribuţie foarte rapid şi din ce în ce mai căutat. 

În ceea ce priveşte promovarea produsului turistic Vaideeni, nu există un plan coerent de 

acţiuni promoţionale care să conducă la prezentarea localităţii pe piaţa turistică, ca şi 

destinaţie posibilă. De aceea, pe viitor trebuie să se acorde o importanţă deosebită realizării 

unei promovări eficiente, care să conducă la atragerea unui număr important de turişti în 

comună. 

Calificarea forţei de muncă din turism 

Calificarea personalului care lucrează în turism este un aspect determinant pentru calitatea 

serviciilor. În condiţiile unei concurenţe tot mai accentuate, chiar şi numai pe piaţa 

românească, serviciile şi calitatea acestora sunt de cele mai multe ori determinante în 

alegerea unei destinaţii turistice. 

Autoritatea Naţională pentru Turism, prin Compartimentul Cercetare şi Învăţământ, 

organizează cursuri de specialitate pentru sectorul turistic, prin reţeaua Ministerul Educaţiei şi 

Cercetării şi acordă brevete şi certificate de specialitate. Pentru lucrătorii din turismul local, 

care nu sunt absolvenţi de studii superioare de specialitate, sunt recomandate cursuri de 

instruire profesională pentru administratori de pensiune, ospătari, bucătari, cursuri de 

perfecţionare pentru de limbi străine şi calculator. 

Evaluarea ofertei actuale – probleme, disfuncţionalităţi 

În prezent, potenţialul turistic al comunei Vaideeni nu este pus în valoare, nu este susţinut 

de investiţiile necesare care să creeze condiţiile optime pentru desfăşurarea unei activităţi 

turistice profitabile. 



20

Pe lângă lipsa unor structuri de cazare diversificate şi cu categorie de confort ridicată, cele 

mai întâlnite disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte oferta comunei Vaideeni sunt: 

• dezechilibre în dezvoltarea economică: 

- după 1990 nu s-a mai urmărit o dezvoltare echilibrată, care să ţină cont de 

specificul şi necesităţile zonei, de calificarea forţei de muncă; 

- dezvoltarea sectorului privat s-a făcut haotic şi mai ales a atins zone „uşoare” ale 

economiei; 

- lipsesc investiţiile durabile şi rentabile. 

• problemele sociale rezultate din perturbările în ocuparea forţei de muncă existente, 

structura necorespunzătoare a locurilor de muncă faţă de resursele şi nevoile 

localităţii: 

- a crescut numărul de şomeri; 

- a crescut numărul de familii sărace; 

• disfuncţionalităţi în cadrul activităţilor economice: 

- deşi a crescut numărul de persoane ocupate în agricultură, se constată o scădere 

a producţiei agricole şi o tendinţă de simplificare a culturilor; 

- păstoritul, activitatea tradiţională care a dus faima localităţii este într-un continuu 

regres; 

- prestările de servicii sunt de proastă calitate; 

• gradul de echipare edilitară a localităţii în raport cu necesităţile populaţiei: 

- pe ansamblu, echiparea edilitară este necorespunzătoare. 

3. ANALIZA CERERII 

Lipsa unor structuri turistice de cazare variate şi cu un grad de confort ridicat, precum şi 

faptul că pensiunile nu înregistrează de cele mai multe ori numărul de turişti cazaţi, conduce 

la imposibilitatea realizării unei analize a circulaţiei turistice. 

De asemenea, lipsa unor înregistrări realizate de către administraţia locală la obiectivele 

turistice nu perminte nici analiza vizitatorilor sosiţi în zonă. 

4. COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEI 

Luând în considerare produsul turistic oferit de comuna Vaideeni – important centru 

etnografic şi sat turistic – au fost luate în considerare, la analiza concurenţei, localităţile cu 

un profil turistic asemănător. 

Concurenţa a fost analizată atât din punct de vedere al produselor turistice oferite, cât şi din 

punct de vedere al bazei tehnico-materiale pentru turism. Pornind tot de la aceste două 

elemente au fost extrase punctele tari şi cele slabe ale concurenţilor. 

Astfel, produsele oferite de zonele concurente, pe localităţi, din punct de vedere al turismului 

etnografic şi al celui rural, sunt prezentate în tabelul următor. 



21

Localităţile concurente comunei Vaideeni 

Localitatea Produs etnografic Produs rural 

Judeţul VÂLCEA 

Bărbăteşti Centru etnografic – 

Bujoreni – Muzeul satului tradiţional vâlcean 

Horezu Manifestări etno-folclorice (Cocoşul de Hurez) – 

Slătioara 

Centru etnografic 

Festivalul spiritualităţii rurale Etno 

Film Folk 

Vlădeşti Centru etnografic – 

Judeţul GORJ 

Bumbeşti-Jiu Muzeul etnografic în aer liber – 

Crasna Port popular gorjean – 

Tismana 

Centru produse artizanale 

Manifestări tradiţionale 

– 

Târgu Jiu Manifestări tradiţionale – 

Judeţul ARGEŞ 

Câmpulung Muscel Manifestări tradiţionale – 

Curtea de Argeş Muzeu etnografic – 

Dâmbovicioara – Satul turistic Podu Dâmboviţei 

Dragoslavele Centru etnografic – 

Lereşti 

Muzeu etnografic 

Centru de artă şi arhitectură 

populară. 

Sat cu structură tradiţională 

Muşăteşti Centru etnografic – 

Negraşi – Centru folcloric 

Poieniţa Centru etnografic – 

Robaia Centru şi muzeu etnografic – 

Rucăr – 

Centru de artă şi arhitectură 

populară. 

Sat cu structură tradiţională 

Sălătrucu Centru etnografic Centru folcloric 

Deoarece numai identificarea obiectivelor turistice ale localităţilor concurente nu este 

suficientă pentru trasarea unor puncte tari sau slabe ale concurenţei, este necesară 

compararea şi sub aspectul capacităţii de cazare. 



22

Capacitatea de cazare în principalele zone concurente comunei Vaideeni 

Localitatea Număr total de unităţi Număr total de locuri 

Judeţul Vâlcea 

Bărbăteşti 2 12 

Horezu 12 170 

Slătioara 3 18 

TOTAL 17 200 

Judeţul Gorj 

Bumbeşti-Jiu 1 22 

Târgu Jiu 7 636 

Tismana 14 293 

TOTAL 22 951 

Judeţul Argeş 

Câmpulung Muscel 10 306 

Dragoslavele 2 27 

Lereşti 6 167 

Rucăr 32 415 

TOTAL 50 915 

Total General 89 2.066 

Sursa: Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, INCDT - www.rotur.ro. 

Conform tabelelor de mai sus, se poate observa că există localităţi concurente care nu 

dispun de structuri de cazare omologate sau care dispun de structuri de cazare însă 

insuficiente ca număr, acesta reprezentând un punct slab al concurenţei. Există de 

asemenea, localităţi precum Horezu, Tismana, Câmpulung Muscel şi Rucăr, a căror 

capacitate de cazare depăşeşte numeric capacitatea existentă în Vaideeni. Acestea sunt însă 

zone turistice mult mai complexe din punct de vedere al produselor turistice oferite, 

beneficiind astfel de un punct tare în faţa concurenţei. 

Principalul punct slab al comunei Vaideeni este tocmai insuficienţa unei baze tehnicomateriale 

specifice turismului, materializată în lipsa unor structuri diversificate din punct 

de vedere al tipologiei şi al gradului de confort. Prin luarea unor măsuri vizând investiţiile în 

structuri turistice de cazare, comuna Vaideeni ar putea să elimine acest punct slab şi astfel 

să depăşească o bună parte din concurenţă. 

