EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC – VAIDEENI - FPDL

Comuna Vaideeni – Evaluarea potenţialului turistic 

PARTENERIAT PENTRU 

DEZVOLTARE 

ECONOMICĂ LOCALĂ 

COMUNA VAIDEENI 

– JUDEŢUL VÂLCEA – 

EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC 

FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL) 

Proiect finanţat de UK Embassy prin Programul Global Opportunities Fund 

- 2006 - 

0


COLECTIV DE ELABORARE 

Georgeta MAIORESCU 

Andreea VELIZARE 

Laura NICOARĂ 



- 2006 - 

1


C U P R I N S 

1. ANALIZA OFERTEI 3 

1.1. Contextul geografic al localităţii 3 

1.2. Infrastructură şi servicii disponibile 4 

1.3. Patrimoniu natural 5 

1.4. Patrimoniul cultural 7 

1.4.1. Monumente cultural-istorice 7 

1.4.2. Elemente de patrimoniu etnocultural 7 

1.4.3. Resurse turistice antropice cu regim protectiv 8 

1.5. Oferta de petrecere a timpului liber 9 

1.6 Oferta de cazare 10 

1.7. Oferta de alimentaţie pentru turism 11 

1.8. Posibilităţi de organizare conferinţe, seminarii 11 

1.9. Agenţi economici activi în turism 11 

1.10. Marketing turistic 12 

1.11. Calificarea forţei de muncă din turism 13 

1.12. Evaluarea ofertei actuale – probleme, disfuncţionalităţi 13 

2. ANALIZA CERERII 15 

3. COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEI 15 

4. DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI PENTRU AUTORITATEA PUBLICĂ LOCALĂ 

ŞI AGENŢII ECONOMICI DIN TURISM 

18 

1. ANALIZA OFERTEI 



- 2006 - 

2


1.1. Contextul geografic al localităţii 

Comuna Vaideeni, atestată documentar din anul 1514, se află situată în 

extremitatea de nord-vest a Judeţului Vâlcea, la poalele Munţilor Căpăţânii. Teritoriul 

administrativ cuprinde cinci aşezări săteşti, care s-au dezvoltat în jurul centrului 

urbanistic Horezu, pe cursul superior al pâraielor Luncavăţ şi Cerna cu cei doi afluenţi ai 

săi: Recea şi Mariţa. Localitatea este parte componentă a Depresiunii Horezu, care se 

desfăşoară între Dealul Costeşti / Negruleşti la est şi Dealul Milostea la vest. Altitudinea 

medie a localităţii se situează în jurul valorii de 600 - 700 m, dar variază între 500 m - în 

lunca Luncavăţului, în extremitatea sudică a teritoriului şi vârfurile Beleoaia – 2.038 m, 

Balota – 2.095 m şi Ursu - 2.124,6 m, aşezate pe creasta principală a Munţilor 

Căpăţânii, de la vest la est. 

Teritoriul administrativ al comunei totalizează 15.849,0 ha o suprafaţă - din care 

intravilanul reprezintă 600,7 ha şi se întinde 

spre nord până în creasta principală a 

Munţilor Căpăţânii, având ca vecini: oraşul 

Horezu spre est, Mălaia spre nord, Polovragi 

spre vest şi Slătioara şi Măldăreşti spre sud. 

La 01.01.2005, populaţia comunei număra 

4.360 locuitori, fiind într-o uşoară scădere 

faţă de anul 2004 (4.465 locuitori). 

Comuna Vaideeni are în componenţă cinci sate: Vaideeni, sat – reşedinţă de 

comună, Izvorul Rece, Mariţa, Cerna şi 

Cornet, a căror populaţie s-a format în 

ultimiidouă sute de ani din contopirea 

populaţiei băştinaşe cu familiile de oieri veniţi 

de peste munte, din Ardeal. Rezultatul acestei 

convieţuiri este un amestec de tradiţie locală 

peste care şi-a pus puternic amprenta graiul, 

portul şi tradiţia pastorală din zona Mărginimii Sibiului. Din punct de vedere etnocultural, 

Vaideeni reprezintă o zonă de interferenţă dintre zona etnografică a Olteniei de sub 

Munte şi zona etnografică Mărginimea Sibiului, fapt care se constituie într-un punct forte 



- 2006 - 

3


în dezvoltarea turistică a localităţii, prin valoarea produselor unicat pe care le poate oferi 

potenţialilor vizitatori. Păstrarea acestui patrimoniu etnocultural trebuie să reprezinte, 

alături de infrastructură şi utilităţi, obiectivul principal al strategiei de dezvoltare a 

localităţii. 

1.2. Infrastructură şi servicii disponibile 

Poziţia localităţii, cu acces la DN 67, importantă cale rutieră de transport şi 

existenţa unor tradiţii pastorale, a favorizat dezvoltarea infrastructurii generale şi a unor 

utilităţi de bază. 

‣ Infrastructura existentă în localitate: 

- DJ 665 (DN 67 / Horezu – Vaideeni – Polovragi – Baia de Fier – Novaci – 

Crasna – Curţişoara / DN 66 / E 79), din care circa 13 km sunt pe teritoriul 

administrativ al comunei; 

- DJ 676 (Cerna – Rugetu – Slătioara – Stroieşti – Copăceni – Roşiile – 

Irimeşti) – cu 3 km pe teritoriul administrativ al comunei; 

- Dc 138 (Vaideeni – Valea Seacă), de 1,2 km; 

- Dc 137 (Vaideeni – Coasta Cerbului – Slătioara / DN 67) – din care 

aproximativ 4 km sunt pe teritoriul administrativ al comunei 

- drumurile forestiere ce însoţesc cele patru pâraie, Luncavăţ, Cerna, 

Recea şi Mariţa, până sub creasta principală a Căpăţânii. 

