COMUNA CRASNA - FPDL

Comuna Crasna – Evaluarea potenţialului turistic 

PARTENERIAT PENTRU 

DEZVOLTARE 

ECONOMICĂ LOCALĂ 

COMUNA CRASNA 

– JUDEŢUL GORJ – 

EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC 

FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL) 

Proiect finanţat de UK Embassy prin Programul Global Opportunities Fund 

- 2006 - 0


COLECTIV DE ELABORARE 

Georgeta MAIORESCU 

Andreea VELIZARE 

Laura NICOARĂ 



- 2006 - 1


C U P R I N S 

1. ANALIZA OFERTEI 3 

1.1. Contextul geografic al localităţii 3 

1.2. Infrastructură şi servicii disponibile 4 

1.3. Patrimoniu natural 5 

1.4. Patrimoniul cultural 7 

1.4.1. Monumente cultural-istorice 7 

1.4.2. Elemente de patrimoniu etnocultural 8 

1.4.3. Resurse turistice antropice cu regim protectiv 8 

1.5. Oferta de petrecere a timpului liber 9 

1.6 Oferta de cazare 10 

1.7. Oferta de alimentaţie pentru turism 11 

1.8. Posibilităţi de organizare conferinţe, seminarii 11 

1.9. Agenţi economici activi în turism 11 

1.10. Marketing turistic 11 

1.11. Calificarea forţei de muncă din turism 12 

1.12. Evaluarea ofertei actuale – probleme, disfuncţionalităţi 13 

2. ANALIZA CERERII 14 

3. COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEI 14 

4. DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI PENTRU AUTORITATEA PUBLICĂ LOCALĂ 

ŞI AGENŢII ECONOMICI DIN TURISM 

18 



- 2006 - 2


1. ANALIZA OFERTEI 

1.1. Contextul geografic al localităţii 

Comuna Crasna se află situată în extremitatea de nord-est a Judeţului Gorj, la 

poalele Munţilor Parâng, la 33 km de Tg. Jiu, reşedinţa de judeţ. Teritoriul administrativ 

cuprinde nouă aşezări rurale, dispuse între 400 – 600 m altitudine, într-o unitate 

geomorfologică încadrată în Subcarpaţii Olteniei, dar spre extremitatea nordică se 

ajunge la peste 2.200 m, în vârfurile Gruiu – 2.345 m, Pâcleşa – 2.335 m şi Mândra - 

2.360 m, situate pe creasta principală a Munţilor Parâng. Circa jumătate din suprafaţa 

comunei aparţine domeniului montan, ale cărui altitudini depăşesc 1.300 m. 

Suprafaţa comunei totalizează 20.908,47 ha, din care 11.215 ha sunt împădurite, 

8.473,19 ha sunt terenuri agricole, iar intravilanul reprezintă aproximativ 757 ha. 

Comuna Crasna are ca vecini oraşul Novaci spre est, comuna Voineasa / judeţul Vâlcea 

spre nord-est, oraşele Petrila şi Petroşani spre nord şi nord-vest, comuna Muşeteşti 

spre vest, comuna Bălăneşti spre sud-vest, Staţiunea balneoclimatică Săcelu şi comuna 

Ciocadia Bengeşti spre sud. 

Cele nouă sate componente (Aninişul 

din Deal, Aninişul din Vale, Radoş, Cărpiniş, 

Crasna, Crasna Deal, Drăgoeşti, Dumbrăveni, 

Buzeşti) totalizează circa 5.500 locuitori (2005), 

sunt aşezări de tip adunat, iar reşedinţa de 

comună se află în satul Cărpiniş. 

Descoperirile arheologice au dovedit că 

zona este locuită de peste cinci mii de ani, iar satele componente sunt atestate 

documentar de aproximativ cinci sute de ani. Populaţia locală a fost supusă de-a lungul 

ultimelor două secole unor influenţe demografice şi implicit culturale legate de 

transhumanţa oierilor veniţi de peste munte, din Ardeal. Din punct de vedere 

etnocultural, comuna Crasna reprezintă o zonă de interferenţă dintre zona etnografică a 

Olteniei de sub Munte (Gorj) şi zona etnografică Mărginimea Sibiului. 