În ceea ce priveşte evoluţia pieţei pe care este prezentă comuna Vaideeni, se poate constata 

că aceasta este o piaţă în creştere, în a cărei dezvoltare şi promovare merită investit. În 

accepţiune mai largă, turismul etno-cultural, cât şi cel rural, încep să se afirme din ce în ce 

mai mult şi în România, un teritoriu marcat de prezenţa unor obiective turistice antropice 

variate care răspund foarte bine dorinţei de cunoaştere a turiştilor. Interesul pentru 

vacanţele cu valenţe etnografice şi rurale este evidenţiat atât de creşterea numărului de 

structuri de cazare în zone unde sunt promovate aceste forme de turism care să susţină 

activitatea turistică, cât şi de creşterea numărului de turişti la nivel naţional. 



23

5. DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI PENTRU AUTORITATEA PUBLICĂ LOCALĂ ŞI 

AGENŢII ECONOMICI DIN TURISM 

Din analiza prezentată reiese că satele comunei Vaideeni beneficiază de un potenţial turistic 

natural şi etnocultural valoros, aşa încât turismul poate să devină în perspectivă una din 

activităţile economice de bază ale localităţii. 

Tradiţiile agro-pastorale au cunoscut însă în ultimii 15 ani un regres continuu, aşadar şi 

activitatea care a construit "marca" localităţii tinde să dispară. Autorităţile locale au 

responsabilitatea elaborării unei strategii prin care să sprijine oieritul, ca activitate cu 

pondere în economia locală, dar şi turismul care să valorifice această tradiţie locală, în 

concordanţă cu principiile europene ale dezvoltării durabile. Considerăm că aceste domenii 

sunt esenţiale pentru dezvoltarea echilibrată a localităţii şi contribuie la poziţionarea ofertei 

locale la nivelul concurenţei. 

Recomandări pentru autoritatea locală 

• Prin Planul de Urbanism al localităţii, în capitolul de Propuneri de dezvoltare, turismul 

trebuie inclus ca o activitate principală, având în vedere potenţialul localităţii, 

notorietatea de care s-a bucurat în domeniul tradiţiilor etnoculturale şi oportunitatea 

relansării acestui domeniu în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană. 

• În sprijinul dezvoltării economice a localităţii şi implicit a turismului, este necesar a fi 

găsite soluţii pentru revigorarea oieritului şi a activităţilor colaterale generate de 

acesta, care pot constitui puncte de atracţie turistică. În această direcţie considerăm 

că este oportună înfiinţarea unei asociaţii profesionale cu statut juridic, a oierilor din 

nordul Olteniei şi din Mărginimea Sibiului, care să apere interesele acestora şi să 

stabilească un plan de măsuri menite să relanseze tradiţia pastorală. 

• În cadrul aparatului propriu al Primăriei este necesar a fi înfiinţat un Departament 

pentru Turism, a cărui activitate trebuie să se axeze pe organizarea activităţii turistice 

locale şi să acorde consultanţă pentru administratorii de pensiuni şi agenţii din turism; 

unul din angajaţii acestui departament să aibă cursuri de ghizi, aşa încât să poată 

face la cerere, eventual contra cost, servicii de ghigaj, inclusiv pe trasee montane. 

• Stimularea extinderii reţelei de pensiuni turistice poate fi realizată de către atuoritatea 

locală prin acordarea celor interesaţi, în baza unor hotărâri de consiliu, de facilităţi 

sau scutiri de taxe pentru perioade determinate, prin promovarea gratuită a acestora 

pe site-ul primăriei sau prin invitarea în vederea participării la diverse manifestări 

organizate de primărie. 

• Pentru susţinerea unei activităţi de turism competitive şi durabile, administraţia locală 

trebuie să atragă fonduri pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de bază şi 

a utilităţilor. 

• Posibilităţile reduse pentru agrement afectează calitatea şi atractivitatea ofertei 

turistice locale. Amenajarea unor structuri de agrement (terenuri de sport 

multifuncţionale, ştrand, club de agrement, popicărie, cinematograf, standuri de 

pescuit sportiv, centru de echitaţie, expoziţii gastronomice cu produse tradiţionale 

ş.a.) care pot contribui la diversificarea ofertei şi la creşterea numărului de turişti 

atraşi în zonă. 

• Pentru dezvoltarea turismului mai sunt necesare şi alte activităţi investiţionale, 

precum: 

a) reabilitarea drumurilor de acces spre bisericile din satele Cornet şi Mariţa sau 

către alte atracţii tuistice din localitate, concomitent cu promovarea lor pe piaţă 



24

) reabilitarea tuturor clădirilor vechi din localităţile componente şi punerea lor în 

evidenţă prin aplicarea de plăcuţe indicatoare vizibile 

c) amenajarea unui muzeu al satului, din care să nu lipsească o stână tradiţională, 

instrumente de tehnică populară 

d) amenajarea, într-unul din satele comunei, a unei stâne turistice (în activitate!) 

pentru cei care doresc să deguste, să cumpere sau să servească produse 

tradiţionale 

e) marcarea, pe perioada vacanţei de vară, cu ajutorul elevilor, a tuturor potecilor 

turistice care pleacă din zona comunei Vaideeni spre Munţii Căpăţânii, făcând 

legătura cu alte trasee marcate (traseele: drumul forestier valea Luncavăţului – 

Muntele Căpăţâna / intersecţie cu traseele nr. 9, 10; Vaideeni – Dealul Capela – 

Piscul Puţului – Muntele Căşeriei – Şeaua Funicelu / intersecţie cu traseele nr. 9, 

10; Izvorul rece – Poiana Paltinu – Muntele Zăvideanu – Muntele Căşeriei / 

intersecţie cu traseul nr. 6); 

f) realizarea unei hărţi a Munţilor Căpăţânii cu traseele turistice marcate, inclusiv 

cele din zona Vaideeni şi afişarea acesteia pe un panou, amplasat într-un loc 

vizibil; 

g) realizarea uni pliant turistic al localităţii, care să se găsească la toate structurile 

turistice din zonă; 

h) afişarea în oraşul Horezu, la ramificaţia cu DJ 665, drum de acces spre Vaideeni, 

a unui panou informaţiv asupra obiectivelor turistice din comună, însoţit de o 

hartă turistică de orientare. 

• Pentru atragerea unui număr crescut de turişti este binevenită organizarea de 

evenimente culturale, mondene, întâlniri de afaceri, al căror calendar să fie promovat 

în media, pe site-ul primăriei sau prin trimiterea către marile agenţii de turism, 

ambasade, asociaţii profesionale interesate, administraţii centrale şi locale. 

• În perspectiva diversificării activităţilor de turism în localitate, Primăria va trebui să 

faciliteze concesionarea unui teren în vederea realizării unei cabane turistice, cu o 

capacitate de circa 50 locuri şi posibilităţi de servire a mesei, situată în zona de 

creastă, la confluenţa mai multor trasee turistice. 

• Cu sprijinul profesorilor de muzică sau a metodiştilor Casei de cultură trebuie 

reînviată viaţa culturală existentă înainte de anul 1989, şi anume: reînfiinţarea 

echipelor de fluieraşi şi de dansuri populare, a formaţiunilor corale şi organizarea de 

manifestări culturale / concursuri la nivel local, regional sau naţional. 

• Aplecarea către tradiţia şi obiceiurile legate de sărbătorile religioase a populaţiei din 

zonă este bine cunoscută. Sărbătorile de iarnă (Crăciun, Anul Nou), sunt aşadar un 

prilej pentru organizarea de către Primărie a unor manifestări axate pe obiceiurile 

religioase ale locului, jocuri distractive şi concursuri, pot deveni un eveniment care să 

atragă în jurul lui nu numai localnicii, dar şi locuitori din centrele urbane apropiate. 

Antrenarea în aceste sărbători a unor categorii socio-profesionale cu un nivel de 

pregătire ridicat – profesori, preoţi, elevi, pot imprima manifestării o ţinută cultural - 

educativă - distractivă. 