‣ Echipare edilitară: 

- alimentare cu apă în sistem centralizat – 33 km existenţi + 20 km în 

construcţie de reţea, care alimentează în prezent satele Vaideeni şi Izvoru 

Rece; surse de alimentare: 2 surse existente + 1 în construcţie (va 

alimenta satele Cornet, Mariţa şi Cerna); pentru celelalte gospodării ale 

comunei alimentarea cu apă se face în sistem individual, din bazine 

proprii, prin captări locale şi stocare în mici rezervoare sau din puţuri; 

- reţea de canalizare: în construcţie + staţie de epurare, care vor deservi 

doar zona centrală a satului Vaideeni (aproximativ 60 % din populaţie); 

lungimea reţelei de canalizare va fi după amenajare de 5 km; 

- colectarea şi depozitarea deşeurilor se face în mod necontrolat, iar locul 

de depozitare a deşeurilor este impropiu (pe malul pârâului Luncavăţ), fapt 



- 2006 - 

4


care determină un impact negativ asupra mediului înconjurător (apă, aer şi 

sol); 

- toate satele comunei sunt conectate la Sistemul Energetic Naţional (SC 

Electrica – centrul Horezu), prin Linii Electrice Aeriene (LEA) de joasă şi 

medie tensiune; 

- telecomunicaţii: comuna dispune de telefonie fixă pe cablu optic, este 

racordată la centrala telefonică digitală cu o capacitate de 772 posturi 

telefonice, cu posibilitate de extindere până la 1.000 abonaţi şi 3 servicii 

pentru telefonie mobilă GSM. 

‣ Serviciile oferite populaţiei şi inclusiv turiştilor sosiţi în localitate se situează la 

un nivel nesatisfăcător, în raport cu cerinţele actuale şi raportate la serviciile din ţările 

vecine, membre ale Uniunii Europene, potenţiale concurente în domeniul turistic şi nu 

numai. O analiză critică sumară a situaţiei existente în domeniul serviciilor evidenţiază 

următoarele aspecte: 

reţeaua de alimentare a cu apă a satelor componente nu satisface 

cerinţele populaţiei în ceea ce priveşte extinderea reţelei (aproximativ 10 % din 

gospodării sunt în afara reţelei de alimentare în sistem centralizat), calitatea apei 

distribuită şi necesarul de apă asigurată (în perioadele de secetă scade debitul distribuit 

în reţea); 

reţeaua de canalizare şi staţia de epurare nu deservesc decât satul 

Vaideeni; 

serviciile de alimentare cu energie electrică şi de telefonie sunt la nivel 

satisfăcător; 

serviciile turistice oferite sunt slab reprezentate, foarte puţin diversificate şi 

nu sunt la standardele cerute de statutul României de viitor membru al Uniunii 

Europene, în condiţiile unei puternice concurenţe pe piaţa turistică creată de statele 

vecine. 



- 2006 - 

5


1.3. Patrimoniu natural 

Aşezările rurale ale comunei Vaideeni sunt situate în zona Subcarpaţilor Getici, 

într-un cadru natural variat ca morfologie şi vegetaţie. Teritoriul administrativ al comunei, 

dispus în trepte de altitudine, se extinde spre nord până în creasta principală a Munţilor 

Căpăţâna, la altitudini ce depăşesc frecvent 2.000 m (Vf, Ursu, 2.124,6 m, Vf. Balota - 

2.096, Vf. Căpăţâna – 2.094 m, Vf. Coşana – 2.041 m ). Este traversat de pâraielele 

Cerna, Mariţa, Recea şi Luncavăţ, toate cu direcţie de curgere de la nord spre sud, ce 

creează un relief de luncă, de terase şi de dealuri piemontane/interfluvii, pâraie ale căror 

trasee sunt deosebit de pitoreşti. 

Comuna Vaideeni, ca şi întreaga zonă a 

Depresiunii submontane Horezu, beneficiază de 

condiţii naturale deosebit de favorabile practicării 

turismului în toate perioadele anului, fiind 

avantajată de lipsa factorilor de poluare şi de un 

potenţial turistic natural care permite 

practicarea unor variate forme de turism. 

Principalele resurse turistice legate de 

cadrul natural al localităţii sunt: 

formele de relief submontan şi 

montan (Munţii Căpăţânii) având ca suport o 

structură geologică complexă, dispus în trepte 

de altitudine, îmbogăţesc aspectul peisagistic al zonei şi creează oportunităţi pentru 

turismul de odihnă şi recreere; 

domeniul schiabil amenajabil în arealul Balota – Căpăţâna – Coşana - 

Ursu, este o premisă favorabilă pentru dezvoltarea 

sporturilor de iarnă, fiind susţinută de grosimea stratului 

de zăpadă (în medie, 40 cm)şi durata menţinerii lui (peste 

150 zile / an); primele zăpezi apar la sfârşitul lunii 

octombrie şi se topesc în luna mai; 

traseele principalelor cursuri de ape, 



- 2006 - 

6


însoţite de cele mai multe ori de drumuri forestiere, deosebit de pitoreşti, sunt locuri de 

petrecere a wek-end-ului la iarbă verde sau locuri de campare; 

fondul forestier bogat, reprezentat prin păduri de foioase şi conifere, 

îmbracă versanţii sudici ai Munţilor Căpăţâna, creează un mediu ambiant atractiv, curat, 

recomandat pentru vacanţe active; 

flora pajiştilor montane şi a fâneţelor, de o diversitate impresionantă, în 

funcţie de altitudine, îmbogăţesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore; 

elementele climatice ale zonei, fără valori 

extreme, sunt favorabile practicării turismului în tot timpul 

anului, pentru repunere în formă a organismului după stres 

(climat de dealuri - sedativ de cruţare, cu temperatură 

medie anuală de aproximativ 6°C); 

fondul de vânătoare (specii cu valoare 

cinegetică) şi de pescuit sportiv deosebit de valoros, 

mai ales pe cursul superior al pâraielor, în amonte de 

aşezările umane. 