- 2006 - 3


1.2. Infrastructură şi servicii disponibile 

‣ Infrastructura rutieră existentă în localitate: 

- DJ 665 (DN 67 / Horezu – Vaideeni – Polovragi – Baia de Fier – Novaci – 

Crasna – Curţişoara / DN 66 / E 79), din care circa 13 km sunt pe teritoriul 

administrativ al comunei; 

- DJ 661 (Crasna – Săcelu – Tg. Cărbuneşti – Ţânţăreni / DN 66) – cu 

aproximativ 4 km pe teritoriul administrativ al comunei, între satul Crasna 

şi limita administrativă a comunei / Staţiunea Săcelu; 

- DJ 665C (Crasna/DJ 665 – Dumbrăveni – Buzeşti – Mogoşani – Colibaşi 

– Pojogeni/Dc 20), între satele Drăgoeşti – Buzeşti, aproximativ 5 Km 

lungime pe teritoriul comunei; 

- Dc 7A – Aninişul din Deal – Radoşi, de 2 km lungime; 

- Dc 9 – Huluba/DN 67C – Aniniş / DJ 665 – din care aproximativ 2 km sunt 

pe teritoriul administrativ al comunei; 

- drumurile forestiere ce însoţesc pâraiele Aniniş, Radoşi, Blahniţa cu 

afluenţii lor. 

‣ Echipare edilitară 1 : 

- alimentarea cu apă în sistem 

centralizat - se face din mai multe 

izvoare, captate într-un rezervor 

de 150 mc, din care apa porneşte 

gravitaţional în reţea, a cărei 

lungime are 11 km, sunt 

alimentate în prezent satele Crasna, Cărpiniş, Radoşi, Crasna din Deal şi 

Dumbrăveni; se află în execuţie extinderea reţelei de distribuţie şi pentru 

satele Crasna, Drăgoeşti şi Buzeşti. 

- reţea de canalizare: localitatea nu dispune de canalizare. 

1 Memoriu General / PUG comuna Crasna, 1998 



- 2006 - 4


- colectarea şi depozitarea deşeurilor se face în mod necontrolat, locurile de 

depozitare a deşeurilor fiind impropii (de obicei pe malul pâraielor), fapt 

care determină un impact negativ asupra mediului înconjurător (apă, aer şi 

sol) – nu există o groapă de gunoi la nivelul comunei; 

- toate satele comunei sunt conectate la Sistemul Energetic Naţional, prin 

Linii Electrice Aeriene (LEA) de joasă şi medie tensiune şi 8 posturi de 

transformare, linia de alimentare fiind axul Tg. Cărbuneşti – Novaci, de 20 

kW; 

- telecomunicaţii: comuna dispune de telefonie fixă pe cablu optic, racordată 

la centrala telefonică digitală, a cărei capacitate este insuficientă faţă de 

neviole comunei şi servicii pentru telefonie mobilă GSM. 

‣ Serviciile oferite populaţiei şi inclusiv turiştilor sosiţi în localitate se situează la 

un nivel nesatisfăcător. O analiză critică sumară a situaţiei existente în domeniul 

serviciilor evidenţiază următoarele aspecte: 

reţeaua de alimentare a cu apă a satelor componente nu satisface 

cerinţele populaţiei în ceea ce priveşte extinderea reţelei (aproximativ 15 % din 

gospodării sunt în afara reţelei de alimentare în sistem centralizat), calitatea apei 

distribuită şi necesarul de apă asigurată (în perioadele de secetă scade debitul distribuit 

în reţea); 

reţeaua de canalizare şi staţia de epurare - nu există; 

serviciile de alimentare cu energie electrică şi de telefonie sunt la nivel 

satisfăcător; 

televiziunea şi radiodifuziunea – sunt bine recepţionate pe teritoriul 

comunei; 

serviciile turistice oferite – nu există. Pe site-ul www.sapard.ro este 

menţionat, ca „Beneficiari ai Programului SAPARD”, o investiţie nouă pentru pensiune 

turistică rurală de 3 margarete, în comuna Crasna, sat Cărpiniş, pe numele MIHĂILĂ P. 

ALEXIE, AF, un proiect în valoare de 200.000 euro. 



- 2006 - 5


1.3. Patrimoniu natural 

Din punct de vedere turistic, comuna Crasna este parte componentă a unui areal 

turistic deja consacrat la nivelul României, cunoscut în literatura de specialitate sub 

numele „Oltenia de sub Munte”. 