Pe parcursul unui an se pot organiza şi alte tipuri de manifestări pot avea diverse teme: 

gastronomice, culturale, istorice, sportive, întâlniri cu fii satului, expoziţii de fotografie 

tematică ş.a. 



25

Recomandări pentru agenţii din turism 

• Calitatea serviciilor oferite turiştilor trebuie să fie o preocupare permanentă pentru 

toţi agenţii din turism şi administratorii de pensiuni, pentru a se impune pe piaţă şi 

pentru a face faţă concurenţei. 

• Calificarea şi formarea profesională permanentă a angajaţilor din turism este o 

garanţie pentru o afacere profitabilă şi nu trebuie privită ca pe o cheltuială, ci ca pe o 

investiţie pe termen lung. 

• Diversificarea serviciilor oferite turiştilor, aşa cum reiese din studiile de piaţă realizate 

în decursul anilor de către INCDT, este una din motivaţiile importante în alegerea 

unei destinaţii, de aceea proprietarii de structuri turistice trebuie să îi se acorde 

atenţia cuvenită. 

• Având în vedere că agrementul este deficitar în oferta turistică de servicii a 

structurilor turistice şi a localităţiii, este necesar a fi dezvoltat ca varietate şi 

capacitate. 

• Pentru deţinătorii de structuri de cazare ar fi utilă o asociere cu familii de oieri, în 

cadrul cărora turiştii interesaţi pot să viziteze stânele acestora de pe munte, pot 

urmări procesul de prelucrare al produselor lactate, pot degusta şi cumpăra diverse 

produse tradiţionale. 

Este recomandat ca fiecare deţinător de structură de cazare să ofere gratuit turiştilor 

materiale informative (hărţi ale zonei, pliante, ghiduri sau monografii ale obiectivelor naturale 

şi culturale din zonă), servicii de ghidaj, mijloc de transport pentru excursii locale, rezervări 

pentru mijloacele de transport în comun, servicii care pot atrage un număr din ce în ce mai 

mare de turişti. 



26



27

C. "POSIBILITĂŢILE DE DEZVOLTARE A 

ECOTURISMULUI, EXTRASE DIN RAPORTUL 

ÎN ZONA LOCALITĂŢILOR HOREZU, NOVACI, 

POLOVRAGI, COSTEŞTI, MĂLDĂREŞTI, 

VAIDEENI" - NOIEMBRIE 2005 

Material elaborat de Paul Iacobaş, Apuseni 

Experience 

CUPRINS 

1. Analiza situatiei nationale si internationale in 

domeniu 

2. Recomandari privind dezvoltarea turismului in 

natura si a ecoturismului in zona 

3. Concluzii 



28



29

............................................................................. 

1 ANALIZA SITUATIEI NATIONALE SI INTERNATIONALE IN DOMENIU 

Oferta de ecoturism & turism in natura la nivelul Romaniei 

In România, primele programe de ecoturism au inceput sa apara in jurul anului 2000, initiate 

de catre cateva Parcuri Nationale si Naturale (Retezat, Piatra Craiului, Vanatori Neamt), 

beneficiare a unui grant GEF, cat si de catre proiecte de conservare a naturii care aveau si o 

componenta de ecoturism: Proiectul Carnivore Mari in Carpati (Zarnesti) care a dezvoltat 

programe axate pe ursi, lupi, rasi si traditiile locale conexe acestora sau proiectul “Actiuni 

combinate pentru protectia si valorificarea patrimoniului natural al Muntilor Apuseni”, 

implementat de catre Federatia Romana de Speologie, ce a dezvoltat programe de ecoturism 

axate pe pesteri si carst in general si a traditiilor locale. 

In acest moment programele de ecoturism din Romania se concentreaza in urmatoarele 

zone: 

- Delta Dunarii si Dobrogea (observarea pasarilor, plimbari cu barca) 

- parcul National Piatra Craiului si imprejurimi (programe bazate in special pe 

observarea carnivorelor mari: lup, urs, ras, dar si a unor specii de plante specifice, 

turism ecvestru, biciclete, plimbare cu rachete de zapada, etc) 

- Muntii Carpati (numeroase arii naturale protejate, unele cu statut de parc national 

sau natural) cu programe axate pe: turism ecvestru, cicloturism, drumetie tematica, 

schi de tura, plimbare cu rachete de zapada, etc) 

- Muntii Apuseni (Parcul Natural Apuseni, rezervatii speologice, geologice si mixte): 

speoturism, drumetii tematice, programe culturale, schi de tura, turism ecvestru, 

biciclete, etc) 

- Transilvania (descoperirea culturii sasesti si secuiesti, calarie, drumetii tematice, etc) 

- Maramures (programe culturale, descoperirea naturii: fauna si flora, ocupatii 

traditionale, arhitectura, calarie, cicloturism, etc) 

- Bucovina ( turism cultural si monahal, combinat cu observarea naturii: flora si 

fauna, drumetii tematice, etc) 

Programele de ecoturism din Romania sint oferite spre vanzare prin intermediul unor 

turoperatori locali, care colaboreaza de regula cu turoperatori din strainatate. Cei mai 

importanti turoperatori romani care vand programe de ecoturism in acest moment sint: 

Daksa, Carpathian Nature Tours, Colin Shaw, Delta Travel, Equus Silvania, InterPares, Stefan 

cel Mare, etc. De asemenea, marile agentii de turism din Romania au dezvoltat in ultimii ani 

programe de turism in natura : Tiriac Travel, Paralela 45, J’info Tours, Perfect Tour, 

Trnasilvania Tour, etc. 

Majoritatea ofertantilor de programe de ecoturism se regasesc in Asociatia de Ecoturism din 

Romania (AER). AER este un parteneriat pentru conservarea naturii şi turism în România 

între asociaţii de turism, organizaţii neguvernamentale de dezvoltare locală şi conservarea 

naturii, proiecte de conservarea naturii şi agenţii de turism. In acest moment AER are peste 

20 de membri, dintre care peste 5, turoperatori de ecoturism. 

Misiunea AER este promovarea conceptului de ecoturism şi a dezvoltării 

ecoturismului în vederea sprijinirii conservării naturii, a dezvoltării durabile a comunităţilor 

locale din zonele cu valori naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor legate de ecoturism, 

cât şi promovarea naturii ca element esenţial al imaginii turistice a României. Mai multe 

detalii despre AER se pot gasi la www.eco-romania.ro. 



30

Piata nationala si internationala de profil, caracteristici si tendinte 

Evaluarea mediului in care planificarea ecoturismului trebuie sa aiba loc: 

Chestiuni ce trebuiesc considerate in procesul de planificare a ecoturismului in zona: 

- Incepand cu 2007 Romania va fi membra cu drepturi depline a Uniunii Europene 

- Nivelul coruptiei in Romania este destul de ridicat si influenteaza negative imaginea 

tarii 

- Probleme de mediu si poluare nerezolvate la nivelul tarii 

- Instabilitate economica cu tendinte de stabilitate 

- Schimbarea monedei nationale din ROL in RON si viitoarea trecere la moneda unica 

europeana 

- Legislatia europeana in domeniul circulatiei persoanelor, turism, protectia mediului, 

identitate culturala, etc 

- Legislatia privind ariile naturale protejate , inclusiv implementarea Retelei Natura 

2000 in Romania 

Probleme in dezvoltarea de programe de turism si ecoturism in Romania, 

percepute de catre piata olandeza de profil (Blumer, 2002): 

- Imagine generala neconcludenta si incoerenta 

- Acesibilitate redusa pentru anumite categorii de turisti 

- Infrastructura generala si specifica 

- Acces limitat la informatii turistice de calitate 

- Serviciile turistice si conexe (calitate si cantitate) 

- Cazarea (calitatea si raportul pret / calitate) 

- Securitatea calatoriilor si securitatea in general 

- Stabilitatea politica 

- Sistemul financiar insuficient dezvoltat 

- Birocratia 

- Lipsa de parteneri de incredere 

- Nivelul preturilor raportat la calitate 

- Probleme de mediu (poluare, managementul deseurilor, etc) 

Evaluarea industriei turistice in lume si Romania: 

Sosirile turistice internationale vor creste de la 594 milioane in 1996 la 1.6 miliarde in 2020 

(Organizatia Mondiala a Turismului, 1998) 

- Turistii vor avea mai putin timp disponibil si mai multi bani, vor cauta experiente de 

calatorie intense si stimulatoare, pentru perioade mai scurte de timp (Howarth 

International, 1998). 