1.4. Patrimoniul cultural 

1.4.1. Monumente cultural – istorice 

Biserica de zid cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul” (1810 – 1822) – în 

satul Vaideeni; 

Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa 

Paraschiva” (1556 – 1557) - satul Mariţa, monument de 

arhitectură, inclus pe lista Legii nr. 5/2000 ; 

Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, ctitorită de 

haiducul Coman în anul 1893 şi renovată în anul 1932 - satul Cornet. 

1.4.2. Elemente de patrimoniu etnocultural 

Centrul etnografic Vaideeni - important centru 

etnofolcloric, legat de transhumanţă şi obiceiuri pastorale; renumit 



- 2006 - 

7


pentru prelucrarea artistică a pieilor, lânii şi confecţionarea de instrumente muzicale, 

port popular ciobănesc cu influenţe din zona Mărginimii Sibiului; 

arhitectură tradiţională – case vechi cu pridvor, specifice zonei 

etnografice “Oltenia de sub Munte” şi case cu ocol, specifice Mărginimii Sibiului; 

costumul popular, fie în două culori, alb şi 

negru, asemănător zonei Mărginimea Sibiului; 

cusături şi ţesături artistice (săculeţi, 

disagi), meşteşuguri cu o răspândire din ce în ce mai 

redusă; 

confecţionare de instrumente muzicale - fluiere; 

prelucrarea artistică a lemnului – obiecte de uz 

gospodăresc: lăzi, coşuri, furci de 

tors lâna ş.a.; 

prelucrarea artistică 

a pieilor (tăbăcărie) şi confecţionarea de cojoace; 

prelucrarea lânii – obiecte de îmbrăcăminte, 

pături; 

instalaţii de tehnică populară: darac, pive, mori de apă, joagăre 

acţionate hidraulic; 

manifestări etnofolclorice: Festivalul 

folcloric al păstorilor din Carpaţi “Învârtita dorului” – anual, 

a treia săptămână din luna iunie.. 

1.4.3. Resurse turistice antropice cu regim protectiv 

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE, ACTUALIZATĂ 

conform Ordinului nr. 2314 / 2004 

Nr. 

crt. 

Cod LMI 2004 Denumire Localitate Datare 

1. VL-II-m-A-09805 

2. VL-II-m-B-09956 

3. VL-II-a-B-09957.01 

Biserica de lemn 

„Cuvioasa Paraschiva” 

Biserica „Sf. Ioan 

Botezătorul” 

Ansamblu de instalaţii 

tehnice 

sat Mariţa; comuna 

VAIDEENI 

sat Vaideeni; comuna 






- 2006 - 

1556 - 1557 

1870 - 1877 

sec. XIX 

8


4. VL-II-m-B-09957.01 Joagăr hidraulic 



5. VL-II-m-B-09957.02 Moară de apă 



6. VL-II-m-B-09957.03 Dărac 



7. VL-II-m-B-09957.04 Piuă hidraulică 



8. VL-II-a-B-09958 Ansamblu rural 



sec. XIX 

sec. XIX 

sec. XIX 

sec. XIX 

înc. sec. XX 

1.5. Oferta de petrecere a timpului liber 

Diversitatea, volumul şi valoarea potenţialului turistic existent favorizează variate 

modalităţi de petrecere activă a timpului liber, de odihnă, de recreere şi de practicarea 

unor forme de turism specifice. 

Turism etnocultural. Caracterul şi tradiţia acestei zone, legate de păstorit şi 

transhumanţă, a orientat locuitorii către activităţi de artizanat specific românesc, precum 

ţesăturile executate manual (costum popular), cusături, 

cojocărit, confecţionarea de obiecte muzicale, prelucrarea 

artistică a lemnului. Obiceiurile tradiţionale legate de 

urcatul şi coborâtul oilor de la munte, serbări şi 

manifestări folclorice, nunta şi sărbătorile religioase, sunt 

puncte de atracţie turistică pentru iubitorii tradiţiilor satului 

românesc. 

Manifestările tradiţionale etnoculturale locale, cum sunt „Învârtita dorului” şi 

„Întâlnirea fiilor satului” sunt un prilej de a atrage cât mai mulţi turişti în zonă, de a face 

cunoscute tradiţiile şi arta populară locală, de stabilirea de contacte umane între oaspeţi 

şi localnici, între reprezentanţii administraţiei locale şi diverse personalităţi invitate, iar 

pentru locuitorii comunei un prilej de valorificare a resurselor locale, de petrecere a 

timpului liber sau de relaxare. 

Turism cultural-religios este favorizat de existenţa unor obiective religioase în 

localitate. Prezenţa, în această zonă a Olteniei de Nord, a numeroase monumente 

cultural-istorice de factură religioasă, unele de valoare universală (Mănăstirea Hurez - 

monument UNESCO), favorizează dezvoltarea turismului religios şi de pelerinaj şi 



- 2006 - 

9


introducerea arealului în circuite naţionale, care contribuie la conservarea spiritualităţii şi 

culturii ortodoxe româneşti, de la sud de Carpaţi. 