1.3.1. Resurse turistice naturale 

Aşezările rurale ale comunei sunt situate în zona Subcarpaţilor Getici, într-un 

cadru natural variat ca morfologie şi vegetaţie, dar teritoriul administrativ al comunei, 

dispus în trepte de altitudine, se extinde spre nord până în creasta principală a Munţilor 

Parâng, la altitudini ce depăşesc frecvent 2.000 m (Vf. Gruiu, 2.345 m, Vf. Pâcleşa - 

2.335, Vf. Mândra – 2.360 m, ş.a.). Acest areal montan creează în viitor premise 

suplimentare dezvoltării turismului în localitate. Este traversat de numeroase pâraie 

(Blahniţa, Aniniş, Ghia, Radoşu), afluenţi de dreapta ai Gilortului, toate cu direcţie de 

curgere de la nord spre sud, pâraie ale căror trasee sunt deosebit de pitoreşti. 

Satele comunei Crasna, la fel ca şi întreaga zonă a Subcarpaţilor Getici, 

beneficiază de condiţii naturale deosebit de favorabile pentru practicarea turismului în 

toate perioadele anului, fiind avantajată de lipsa factorilor de poluare şi de un potenţial 

turistic natural care permite practicarea unor variate forme de turism. 

Principalele resurse turistice legate de cadrul natural al localităţii sunt: 

formele de relief submontan şi montan (Munţii Parâng), având ca 

suport o structură geologică complexă, dispus în trepte de altitudine, îmbogăţesc 

aspectul peisagistic al zonei şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi 

recreere; 

domeniul schiabil amenajabil în arealul Muntele Molidvişu (1.757 m – 

1.300 m alt.), este o premisă favorabilă pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă, având 

avantajul distanţei relativ mici faţă de DJ 665 – aproximativ 10 km, pe cursul pârâului 

Blahniţa; primele zăpezi apar aici la sfârşitul lunii noiembrie şi se topesc în luna martie; 

traseele principalelor cursuri de ape, însoţite de cele mai multe ori de 

drumuri forestiere, deosebit de pitoreşti, sunt locuri de petrecere a weekend-ului la iarbă 



- 2006 - 6


verde sau locuri de campare; pâraiele Blahniţa şi Cărpiniş prezintă spectaculoase zone 

de chei pe cursurile superioare; 

fondul forestier bogat, reprezentat prin păduri de foioase şi conifere, 

îmbracă versanţii sudici ai Munţilor Parâng, creează un mediu ambiant atractiv, curat, 

recomandat pentru vacanţe active; având în vedere suprafaţa mare ocupată de pădure 

(53,64 %), există multiple posibilităţi de valorificare economică şi implicit turistică a 

acestei resurse naturale; 

flora pajiştilor montane şi a fâneţelor, de o diversitate impresionantă, în 

funcţie de altitudine, îmbogăţesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore; 

elementele climatice ale zonei, fără valori extreme, sunt favorabile 

practicării turismului în tot timpul anului, pentru repunere în formă a organismului după 

stres (climat de dealuri - sedativ de cruţare, cu temperatură medie anuală de 

aproximativ 8°C); 

fondul de vânătoare (specii cu valoare cinegetică – capră neagră, cerb 

lopătar, căpriori, urşi, mistreţi ş.a.) şi de pescuit sportiv, mai ales pe cursul superior al 

pâraielor, în amonte de aşezările umane. 

1.3.2. Resurse turistice naturale cu regim protectiv 

Unicitatea şi valoarea unor fenomene naturale geologice cu valoare ştiinţifică, a 

determinat includerea în categoria arii protejate, în conformitate cu Legea nr. 5/2000, a 

obiectivului: 

⇒ Locul fosilifer Buzeşti, rezervaţie geologică, cu suprafaţa de 1,00 ha. 