- Ecotourismul este considerat o nisa mica pe piata in cadrul industriei turistice 

mondiale, insa intr-o crestere sustinuta (Blumer, 2002) 



31

- Cele mai importante tari furnizoare de ecoturisti sint: Statele Unite, UK, Germania, 

Canada, Franta, Austria, Olanda, Suedia, Noua Zeelanda, Norvegia si Danemarca 

(Eagles si Higgins, 1998). 

- Ingredientele unui program turistic de success vor fi: autenticitate (locuri si 

oameni unici), diversitate (un amestec de patrimoniu natural si cultural, stimulare si 

relaxare, profesionalism si atitudine prietenoasa) si flexibilitate (rezervari rapide, 

posibilitatea oferita clientilor sa isi combine experientele turistice pentru a le raspunde 

nevoilor specifice) (McArthur, 1998). 

- Clientii vor fi interesati in: producte acreditate si certificate, interpretarea naturii si 

impact redus in mediu (Mc Arthur, 1998) 

- Turoperatorii manifesta un interes crescut fata de initiativele ce au la baza un cod de 

etica si turism responsabil (Goodwin, 2001). 

Viitorul pentru turismul din Romania (2005) – concluziile atelierului ANT/GTZ: 

- Se manifesta un trend puternic pentru turismul de nisa: croaziere, tururi de oras, 

turism activ, turism in natura 

- Rezervarile online sint in crestere 

- Creste ponderea turismului de afaceri in piata nationala 

- Interest major in turismul de sanatate si odihna 

- Tururile de oras: China si Estul Europei vor deveni piete importante ce vor furniza 

turisti de acest fel 

- Trendul celor 4 A: arhitectura autentica, mancare autentica, vinuri autohtone si sate 

autentice – “Trebuie sa vezi, simti sis a mirosi ca esti in Romania” 

- Romania are sanse mari sa patrunda pe nisele de piata: turismul rural, ecoturismul, 

turismul cultural si in circuite, vacante active, plimbari, drumetie, observarea si 

aprecierea naturii, sporturi extreme, cicloturism, etc 

2. RECOMANDARI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI IN NATURA SI A 

ECOTURISMULUI IN ZONA TINTA 

Ce este ecoturismul si turismul legat de natura. Cine sint ecoturistii. Principiile 

ecoturismului 

Turismul legat de natura: 

• Calatorii / excursii legate de natura in zone interesante, cu o natura atractiva (adesea 

zone/arii protejate) 

Conditii: 

• Zona trebuie sa aiba un inalt potential natural; 

• Trebuie sa existe o cerere turistica. 

Ecoturismul: 

Parte a turismului legat de natura, care trebuie sa indeplineasca si urmatoarele criterii: 

• parte din venituri si actiuni directionate spre conservarea naturii si a zonelor 

protejate; 

• marea parte din veniturile de pe urma turismului raman populatiei locale; 

• caracter educativ atat pentru turisti dar si pentru localnici; 

• minimalizarea influentei negative asupra mediului 



32

Cine sint ecoturistii si ce isi doresc ? (Organizatia Mondiala a Turismului, 2002) 

- Au varste cuprinse intre 30-59 ani 

- Au o educatie peste medie, in general universitara 

- Au venituri peste medie 

Ecotouristii doresc: 

- Servicii de calitate 

- Ghizi locali profesionisti 

- Grupuri mici (max 15 pers) 

- Programe educative 

- Mancare gustoasa si de calitate, bazata pe produse locale 

- Zone linistite, neaglomerate 

- Cazare de calitate, insa nu de lux, curata 

- Conservarea naturii (o parte din banii lor sa mearga direct sau indirect spre 

conservarea naturii) 

Turoperatorii afirma ca grupurile de ecoturisti pot si doresc sa se adapteze la obiceiurile 

locale, sint iubitori de natura, au spirit de echipa si flexibilitate, sint interesati de diversitatea 

peisajului, a oamenilor si a culturilor locale, doresc sa calatoreasca cu oameni compatibili cu 

valorile lor, sint lipsiti de prejudecati si au mintea deschisa, sint dinamici si activi, vor sa 

invete intotdeauna ceva, nu le place turismul de masa. 

Dezvoltarea ecoturismului in zona tinta ar trebui sa tina cont de urmatoarele linii directoare: 

a.Focalizare pe zone naturale 

Ecoturismul se axeaza pe experienta directa si personala in natura, se desfasoara in cadrul 

naturii si se bazeaza pe utilizarea ei, respectiv a caracteristicilor geomorfologice, biologice, 

fizice si culturale ale acesteia. Prin urmare accentul pe zona naturala este esential in 

planificarea, dezvoltarea si managementul ecoturismului. 

b. Interpretarea produsului ecoturistic 

Ecoturismul ofera posibilitati de experiente in natura ce duc la o mai buna intelegere, 

apreciere si bucurie de a descoperi si ocroti natura si cultura traditionala locala, atat pentru 

vizitatori, cat si pentru comunitatea locala. Totodata, la nivelul destinatiei si al produselor 

ecoturistice, este important sa se creeze oportunitatea ca membrii comunitatilor locale sa 

aiba acces la informatiile si interpretarea oferite in cadrul programului ecoturistic dezvoltat in 

zona. 

c.Principiul durabilitatii din perspectiva protejarii mediului natural 

Activitatile de ecoturism si planificarea lor trebuie sa ofere cele mai bune practici de turism si 

planificare din punct de vedere al conservarii naturii si dezvoltarii durabile. Activitatea de 

turism trebuie sa fie planificata si derulata astfel incat sa reduca impactul produs asupra 

naturii. 

d.Contributie la conservarea naturii 

Ecoturismul contribuie in mod pozitiv la conservarea ariilor naturale. Ecoturismul implica 

participarea la conservarea ariilor naturale vizitate, oferind modalitati constructive pentru 

bunul management si conservarea acestor arii naturale (ex: oferirea ajutorului financiar in 

actiunile de reabilitare a ariilor naturale, strangerea deseurilor lasate de turisti sau contributia 

catre organizatiile de conservare). 



33

e.Contributie constructiva la dezvoltarea comunitatilor locale 

Ecoturismul ofera contributii durabile privind dezvoltarea comunitatilor locale. Comunitatea 

locala de multe ori este parte integranta a produsului ecoturistic. Beneficiile ecoturismului 

trebuie sa revina in mare parte si comunitatilor locale. Beneficiile locale pot proveni din 

folosirea ghizilor locali, cumpararea de bunuri si servicii locale si folosirea facilitatilor locale. 

f. Gradul de satisfacere a turistilor 

Ecoturismul raspunde asteptarilor turistilor. In dezvoltarea produselor ecoturistice trebuie 

avut in vedere faptul ca, in general, potentialii turisti din acest domeniu au un nivel ridicat de 

educatie si de asteptari. Astfel, gradul de satisfacere legat de produsul ecoturistic este 

esential, experienta oferita indeplinind sau chiar depasind gradul de asteptare al turistilor. 

g. Marketing corect 

Se urmareste realizarea unui marketing corect, ce duce la asteptari realiste. Marketingul 

pentru ecoturism ofera clientilor informatii complete si responsabile care conduc la cresterea 

respectului pentru mediul natural si cultural al zonelor vizitate si a gradului de satisfacere a 

turistilor. 