Turism rural. Dezvoltarea turismului rural în satele comunei Vaideeni este 

susţinută de existenţa unor locuri în care obiceiurile şi tradiţiile păstrate de multe 

generaţii, sărbătorile strămoşeşti şi meşteşugurile devenite artă, sunt la ele acasă. 

Existenţa a celor 10 pensiuni rurale omologate în satele Vaideeni şi Izvorul Rece 

constituie dovada că practicarea acestei forme de turism este în dezvoltare. 

Promovarea turismului rural va asigura acestui spaţiu păstrător de valori tradiţionale 

româneşti o evoluţie echilibrată şi durabilă. 

Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în 

ce mai apreciată, locuitorii marilor centre urbane dorind să-şi petreacă sfârşitul de 

săptămână în locuri nepoluate, departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. 

Apropierea de municipiul Râmnicu Vâlcea (50 km), dar şi poziţia faţă de DN 67 şi DN 

65C, favorizează fluxuri importante de turişti dinspre capitala de judeţ sau dinspre 

municipiul Craiova. Practicarea acestei forme de turism, într-un cadrul natural pitoresc, 

oferit de ţinutul de sub munte al Olteniei de Nord, este din ce în ce mai des întâlnită. 

Turismul de tranzit derivă din amplasarea zonei pe o importantă arteră rutieră 

naţională - DN 67 (Rm. Vâlcea – Horezu – Tg. Jiu – Drobeta Tr. Severin), care face 

legătura între trei magistrale rutiere europenee: E 81 (Bucureşti – Piteşti – Rm. Vâlcea – 

Sibiu – Cluj Napoca – Satu Mare – Halmeu/ punct de frontieră RO/UK) şi E 79 (Calafat 

– Craiova – Tg. Jiu – Deva – Vârfurile – Oradea – Borş/punct de frontieră RO/H) şi E 70 

(pct. de frontieră RO/BG – Bucureşti – Craiova – Drobeta Tr. Severin – Timişoara – 

Moraviţa pct. de frontieră RO/ YU). Prezenţa a numeroase obiective turistice de interes 

cultural, istoric, etnografic, religios sau natural în întraga zonă de nord a Olteniei, face 

ca traseul DN 67 să atragă anual zeci de mii de turuişti români şi străini. 

Turismul montan. În perspectivă, localitatea Vaideeni poate deveni un centru 

important al turismul montan, atât datorită existenţei unor poteci turistice sau a 

drumurilor forestiere, ce pornesc din satele comunei Vaideeni spre crestele Munţilor 

Căpăţânii, cât şi potenţialului schiabil din zona înaltă (creasta Balota – Vf. Ursu). În 

prezent turismul montan este mai puţin practicat, dar amenajarea infrastructurii de 



- 2006 - 

10


acces şi a unor structuri turistice corespunzătoare creează oportunităţi pentru pentru 

dezvoltarea sporturilor de iarnă şi a drumeţiei montane. Munţii Căpăţânii sunt printre 

puţinele masive din Carpaţii româneşti care nu beneficiază de nici-o cabană turistică, 

fapt care a împiedicat dezvoltarea acestei forme de turism. 

Turismul pentru sporturi extreme, o formă de turism cu adresbilitate 

preponderentă către tânăra generaţie, prinde contur din ce în ce mai mult şi în România. 

Zona oferă suportul necesar pentru parapantă, cicloturism, snowboard, motocross, 

deltaplan. 

1.6. Oferta de cazare 

În prezent, oferta de cazare a comunei Vaideeni este reprezentată de un număr 

de 10 pensiuni rurale, cu un număr total de 46 de locuri (vezi tabelul nr. 1.6.1). 

Tabelul nr. 1.6.1 

Structura capacităţii de cazare din comuna Vaideeni în anul 2005 

Numele pensiunii Categoria Număr de locuri 

Izvoru Rece 3 flori 12 

Bălan 2 flori 4 

Băluţă 2 flori 6 

Carmen 2 flori 4 

Ciuculescu Ion 2 flori 2 

Comănescu 2 flori 6 

Gheorghescu 2 flori 4 

Zăvoi 2 flori 4 

Isbăsescu 1 floare 2 

Jinaru 1 floare 2 

TOTAL – 46 

Sursa: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, INCDT, www.rotur.ro 

Înainte de anul 1990, comuna Vaideeni nu dispunea de unităţi de cazare. Din 

anul 2004 vizitatorii comunei pot fi găzduiţi de cele 10 pensiuni care oferă 46 de locuri 

de cazare. Se observă însă o stagnare a numărului unităţilor de cazare de tip pensiune, 

lucru nefavorabil pentru dezvoltarea turismului în zonă. 

Se poate aprecia că în comuna Vaideeni nu există o bază materială turistică 

suficient de dezvoltată comparativ cu potenţialul turistic deosebit de valoros al zonei. 

1.7. Oferta de alimentaţie publică 



- 2006 - 

11


Servicii de alimentaţie sunt oferite turiştilor, la cerere, doar în cadrul pensiunilor 

turistice din comună. În localitate nu există structuri de alimentaţie clasice pentru turism. 