Aceste principii sunt agreate si promovate si de catre Asociatia de Ecoturism din Romania 

(AER) si au la baza doua modele internationale: Nature and Ecoturism Accreditation 

Program dezvoltat de catre Asociatia de Ecoturism din Australia si Nature’s Best, sistemul de 

acreditare promovat de catre Asociatia de Ecoturism din Suedia. 

........................................................................................................................................ 

Avantajele competitive ale zonei Horezu – Polovragi - Novaci si imprejurimi fata 

de alte zone 

In peisajul ecoturismului European, Romania are cateva puncte tari, care o fac atractiva fata 

de alte destinatii europene. Conform unui studiu realizat pe piata olandeza (Blumer, 2002) 

acestea sint: natura neatinsa, autenticitatea traditiilor, 30 % din populatia europeana de 

carnivore mari, Delta Dunarii, paduri naturale si nefragmentate, ospitalitate, peisaj divers, 

relatia om natura bine conservata, biodiversitate mare, peste 12.000 de pesteri, mancare 

traditionala, mister, traditii crestine, plante medicinale, relief in sare. 

Dintre acestea , o mare parte se regasesc in structura zonei care face obiectul acestui raport, 

astfel: natura neatinsa (Parcul National Buila Vanturarita, Cheile Oltetului -partial), traditii 

autentice: ceramica de Horezu, rudaritul, scoartele oltenesti; prezenta carnivorelor mari (lup, 

urs, ras); paduri naturale si nefragmentate (Buila Vanturarita, Cheile Oltetului, Cheile 

Bistritei, etc); ospitalitate, peisaj divers, ralatia om-natura bine conservata, biodiversitate 

mare (Parcul National Buila Vanturarita, fauna cavernicola, etc); pesteri (P.Muierii, 

P.Liliecilor, P.Polovragi, etc), mancare traditionala, mister, traditii crestine (manastirile 

Arnota, Hurezi, Polovragi, Bistrita), plante medicinale. 

Tinand cont de cele expuse in acest raport, reiese faptul ca zona Horezu si 

imprejurimi are elementele de potential pentru a deveni intr-o perioada de 5-10 

ani, o destinatie consacrata pentru ecoturism in Romania si Estul Europei. 

Amenajarea turistica si amenajarea teritoriului 

In cazul in care zona alege sa dezvolte ecoturismul ca si sector turistic prioritar, amenajarea 

turistica si intreaga amenajare a teritoriului vor trebui sa tina cont de acest lucru. Astfel, vor 

trebui proiectate P.U.G-uri si P.U.Z-uri care sa tina cont de principiile ecoturismului 

referitoare la impactul in mediu si la impactul peisagistic al constructiilor si amenajarilor 

turistice . De asemenea, toate aceste planuri de urbanism vor trebui sa tina cont de limitele 

si de regulamentele ariilor naturale protejate, pe care vor trebui sa le inglobeze in cadrul lor. 



34

O atentie deosebita vor trebui acordate concesionarii de terenuri pentru case si sate de 

vacanta, concesionare care va trebui facuta pe baza unui contract care sa stipuleze clar 

obligatiile de a respecta planurile de urbanism de catre cei care construiesc in zona. 

Recomandam ca aceste planuri sa fie elaborate pe baza unor caiete de sarcini precise, care 

sa contina precizari exprese privind principiile de limitare a impactului in mediu a 

constructiilor, planuri care sa fie trecute prin procese de consultare publica, in care 

societatea civila sa aiba sansa de a-si expune parerea. 

Dezvoltarea de programe turistice: 

Activitatile de ecoturim care ar putea fi dezvoltate cu succes in zona sint: 

- drumetii tematice 

- speoturism in pesteri amenajate (existenta a 3 pesteri amenajate pentru turism 

sint o premisa favorabila pentru crearea in zona a unei retele de pesteri 

amenajate) 

- turism ecvestru (cu cai) 

- turism cu atelaje (sanii trase de cai, carute trase de cai) 

- observarea pasarilor 

- observarea animalelor salbatice 

- tururi pentru fotografie in natura, insclusiv fotografie in pesteri 

- turism stiintific (studiul unor plante si animale) 

- cicloturism 

- schi de tura (mai ales in masivul Capatanii si Parang) 

- drumetie de iarna 

- tururi culturale (tabere de creatie, demosntratii de mestesuguri, etc) 

Dezvoltarea unor rute tematice cum ar fi: ruta pesterilor amenajate, ruta manastirilor, ruta 

mestesugurilor si arhitecturii traditionale, ruta ariilor naturale protejate, poate diferentia zona 

de altele similare si poate oferi experiente turistice de calitate unor segmente de piata 

diferite (ca si varsta, statut social, venituri, educatie, etc) 

Este de dorit ca aceste programe turistice sa fie dezvoltate de catre un turoperator 

specializat (sau de catre asociatia locala de turism), care sa utilizeze servicii locale (cazare, 

alimentatie publica, ghizi locali, centre de inchiriere echipament, centre de informare 

turistica). Acest turoperator va prelua o parte din efortul de promovarea si distributie a 

ofertantilor de servicii locale, urmand ca acestia sa se poata concentra in exclusivitate pe 

inbunatatirea calitatii serviciilor lor si dezvoltarea de noi servicii turistice. 

Marketing-ul si promovarea 

“ Nu este suficient sa existe un produs bun de ecoturism in Romania, trebuie ca piata sa fie 

pregatita sa-l cumpere” (tour-operator din Olanda, Aprilie 2002) 

Turismul mondial a crescut sustinut in ultimii ani, ajungand la peste 700 de milioane de 

calatorii internationale (OMT, 2001). Aceasta crestere reprezinta o provocare majora pentru 

marketingul turistic. Noi destinatii si noi produse sint oferite unei piete in crestere, in timp ce 

pietele si produse traditionale sint intr-o continua diversificare. Destinatiile turistice se lupta 

pentru a se pozitiona cat mai bine pe aceasta piata dinamica, in continua crestere. In acest 

context, este o nevoie presanta pentru strategii inteligente de pozitionare pe piata turistica, 

completate de canale de distributie si strategii de pret. Cunoasterea pietei turistice, prin 

studii si analize, este un proces de lunga durata, costisitor dar foarte necesar 

O chestiune esentiala in marketingul unei destinatii este accea de a crea si administra cu 

success o imagine distinctiva si atractiva a acelei zone. Acest lucru este legat insa in mod 



35

direct si de eforturile Romaniei de a-si crea o imagine proprie, distinctive si de o promova pe 

pietele tinta. Imaginea turistica a zonei Horezu si imprejurimi va trebui sa tina cont de 

imaginea generala a Romaniei si va trebui sa o utilizeze in avantajul sau.. 

In efortul de identificare a pietelor tinta, va trebui sa se tina seama de motivatiile pe care le 

au turistii atunci cand aleg o desrtinatie sau un program anume, motivatii ce tin in general 

de nevoia de a evada din mediul cotidian intr-un mediu diferit, in care simturile, mintea si 

sufletul sa isi gaseasca noi stimuli. 

Marketing-ul, promovarea, strategiile de pret si de distributie, pozitionarea pe piata sint teme 

ce vor trebui abordate in cadrul unui plan de marketing al viitoarei destinatii ecoturistice, 

plan de marketing in care vor trebui implicate toti ofertantii de servicii turistice, autoritatile 

locale, agentii de turism, CJ Valcea si Gorj. Este de dorit ca acest plan de marketing sa tina 

cont de strategia de dezvoltare turistica a Romaniei (in curs de elaborare), de strategia 

pentru dezvoltarea turismului in regiunea Sud-Vest, Oltenia; de strategia de dezvoltare a 

ecoturismului in Romania (in curs de elaborare) si de strategia de brand de tara a Romaniei 

(in curs de elaborare). 

Calitate 

Pentru a asigura un grad corespunzator de calitate al produselor si serviciilor turistice, 

recomandam sa se aiba in vedere ca toate produsele si serviciile turistice sa fie certificate la 

nivel national conform legislatiei in vigoare (certificarea structurilor de cazare turistica, 

licente si brevete, etc). 

In plus, pentru a asigura o calitate inalta produselor si serviciilor de ecoturism, consideram 

important sa fie luate in considerare posibilitatea ca acestea sa fie acreditate prin sistemul 

“Eco-certified”, implementat de catre Asociatia de Ecoturism din Romania. Acest sistem de 

certificare turistica, se axeaza pe certificarea : 

- destinatiei turistice 

- pachetelor turistice (tururi) 

- cazari 

Astfel, pentru ca zona sa fie competitive la nivel national si european, va fi nevoie ca in viitor 

zona sa fie certificate ca destinatie ecoturistica si de asemenea, un anumit numar de spatii 

de cazare sa fie certificate ca si cazari pentru ecoturism percum si anumite tururi sau 

excursii. 

Implicarea comunitatilor locale si conservarea naturii 

O comunitate este viabilă în măsura în care populaţia ei stabilă şi de vârstă activă îşi poate 

asigura existenţa prin activităţi desfăşurate în cadrul localităţii respective sau la distanţe 

rezonabile de aceasta (Aluaş, 1998). 

Contextul actual în care se află comunităţile rurale din zona tinta reprezintă oarecum un 

paradox – în planul culturii au fost abandonate o sumă importantă de tradiţii, oamenii s-au 

adaptat modernităţii, în timp ce ocupaţia de bază a rămas agricultura, care se practică după 

metode traditionale, în limitele subzistenţei. În profunzime, mentalitatea este încă 

tradiţionalistă, chiar dacă în majoritatea localităţilor există reţea de televiziune şi telefonie 

modernă. 

Ecoturismul poate fi un instrument care sa contribuie cu succes la : conservarea naturii 

(prin actiuni si fonduri directionate direct catre conservarea naturii), la dezvoltarea 

economica (sustinerea de initiative locale-servicii locale de turism, crearea direct sau indirect 

a unor locuri de munca, taxe locale, turisti care cheltuie in comunitate, etc) cat si la 



36

dezvoltarea sociala si culturala a unei comunitati (intercatiuni intre turisti si localnici, legare 

de prietenii, schimburi de informatii si tehnologii). 

Implicarea comunitatilor locale in dezvoltarea ecoturismului , atat in fazele de planificare 

cat si in fazele mai profunde ale procesului este esentiala pentru a asigura reusita acestui 

demers. Comunitatile locale trebuie sa inteleaga alternative oferita de ecoturism, principiile 

ecoturismului si avantajele si dezavantajele lui. Ele trebuie sa aleaga in cunostinta de cauza 

daca dorecs sau nu doresc o asemenea dezvoltare. 

Lista de posibile proiecte si activitati pentru dezvoltarea ecoturismului si 

turismului in natura in zona Horezu –Polovragi - Novaci si imprejurimi 

a) Evaluarea si inventarierea potentialului turistic al zonei (partial ea va fi facuta de Geta si de 

mine, insa aceasta trebuie sa fie o activitate continua si trebuie realizata o baza de date care 

sa contina inclusiv localizarea prin GPS a obiectivelor turistice, fotografii, descrieri amanuntite, 

etc) 

b) Crearea unui marci (brand) al destinatiei turistice Horezu si imprejurimi: nume, logo, slogan 

c) Sprijinirea infiintarii unei asociatii locale de turism (care sa includa toti ofertantii importanti de 

servicii turistice si servicii conexe, CJ Rm Valcea, CL din toate localitatile) 

d) Sustinerea implementarii unui management al deseurilor adecvat zonei si nevoilor prezente si 

viitoare 

e) Sustinerea crearii, lansarii si promovarii unor produse cu specific local (lemn, ceramica, 

branza, bauturi, etc) care sa poarte marca zonei si care sa sustina dezvoltarea marcii de zona 

turistica si fidelizarea vizitatorilor 

f) Furnizarea unui curs de crearea si managementul produselor turistice, cu aplicatii practice 

g) Organizarea unui curs de instruire pentru ghizi locali de turism , cu specializari pe cultura si 

patrimoniu, ghid montan, ghid de ecoturism, pentru minim 7 persoane de fiecare specializare 

h) Organizarea unui curs de bucatarie traditionala si tehnica operatiunilor de restaurant pentru 

30 de persoane 

i) Organizarea unui curs de marketing (planuri de marketing) si comunicare cu clientii 

j) Organizarea unui curs pentru scrierea planurilor de afaceri 

k) Crearea a minim 7 pachete turistice dintre care minim 2 pachete turistice de ecoturism 

l) Sprijinirea deazvoltarii de servicii turistice cu impact redus in mediu si care sa promoveze 

cultura si specificul zonei 

m) Infiintarea a 2 centre de informare turistica, unul in Horezu, celalalt in Costesti, pt Parcul 

National Buila Vanturarita si a altor 3 puncte de informare de tip chiosc (fara staff) in imediata 

vecinatate a unor obiective turistice importante (manastirea Hurezi, manastire Bistrita, culele 

din Maldaresti) 

n) Montarea de panouri informative si de directionare cu harta zonei si obiectivele turistice 

majore (cate unul general pentru fiecare localitate, si cate unul specific la fiecare obiectiv 

turistic important, panouri de directionare pe drumurile nationale ce vin dispre Rm. Valcea, 

Tg.Jiu, ) 

o) Dezvoltarea unui plan de marketing integrat al destinatiei turistice Horezu si imprejurimi 

p) Facilitarea participarii membrilor asociatiei de turism/ofertantilor de servicii turistice din zona 

la minim 2 targuri nationale de profil 

q) Crearea unui film de promovare de 10 minute despre zona turistica Horezu si imprejurimi si 

distribuirea lui pe canele TV nationale 

r) Crearea unui portal de promovare turistica a regiunii , realizarea unei brosuri generale de 

prezentare in 4 limbi si a minim 5 pliante de promovare a unor rute turistice/obiective turistice 

importante 

s) Realizarea unei harti turistice a regiunii (GIS), tiparirea si distribuirea ei 



37

t) Sustinerea crearii (prin intermediul asociatiei locale de turism) a unui centru pentru inchiriat 

biciclete si elaborarea unui studiu pentru crearea unui sistem de rute pentru biciclete si 

marcarea lor corespunzatoare in teren 

u) Crearea unor noi trasee de drumetie si imbunatatirea marcarii si a amenajarilor de siguranta 

pentru cele existente 

v) Infiintarea unui Fond Local de Conservare si Dezvoltare, prin care sa se poata sprijini financiar 

si logistic initiative de conservarea a capitalului natural si cultural al zonei 

3. CONCLUZII 

Turismul este in crestere sustinuta ca fenomen la nivel mondial, iar ecoturismul este o 

componenta extrem de dinamica in cadrul acestei cresteri. Zona Horezu si imprejurimi are 

atuuri de necontestat pentru a deveni o destinatie pentru ecoturism la nivel national si Est 

European. Dezvoltarea ecoturismului in zona trebuie vazuta in relatie directa cu conservarea 

naturii (ariile naturale protejate), cu conservarea culturii autentice si cu implicarea 

comunitatilor locale in toate etapele acestui proces. Procesul de dezvoltare a ecoturismului in 

zona este un proces de lunga durata (5-10 ani), ce necesita un efort sustinut din partea 

tuturor celor implicati dar care poate aduce beneficii majore pe termen lung, contribuind in 

mod direct la crearea de “existente durabile” in zona tinta. Decizia privind initierea unui 

asemenea proces trebuie luata de catre comunitatile locale, fiind nevoie de initierea unei 

planificari complexe a dezvoltarii ecoturismului in zona, planificare care sa integreze toate 

aspectele sociale, economice si de mediu. 