1.8. Posibilităţi de organizare conferinţe-seminarii 

În prezent, comuna Vaideeni nu dispune de locuri special amenajate pentru 

organizarea de conferinţe. Totuşi, în perspectivă, administraţia locală ar trebui să ia în 

considerare şi posibilitatea promovării turismului de afaceri, cu condiţia realizării de 

amenajări turistice specifice (structuri de cazare cu grad ridicat de confort, structuri de 

alimentaţie, săli de conferinţe), având în vedere potenţialul zonei. Fiind o formă de 

turism care poate aduce încasări ridicate, trebuie să se acorde interesul cuvenit. 

1.9. Agenţii economici activi în turism 

În comuna Vaideeni, în afara proprietarilor de pensiuni, constituiţi în asociaţii 

familiale, nu există agenţi economici activi în turism. 

1.10. Marketing turistic 

Oferta turistică actuală a comunei Vaideeni este creată, în principal, de cadrul 

natural atractiv în care se desfăşoară activităţi meşteşugăreşti vechi de sute de ani. 

Important centru etnografic şi sat turistic, localitatea Vaideeni este cunoscută 

pentru instalaţiile tehnice populare (tăbăcărie, moară de apă, darac şi pive din sec. al 

XIX-lea), pentru prelucrarea artistică a lânii, a lemnului, pentru ţesături, confecţionat 

cojoace (pieptare), instrumente muzicale, port popular ciobănesc cu influente 

transilvănene. 

Acest valoros potenţial turistic va trebui însă să fie susţinut de alte componente 

ale ofertei, precum structuri de cazare şi de forţa de muncă din turism, fără de care nu 

poate exista produsul turistic final, propus spre comercializare. 

Preţurile / tarifele serviciilor turistice reprezintă de multe ori un factor 

determinant în alegerea unei destinaţii, în defavoarea altora. Preţul/tariful comunică 

suficiente informaţii turistului cu privire la natura, calitatea şi caracteristicile competitive 

ale produsului turistic. 

O analiză a tarifelor practicate de pensiunile din Vaideeni poate fi realizată, 

luându-se în considerare tarifele afişate pe site-urile ce prezintă pensiunile respective. 



- 2006 - 

12


Astfel, conform ANTREC, tarifele orientative pentru pensiunile de 1-2 margarete sunt 

cuprinse între 6 şi 8 Euro/persoană, în timp ce pentru pensiunile de 3 margarete tarifele 

sunt cuprinse între 9 şi 18 Euro/persoană. De asemenea, pentru serviciile de alimentaţie 

sunt percepute tarife între 3 şi 5 Euro/persoană pentru micul dejun şi 12-18 

Euro/persoană pentru pensiune completă. 

Distribuţia produsului turistic Vaideeni se realizează, în principal direct. În 

ultimul timp un rol din ce în ce mai important în marketingul turistic revine distribuţiei prin 

intermediul Internet-ului, văzută ca modalitate de acoperire a unui segment mare de 

turişti. Oferta de cazare din comuna Vaideeni este prezentă pe diferite site-uri de turism 

(ipotesti.pensiunituristice.com, www.antrec.ro, www.rotur.ro), în acest fel turistul fiind 

informat cu privire la serviciile oferite, categorie, posibilităţi de petrecere a timpului liber 

etc. Internet-ul, prin avantajele pe care le oferă consumatorului – funcţionare non-stop, 

acoperire mondială, prezentare cu fotografii color a destinaţiilor şi a atracţiilor turistice, 

costuri relativ scăzute etc. – este un canal de distribuţie foarte rapid şi din ce în ce mai 

căutat. 

În ceea ce priveşte promovarea produsului turistic Vaideeni, nu există un plan 

coerent de acţiuni promoţionale care să conducă la prezentarea localităţii pe piaţa 

turistică, ca şi destinaţie posibilă. De aceea, pe viitor trebuie să se acorde o importanţă 

deosebită realizării unei promovări eficiente, care să conducă la atragerea unui număr 

important de turişti în comună. 

1.11. Calificarea forţei de muncă din turism 

Calificarea personalului care lucrează în turism este un aspect determinant 

pentru calitatea serviciilor. În condiţiile unei concurenţe tot mai accentuate, chiar şi 

numai pe piaţa românească, serviciile şi calitatea acestora sunt de cele mai multe ori 

determinante în alegerea unei destinaţii turistice. 

Autoritatea Naţională pentru Turism, prin Compartimentul Cercetare şi 

Învăţământ, organizează cursuri de specialitate pentru sectorul turistic, prin reţeaua 

Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi acordă brevete şi certificate de specialitate. Pentru 

lucrătorii din turismul local, care nu sunt absolvenţi de studii superioare de specialitate, 



- 2006 - 

13


sunt recomandate cursuri de instruire profesională pentru administratori de pensiune, 

ospătari, bucătari, cursuri de perfecţionare pentru de limbi străine şi calculator. 

1.12. Evaluarea ofertei actuale – probleme, disfuncţionalităţi 

În prezent, potenţialul turistic al comunei Vaideeni nu este pus în valoare, nu este 

susţinut de investiţiile necesare care să creeze condiţiile optime pentru desfăşurarea 

unei activităţi turistice profitabile. 

Pe lângă lipsa unor structuri de cazare diversificate şi cu categorie de confort 

ridicată, cele mai întâlnite disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte oferta comunei Vaideeni 

sunt: 

dezechilibre în dezvoltarea economică: 

• după 1990 nu s-a mai urmărit o dezvoltare echilibrată, care să ţină cont 

de specificul şi necesităţile zonei, de calificarea forţei de muncă; 

• dezvoltarea sectorului privat s-a făcut haotic şi mai ales a atins zone 

„uşoare” ale economiei; 

• lipsesc investiţiile durabile şi rentabile. 

problemele sociale rezultate din perturbările în ocuparea forţei de muncă 

existente, structura necorespunzătoare a locurilor de muncă faţă de resursele şi nevoile 

localităţii: 

• a crescut numărul de şomeri; 

• a crescut numărul de familii sărace; 

disfuncţionalităţi în cadrul activităţilor economice: 

• deşi a crescut numărul de persoane ocupate în agricultură, se constată 

o scădere a producţiei agricole şi o tendinţă de simplificare a culturilor; 

• păstoritul, activitatea tradiţională care a dus faima localităţii este într-un 

continuu regres; 

• prestările de servicii sunt de proastă calitate; 

gradul de echipare edilitară a localităţii în raport cu necesităţile populaţiei: 

• pe ansamblu, echiparea edilitară este necorespunzătoare. 



- 2006 - 

14


2. ANALIZA CERERII 

Lipsa unor structuri turistice de cazare variate şi cu un grad de confort ridicat, 

precum şi faptul că pensiunile nu înregistrează de cele mai multe ori numărul de turişti 

cazaţi, conduce la imposibilitatea realizării unei analize a circulaţiei turistice. 

De asemenea, lipsa unor înregistrări realizate de către administraţia locală la 

obiectivele turistice nu perminte nici analiza vizitatorilor sosiţi în zonă. 

3. COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEI 

Luând în considerare produsul turistic oferit de comuna Vaideeni – important 

centru etnografic şi sat turistic – au fost luate în considerare, la analiza concurenţei, 

localităţile cu un profil turistic asemănător. 

Concurenţa a fost analizată atât din punct de vedere al produselor turistice 

oferite, cât şi din punct de vedere al bazei tehnico-materiale pentru turism. Pornind tot 

de la aceste două elemente au fost extrase punctele tari şi cele slabe ale concurenţilor. 

Astfel, produsele oferite de zonele concurente, pe localităţi, din punct de vedere 

al turismului etnografic şi al celui rural, sunt prezentate în tabelul următor. 

Localităţile concurente comunei Vaideeni 

Tabelul nr. 3.1. 

Localitatea Produs etnografic Produs rural 

Judeţul VÂLCEA 

Bărbăteşti Centru etnografic – 

Bujoreni – Muzeul satului tradiţional vâlcean 

Horezu Manifestări etno-folclorice (Cocoşul de Hurez) – 

Slătioara 

Centru etnografic 

Festivalul spiritualităţii rurale Etno 

Film Folk 

Vlădeşti Centru etnografic – 

Judeţul GORJ 

Bumbeşti-Jiu Muzeul etnografic în aer liber – 

Crasna Port popular gorjean – 

Tismana 

Centru produse artizanale 

Manifestări tradiţionale 

– 

Târgu Jiu Manifestări tradiţionale – 

Judeţul ARGEŞ 

Câmpulung Manifestări tradiţionale – 



- 2006 - 

15


Muscel 

Curtea de 

Argeş 

Muzeu etnografic – 

Dâmbovicioara – Satul turistic Podu Dâmboviţei 

Dragoslavele Centru etnografic – 

Lereşti 

Muzeu etnografic 

Centru de artă şi arhitectură 

populară. 

Sat cu structură tradiţională 

Muşăteşti Centru etnografic – 

Negraşi – Centru folcloric 

Poieniţa Centru etnografic – 

Robaia Centru şi muzeu etnografic – 

Rucăr – 

Centru de artă şi arhitectură 

populară. 

Sat cu structură tradiţională 

Sălătrucu Centru etnografic Centru folcloric 

Deoarece numai identificarea obiectivelor turistice ale localităţilor concurente nu 

este suficientă pentru trasarea unor puncte tari sau slabe ale concurenţei, este 

necesară compararea şi sub aspectul capacităţii de cazare. 

Tabelul nr. 3.2. 

Capacitatea de cazare în principalele zone concurente comunei Vaideeni 

Localitatea Număr total de unităţi Număr total de locuri 

Judeţul Vâlcea 

Bărbăteşti 2 12 

Horezu 12 170 

Slătioara 3 18 

TOTAL 17 200 

Judeţul Gorj 

Bumbeşti-Jiu 1 22 

Târgu Jiu 7 636 

Tismana 14 293 

TOTAL 22 951 

Judeţul Argeş 

Câmpulung Muscel 10 306 

Dragoslavele 2 27 

Lereşti 6 167 

Rucăr 32 415 

TOTAL 50 915 

Total General 89 2.066 

Sursa: Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, INCDT - www.rotur.ro. 

Conform tabelelor nr. 3.1. şi nr. 3.2., se poate observa că există localităţi 

concurente care nu dispun de structuri de cazare omologate sau care dispun de 



- 2006 - 

16


structuri de cazare însă insuficiente ca număr, acesta reprezentând un punct slab al 

concurenţei. Există de asemenea, localităţi precum Horezu, Tismana, Câmpulung 

Muscel şi Rucăr, a căror capacitate de cazare depăşeşte numeric capacitatea existentă 

în Vaideeni. Acestea sunt însă zone turistice mult mai complexe din punct de vedere al 

produselor turistice oferite, beneficiind astfel de un punct tare în faţa concurenţei. 

Principalul punct slab al comunei Vaideeni este tocmai insuficienţa unei baze 

tehnico-materiale specifice turismului, materializată în lipsa unor structuri diversificate 

din punct de vedere al tipologiei şi al gradului de confort. Prin luarea unor măsuri vizând 

investiţiile în structuri turistice de cazare, comuna Vaideeni ar putea să elimine acest 

punct slab şi astfel să depăşească o bună parte din concurenţă. 