........................................................................................................................................ 



38



39

D. RAPORT PRIVIND CADRUL ŞI RESURSELE 

NATURALE DIN NORDUL JUDEŢELOR GORJ ŞI 

VÂLCEA – Noiembrie 2005 

Material elaborat de FLORIN STOICAN (Asociaţia 

Kogayon) 

CUPRINS 

1. Evaluarea resurselor actuale 

2. Posibilităţi de dezvoltare care pot fi avute în vedere pentru 

rezolvarea problemelor şi dezvoltare – programe naţionale, 

europene, internaţionale 



40



41

....................................................................................................................................... 

EVALUAREA RESURSELOR ACTUALE 

Obiective naturale sau aparţinând patrimoniului antropic aflate în stare 

sau în pericol de degradare 

Zona studiată dispune de un potenţial turistic extraordinar, reprezentat atât prin obiectivele 

naturale numeroase si valoroase, cât şi prin cele antropice, toate laolaltă făcând din această 

parte a Olteniei, una dintre regiunile cu cel mai ridicat potenţial turistic. Promovarea şi 

valorificarea acestui patrimoniu a fost făcută în anumite limite, mult departe de potenţialul 

său, aceasta prezentând atât avantaje cât şi dezavantaje. Un avantaj important este ca în 

zonă sunt încă numeroase obiective foarte puţin sau chiar deloc promovate şi valorificate. 

Promovarea şi valorificarea insuficiente au dus pe de o parte la păstrarea numeroaselor 

obiective naturale nealterate de intervenţia umană şi deci cu un potenţial turistic foarte 

ridicat, dar pe de altă parte a dus şi la degradarea unor obiective turistice antropice de o 

valoare foarte mare. 

În zonă, în special în partea montană nelocuită, care constituie majoritatea suprafeţei 

localităţilor componente, s-au păstrat într-o stare foarte bună de conservare suprafeţe întinse 

de pădure şi gol alpin, în perimetrul cărora se găsesc obiective turistice de interes major: 

sectoarele de chei din zonele carstice, peşterile, văile râurilor. 

Efectele negative asupra mediului natural şi implicit asupra obiectivelor turistice naturale se 

face simţite în zonele intens frecventate de către turişti, cum sunt Cheile Bistriţei, Peştera 

Liliecilor, Peştera Urşilor, Cheile Olteţului, Peştera Polovragi, Cheile Galbenului, Peştera 

Muierii, etc. În special în zona sectoarelor de chei şi pe văile râurilor, în apropierea 

localităţilor, unde circulaţia turistică este foarte intensă, practicându-se în special turismul de 

week-end, trebuie luate măsuri in ceea ce priveşte controlul activităţilor turistice, pentru 

înlăturarea efectelor negative (numeroase vetre de foc, deşeuri, distrugeri ale vegetaţiei, 

inscripţii, etc.) şi pentru luarea de masuri ce vor duce la evitarea unor distrugeri ireversibile. 

Un patrimoniu natural aproape deloc valorificat este cel sportiv. Zona montană dispune de 

toate calităţile pentru practicarea sporturilor specifice: trekking, escaladă, speo-escaladă, 

rafting /canioning, parapantă, mountain-bike, etc. 

În viitoarele acţiuni de promovare şi valorificare a patrimoniului turistic natural, trebuie să se 

ţină neapărat seama de următoarele aspecte, în concordanţă cu principiile dezvoltării 

durabile şi ale valorificării durabile a resurselor: 

• identificare şi păstrarea nealterată a zonelor naturale de interes ştiinţific major; 

• minimizarea efectelor activităţilor antropice în zonele naturale cu obiective turistice 

naturale vizitabile; 

• păstrarea echilibrului între promovare /valorificare şi menţinerea obiectivelor 

naturale nealterate; 

• păstrarea echilibrului între păstrarea calităţii de obiectiv turistic natural şi 

asigurarea dotărilor necesare practicării turismului la standarde moderne de confort 

şi siguranţă; 

• utilizarea pentru amenajări turistice de infrastructură şi servicii a tehnicilor 

prietenoase mediului; 



42

• trecerea de la turismul necontrolat la cel organizat care va duce atât la păstrarea 

controlului şi minimizarea efectelor negative, cât şi la obţinerea de beneficii 

materiale pentru zonă; 

• promovarea sporturilor specific montane. 

În ceea ce priveşte patrimoniul antropic, zona dispune de o mulţime de obiective, 

reprezentate în special de cunoscutele mănăstiri (Bistriţa, Arnota, Horezu, Polovragi), de 

numeroase biserici monumente de arhitectură, muzee, manifestări, etc. 

În cazul mănăstirilor situaţia este bună, toate beneficiind în ultimii ani de campanii de 

consolidare şi restaurare. 

Situaţia este mult mai proastă în cazul bisericilor parohiale, unele foste schituri, unde din 

insuficienţa fondurilor nu s-au mai executat de mult lucrări de întreţinere /restaurare sau 

chiar mai rău, au fost executate lucrări de mântuială, neprofesionist. Există pe de o parte 

pericolul degradării în timp al acestor obiective prin nerealizarea intervenţiilor necesare 

consolidării şi restaurării. Un caz tipic este cel al bisericii Gruşeţu din Costeşti, părăsită de 

câţiva zeci de ani, aflată într-o stare avansată de degradare. Într-o stare ceva mai bună, 

datorată însă doar faptului că bisericile sunt funcţionale, se află bisericile Peri, 44 Izvoare, 

Păpuşa, Urşani, bisericile de lemn din Gorj, care necesită însă lucrări urgente. Pe de altă 

parte, un mare pericol îl reprezintă nerespectarea normelor de restaurare la executarea 

lucrărilor. Se pot da numeroase exemple de lucrări executate cu bune intenţii, dar fiindcă n- 

au fost făcute de către profesionişti, au făcut chiar mai rău. 

O parte importantă a patrimoniului local îl reprezintă cel bazat pe tradiţii, meşteşuguri, care 

este într-un pericol mult mai mare. În afară de olărit, care s-a menţinut constant în topul 

priorităţilor, celelalte activităţi tradiţionale au fost lăsate deoparte, unele pierzându-se sau 

denaturându-se. În societatea actuală aceasta este un mers firesc, dar fiindcă acestea 

reprezintă un patrimoniu extraordinar greu sau imposibil de recuperat, trebuie investit pentru 

păstrarea a ceea ce mai există. Acest patrimoniu este constituit din: arhitectură tradiţională, 

instalaţii şi unelte tradiţionale, meşteşuguri tradiţionale (olărit, prelucrarea lemnului cu toate 

ramurile sale, de la cherestea până la manufactura obiectelor de uz casnic, ţeserea 

covoarelor olteneşti, apicultură, păstorit, pomicultură, etc.), obiceiurile şi tradiţiile locale. 

În viitoarele acţiuni de promovare şi valorificare a patrimoniului turistic antropic, trebuie să 

se ţină neapărat seama de următoarele aspecte, în concordanţă cu principiile dezvoltării 

durabile şi ale valorificării durabile a resurselor: 

• consolidarea şi restaurarea obiectivelor antropice de către profesionişti; 

promovarea /valorificarea obiectivelor mai puţin cunoscute; 

• identificarea /păstrarea /restaurarea /promovarea /valorificarea construcţiilor, 

instalaţiilor şi uneltelor specifice arhitecturii şi tehniciii populare locale: case de 

locuit, anexe, mori, joagăre, pive, vâltori, instalaţii de transport lemn, utilaje, 

ustensile, unelte, etc. 