În ceea ce priveşte evoluţia pieţei pe care este prezentă comuna Vaideeni, se 

poate constata că aceasta este o piaţă în creştere, în a cărei dezvoltare şi promovare 

merită investit. În accepţiune mai largă, turismul etnocultural, cât şi cel rural, încep să 

se afirme din ce în ce mai mult şi în România, un teritoriu marcat de prezenţa unor 

obiective turistice antropice variate care răspund foarte bine dorinţei de cunoaştere a 

turiştilor. Interesul pentru vacanţele cu valenţe etnografice şi rurale este evidenţiat atât 

de creşterea numărului de structuri de cazare în zone unde sunt promovate aceste 

forme de turism care să susţină activitatea turistică, cât şi de creşterea numărului de 

turişti la nivel naţional. 



- 2006 - 

17


4. DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI PENTRU AUTORITATEA 

PUBLICĂ LOCALĂ ŞI AGENŢII ECONOMICI DIN TURISM 

Din analiza prezentată reiese că satele comunei Vaideeni beneficiază de un 

potenţial turistic natural şi etnocultural valoros, aşa încât turismul poate să devină în 

perspectivă una din activităţile economice de bază ale localităţii. 

Tradiţiile agro-pastorale au cunoscut însă în ultimii 15 ani un regres continuu, 

aşadar, şi activitatea care a construit „marca” localităţii tinde să dispară. Autorităţile 

locale au responsabilitatea elaborării unei strategii prin care să sprijine oieritul, ca 

activitate cu pondere în economia locală, dar şi turismul care să valorifice această 

tradiţie locală, în concordanţă cu principiile europene ale dezvoltării durabile. 

Considerăm că aceste domenii sunt esenţiale pentru dezvoltarea echilibrată a localităţii 

şi contribuie la poziţionarea ofertei locale la nivelul concurenţei. 

Recomandări pentru autoritatea locală 

⇒ Prin Planul de Urbanism al localităţii, în capitolul de Propuneri de dezvoltare, 

turismul trebuie inclus ca o activitate principală, având în vedere potenţialul localităţii, 

notorietatea de care s-a bucurat în domeniul tradiţiilor etnoculturale şi oportunitatea 

relansării acestui domeniu în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană. 

⇒ În sprijinul dezvoltării economice a localităţii şi implicit a turismului, este 

necesar a fi găsite soluţii pentru revigorarea oieritului şi a activităţilor colaterale generate 

de acesta, care pot constitui puncte de atracţie turistică. În această direcţie considerăm 

că este oportună înfiinţarea unei asociaţii profesionale cu statut juridic, a oierilor din 

nordul Olteniei şi din Mărginimea Sibiului, care să apere interesele acestora şi să 

stabilească un plan de măsuri menite să relanseze tradiţia pastorală. 

⇒ În cadrul aparatului propriu al Primăriei este necesar a fi înfiinţat un 

Departament pentru Turism, a cărui activitate trebuie să se axeze pe organizarea 

activităţii turistice locale şi să acorde consultanţă pentru administratorii de pensiuni şi 

agenţii din turism; unul din angajaţii acestui departament să aibă cursuri de ghizi, aşa 

încât să poată face la cerere, eventual contra cost, servicii de ghigaj, inclusiv pe trasee 

montane. 



- 2006 - 

18

⇒ 


Stimularea extinderii reţelei de pensiuni turistice poate fi realizată de către 

atuoritatea locală prin acordarea celor interesaţi, în baza unor hotărâri de consiliu, de 

facilităţi sau scutiri de taxe pentru perioade determinate, prin promovarea gratuită a 

acestora pe site-ul primăriei sau prin invitarea în vederea participării la diverse 

manifestări organizate de primărie. 

⇒ Pentru susţinerea unei activităţi de turism competitive şi durabile, 

administraţia locală trebuie să atragă fonduri pentru dezvoltarea şi modernizarea 

infrastructurii de bază şi a utilităţilor. 

⇒ Posibilităţile reduse pentru agrement afectează calitatea şi atractivitatea 

ofertei turistice locale. Amenajarea unor structuri de agrement (terenuri de sport 

multifuncţionale, ştrand, club de agrement, popicărie, cinematograf, standuri de pescuit 

sportiv, centru de echitaţie, expoziţii gastronomice cu produse tradiţionale ş.a.) care pot 

contribui la diversificarea ofertei şi la creşterea numărului de turişti atraşi în zonă. 

⇒ Pentru dezvoltarea turismului mai sunt necesare şi alte activităţi 

investiţionale, precum: 

• reabilitarea drumurilor de acces spre bisericile din satele Cornet şi Mariţa sau 

către alte atracţii tuistice din localitate, concomitent cu promovarea lor pe piaţă 

• reabilitarea tuturor clădirilor vechi din localităţile componente şi punerea lor în 

evidenţă prin aplicarea de plăcuţe indicatoare vizibile 

• amenajarea unui muzeu al satului, din care să nu lipsească o stână tradiţională, 

instrumente de tehnică populară 

• amenajarea, într-unul din satele comunei, a unei stâne turistice (în activitate !) 

pentru cei care doresc să deguste, să cumpere sau să servească produse 

tradiţionale 

• marcarea, pe perioada vacanţei de vară, cu ajutorul elevilor, a tuturor potecilor 

turistice care pleacă din zona comunei Vaideeni spre Munţii Căpăţânii, făcând 

legătura cu alte trasee marcate (traseele: drumul forestier valea Luncavăţului – 

Muntele Căpăţâna / intersecţie cu traseele nr. 9, 10; Vaideeni – Dealul Capela – 

Piscul Puţului – Muntele Căşeriei – Şeaua Funicelu / intersecţie cu traseele nr. 

9, 10; Izvorul rece – Poiana Paltinu – Muntele Zăvideanu – Muntele Căşeriei / 

intersecţie cu traseul nr. 6); 



- 2006 - 

19


• realizarea unei hărţi a Munţilor Căpăţânii cu traseele turistice marcate, inclusiv 

cele din zona Vaideeni şi afişarea acesteia pe un panou, amplasat într-un loc 

vizibil; 

• realizarea uni pliant turistic al localităţii, care să se găsească la toate structurile 

turistice din zonă; 

• afişarea în oraşul Horezu, la ramificaţia cu DJ 665, drum de acces spre 

Vaideeni, a unui panou informaţiv asupra obiectivelor turistice din comună, 

însoţit de o hartă turistică de orientare. 

⇒ Pentru atragerea unui număr crescut de turişti este binevenită organizarea 

de evenimente culturale, mondene, întâlniri de afaceri, al căror calendar să fie promovat 

în media, pe site-ul primăriei sau prin trimiterea către marile agenţii de turism, 

ambasade, asociaţii profesionale interesate, administraţii centrale şi locale. 

⇒ În perspectiva diversificării activităţilor de turism în localitate, Primăria va 

trebui să faciliteze concesionarea unui teren în vederea realizării unei cabane turistice, 

cu o capacitate de circa 50 locuri şi posibilităţi de servire a mesei, situată în zona de 

creastă, la confluenţa mai multor trasee turistice. 

⇒ Cu sprijinul profesorilor de muzică sau a metodiştilor Casei de cultură 

trebuie reînviată viaţa culturală existentă înainte de anul 1989, şi anume: reînfiinţarea 

echipelor de fluieraşi şi de dansuri populare, a formaţiunilor corale şi organizarea de 

manifestări culturale / concursuri la nivel local, regional sau naţional. 

⇒ Aplecarea către tradiţia şi obiceiurile legate de sărbătorile religioase a 

populaţiei din zonă este bine cunoscută. Sărbătorile de iarnă (Crăciun, Anul Nou), sunt 

aşadar un prilej pentru organizarea de către Primărie a unor manifestări axate pe 

obiceiurile religioase ale locului, jocuri distractive şi concursuri, pot deveni un eveniment 

care să atragă în jurul lui nu numai localnicii, dar şi locuitori din centrele urbane 

apropiate. Antrenarea în aceste sărbători a unor categorii socio-profesionale cu un nivel 

de pregătire ridicat – profesori, preoţi, elevi, pot imprima manifestării o ţinută cultural - 

educativă - distractivă. 

Pe parcursul unui an se pot organiza şi alte tipuri de manifestări pot avea diverse 

teme: gastronomice, culturale, istorice, sportive, întâlniri cu fii satului, expoziţii de 

fotografie tematică ş.a. 



- 2006 - 

20


Recomandări pentru agenţii din turism 

Calitatea serviciilor oferite turiştilor trebuie să fie o preocupare permanentă 

pentru toţi agenţii din turism şi administratorii de pensiuni, pentru a se impune pe piaţă 

şi pentru a face faţă concurenţei. 

Calificarea şi formarea profesională permanentă a angajaţilor din turism este 

o garanţie pentru o afacere profitabilă şi nu trebuie privită ca pe o cheltuială, ci ca pe o 

investiţie pe termen lung. 

Diversificarea serviciilor oferite turiştilor, aşa cum reiese din studiile de piaţă 

realizate în decursul anilor de către INCDT, este una din motivaţiile importante în 

alegerea unei destinaţii, de aceea proprietarii de structuri turistice trebuie să îi se acorde 

atenţia cuvenită. 

Având în vedere că agrementul este deficitar în oferta turistică de servicii a 

structurilor turistice şi a localităţiii, este necesar a fi dezvoltat ca varietate şi capacitate. 

Pentru deţinătorii de structuri de cazare ar fi utilă o asociere cu familii de 

oieri, în cadrul cărora turiştii interesaţi pot să viziteze stânele acestora de pe munte, pot 

urmări procesul de prelucrare al produselor lactate, pot degusta şi cumpăra diverse 

produse tradiţionale. 

Este recomandat ca fiecare deţinător de structură de cazare să ofere gratuit 

turiştilor materiale informative (hărţi ale zonei, pliante, ghiduri sau monografii ale 

obiectivelor naturale şi culturale din zonă), servicii de ghidaj, mijloc de transport pentru 

excursii locale, rezervări pentru mijloacele de transport în comun, servicii care pot 

atrage un număr din ce în ce mai mare de turişti. 

Bibliografie 

1. Fundaţia Parteneri pentru Evaluarea potenţialului de dezvoltare economică a localităţii. 

Dezvoltare Locală 

Vaideeni, 2004. 

2. PROIECTARE POPESCU SRL Plan Urbanistic General Comuna Vaideeni. 2001. 

3. ***** Primăria Comunei Vaideeni – informaţii şi date statistice 

4. ***** 

Pagini INTERNET www.vaideenii.ro, 

ipotesti.pensiunituristice.com, www.romaniantourism.ro, 

www.antrec.ro, www.rotur.ro. 



- 2006 - 

21

EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC – VAIDEENI - FPDL

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?