• stabilirea urgentă a unor norme arhitecturale de către autorităţile locale, pentru 

păstrarea specificului zonei; 

• încurajarea practicării meşteşugurilor tradiţionale, păstrarea şi transmiterea 

acestora; 

• crearea şi promovarea unor brand-uri locale pentru produse tradiţionale: obiecte 

din lemn, covoare olteneşti, ţesături, brânzeturi, fructe, ţuică, miere, etc. 

• promovarea actualelor manifestări cultural-folclorice şi crearea altora pentru 

promovarea obiceiurilor, tradiţiilor şi valorilor zonei. 


43 


Situaţia pădurilor – potenţialul economic al acestora 

Zona dispune de întinse suprafeţe împădurite, în special în zona montană. 

La ora actuală în zona au fost retrocedate numeroase suprafeţe de pădure proprietarilor 

privaţi, urmând să se continue procesul retrocedărilor conform noilor legi ale proprietăţii. 

Predominante sunt suprafeţele forestiere proprietate a statului, iar proprietarii privaţi cu 

suprafeţele cele mai importante sunt cele ale obştilor de moşneni din Vaideeni, Horezu, 

Polovragi, Novaci şi Crasna, precum şi mănăstirile şi parohiile din zonă. 

Pădurile proprietate a statului din zonă, sunt administrate de către RNP Romsilva - Direcţia 

Silvică Râmnicu Vâlcea prin ocoalele silvice Romani şi Horezu şi Direcţia Silvică Târgu Jiu prin 

ocoalele silvice Polovragi şi Novaci. 

Pădurile proprietate privată sunt administrate fie de către RNP Romsilva prin aceleaşi 

structuri, fie de către ocoale silvice private: Ocolul Silvic “Buila” Horezu, OS Novaci. 

Potenţialul economic al pădurilor a fost şi este deosebit, exploatarea şi prelucrarea lemnului 

fiind încă de foarte multă vreme ocupaţii de bază ale locuitorilor. Principala problemă care se 

pune la ora actuală este aceea a valorificării durabile a acestor resurse şi valorificarea 

potenţialului din activităţi complementare. Un alt risc major este pierderea controlului asupra 

activităţilor de exploatare a lemnului prin retrocedarea şi fragmentarea administrativă a 

suprafeţelor ca urmare a retrocedărilor repetate. 

Capacitatea de aplicare a normelor de protecţie a mediului şi a patrimoniului 

antropic a autorităţilor din zona (instruire, resurse materiale, etc) şi situaţia 

aplicării prevederilor legale din domeniu 

Capacitatea de aplicare a acestor norme este foarte redusă, în primul rând datorită lipsei de 

informare şi pregătire a personalului autorităţilor locale. Există o slabă informare cu privire la 

actele normative din domeniul protecţiei mediului şi prevederile acestora. 

Nu există autorităţi competente în domeniile menţionate decât la nivel judeţean, în 

municipiile Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu. La nivelul autorităţilor locale nu exista personal 

specializat în aplicarea acestor norme. Instituţiile locale sunt deficitare atât la capitolul 

infirmare-cunoaştere cât şi la capitolul echipament-personal. În primul rând ar trebui 

realizată o instruire cu privire la aceste norme în rândul personalului autorităţilor locale şi 

apoi ar trebui să se treacă la aplicarea acestora. 

Există numeroase acte normative în vigoare care nu sunt aplicate sau nici măcar nu sunt 

cunoscute (Legea Muntelui 347/2004, Legea ariilor protejate 462/2001, etc.). 

2. POSIBILITĂŢI DE DEZVOLTARE CARE POT FI AVUTE ÎN VEDERE PENTRU 

REZOLVAREA PROBLEMELOR ŞI DEZVOLTARE – PROGRAME NAŢIONALE, 

EUROPENE, INTERNAŢIONALE 

Dezvoltarea zonei trebuie să aibă în primul rând promovarea si dezvoltarea activităţilor ecoturistice, 

avându-se în vedere mai multe obiective principale: 

Turismul 

a) infrastructura 

• întreţinerea, dezvoltarea şi supravegherea drumurilor de acces la obiectivele 

turistice, a traseelor turistice; 

• amenajarea unor centre de vizitare, puncte de informare; 



44

• amenajarea locurilor de adăpost, locurilor de popas, refugiilor şi spaţiilor de 

campare; 

• dezvoltarea infrastructurii în localităţile din zonă; 

• atragerea de fonduri şi consilierea localnicilor în vederea dezvoltării 

agroturismului. 

b) siguranţa turiştilor: 

• înfiinţarea serviciilor de ghizi; 

• înfiinţarea de centre Salvamont. 

c) promovarea formele de eco-turism: 

• turismul montan; 

• turismul sportiv; 

• turismul educativ şi de cunoaştere ştiinţifică; 

• turismul de destindere-relaxare; 

• turismul religios; 

• turismul cultural; 

• agro-turismul. 

d) obiectivele cultural-istorice: 

• restaurarea obiectivelor cultural-istorice; 

• promovarea si includerea în circuite turistice a acestor obiective; 

Dezvoltarea sporturile montane 

• tracking; 

• escaladă; 

• speologie; 

• mountan-bike; 

• parapantă; 

• ski; 

• înfiinţarea unor şcoli pentru iniţierea şi practicarea sporturilor specific zonei 

montane; 

• organizarea de tabere şi competiţii sportive. 

Ocupaţii tradiţionale 

• încurajarea, susţinerea şi dezvoltarea ocupaţiilor tradiţionale; 

• identificarea şi promovarea meşteşugarilor din zonă; 

• salvarea obiceiurilor şi tradiţiilor locale şi promovarea acestora. 

Manifestări tradiţionale şi cultural-artistice 

• promovarea manifestărilor locale; 



45

Educaţia 

• organizarea de târguri ale meşteşugarilor; 

• organizarea de manifestări folclorice; 

• înfiinţarea în zonă a unor noi festivaluri de promovare. 

• informarea permanentă a autorităţilor locale şi a localnicilor; 

• implicarea elevilor şcolilor din zonă în activităţi turistice, culturale, educative, 

sportive, ştiinţifice; 

• organizarea de cursuri şi tabere educative pe diverse teme. 

Activităţi economice 

• încurajarea activităţilor economice tradiţionale cu impact cât mai scăzut asupra 

mediului; 

• utilizarea şi valorificarea viabilă a resurselor zonei, prin activităţi nepoluante; 

• promovarea produselor ecologice; 

• dezvoltarea micii industrii artizanale. 

Conservarea mediului şi a biodiversităţii 

• inventarierea siturilor prezumtive de a face parte din Reţeaua Natura 2000; 

• inventarierea şi monitorizarea habitatelor şi speciilor protejate; 

• monitorizarea permanentă a activităţilor desfăşurate pe teritoriul ariilor protejate; 

• păstrarea echilibrului între activităţile tradiţionale şi neafectarea mediului; 

Cercetarea ştiinţifică 

• studii şi cercetări multidisciplinare pentru o cunoaştere mai bună a zonei; 

• studii şi cercetări de stabilire a impactului activităţilor antropice; 

• înfiinţarea unui centru de cercetare în domeniul ştiinţelor pământului; 

• studii şi cercetări socio-economice, etnografice, etc. în localităţile din zonă. 

Sursele de finanţare pentru îndeplinirea acestor obiective pot fi multiple, atât locale, prin redirecţionarea 

fondurilor existente către astfel de activităţi de promovare şi dezvoltare a 

zonei, naţionale (Administraţia Fondului pentru Mediu, Ministerele de resort din domeniile 

turism, cultură, mediu, agricultură, etc.) cât şi externe, existând numeroase posibilităţi de a 

accesa finanţări în perioada care a mai rămas până aderarea României la UE (PHARE, 

SAPARD, Life, etc.), cât şi după aderare (fondurile structurale). 

........................................................................................................................................ 



46

Vaideeni - FPDL

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?