1.4. Patrimoniul cultural 

1.4.1. Monumente cultural – istorice 

‣ Ansamblul schitului Crasna (1636) - satul Crasna; 

‣ Ansamblul bisericii de lemn “Intrarea în Biserică” (1738) - satul 

Cărpiniş; 

‣ Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva” (1760) - satul Drăgoieşti; 

‣ Biserica de lemn “Izvorul Tămăduirii” (1768) - satul Crasna; 



- 2006 - 7


‣ Biserica din lemn “Cuvioasa Paraschiva” (1800) - satul Aninişu din 

Vale; 

‣ Biserica din lemn “Sfinţii Îngeri” (1833) - satul Buzeşti; 

‣ Biserica de lemn “Intrarea în biserică” (sec. al XIX-lea) - satul Crasna 

din Deal; 

‣ Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” (sec. al XVIII-lea) - satul 

Crasna din Vale; 

‣ Biserica de lemn “Sf. Gheorghe” (1824) - satul Dumbrăveni. 

1.4.2. Elemente de patrimoniu etnocultural 

Centrul etnografic Crasna - legat de obiceiuri tradiţionale, renumit pentru 

port popular, pentru creaţie artistică populară (cusături, ţesături, prelucrarea artistică a 

lemnului, a lânii), folclor; 

arhitectură tradiţională – case vechi cu pridvor, specifice zonei 

etnografice “Oltenia de sub Munte”; 

costumul popular - fie în două culori, alb şi negru, asemănător zonei 

Mărginimii Sibiului, de peste munte, fie cel oltenesc, din zona etnografică a Gorjului; 

prelucrarea artistică a lemnului – obiecte de uz gospodăresc: lăzi, 

coşuri, furci de tors lâna ş.a.; 

instalaţii de tehnică populară: darac, pive, mori de apă, joagăre 

acţionate hidraulic; 

manifestări etnofolclorice: Floriile (anual, ultima duminică înainte de 

paşte), Drăgaica - manifestare folclorică tradiţională, (anual, luna iunie), Rusaliile, Sf. 

Pantelimon, Sf. Dumitru. 



- 2006 - 8


1.4.3. Resurse turistice antropice cu regim protectiv 

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE, ACTUALIZATĂ 

conform Ordinului nr. 2314 / 2004 

Nr. 

Cod LMI 2004 Denumire Localitate Datare 

crt. 

Biserica de lemn "Cuvioasa sat ANINISU DIN VALE; 

1. GJ-II-m-B-09207 

1800 

Paraschiva” 

comuna CRASNA 

2. GJ-II-m-B-09261 Biserica de lemn "Sf. Îngeri” sat BUZEŞTI; comuna CRASNA 1833 

sat CRASNA; comuna CRASNA - 

3. GJ-II-a-A-09288 Ansamblul schitului Crasna 

1636 

fostul sat Crasna Ungureni 

4. GJ-II-m-A-09288.01 Biserica "Sf. Nicolae” sat CRASNA; comuna CRASNA 1636 

5. GJ-II-m-A-09288.02 Chilii sat CRASNA; comuna CRASNA sec. XVII 

6. GJ-II-m-A-09288.03 Turn clopotniţă sat CRASNA; comuna CRASNA sec. XVII 

7. GJ-II-m-A-09288.04 Zid de incintă sat CRASNA; comuna CRASNA sec. XVII 

Biserica de lemn "Intrarea în sat CRASNA DIN DEAL; comuna 

8. GJ-II-m-B-09289 

Biserică” 

CRASNA 

sec. XIX 

sat CRASNA DIN DEAL; comuna 

9. GJ-II-m-B-09290 Casa de lemn Dumitru Danciu 


sec. XVIII 

10. GJ-II-m-B-09291 

Biserica de lemn "Adormirea sat CRASNA DIN VALE; comuna 

Maicii Domnului” 


sec. XVIII 

11. GJ-II-m-B-09292 

Biserica de lemn "Izvorul sat CRASNA UNGURENI; 

Tămăduirii” 

comuna CRASNA 

1768 

12. GJ-II-m-B-09297 

Biserica de lemn "Cuvioasa sat DRĂGOIEŞTI; comuna 

Paraschiva” 

CRASNA - în cimitir 

1760 

12. GJ-II-m-B-09298 

Biserica de lemn "Adormirea sat DUMBRĂVENI; comuna 

Maicii Domnului” 


1768 

13. GJ-II-m-B-09299 

Biserica de lemn "Sf. 

sat DUMBRĂVENI; comuna 

Gheorghe” 

CRASNA - în cimitir 

1824 

14. GJ-III-m-B-09473 

Monumentul lui Constantin 

Ivănuş 

sat BUZEŞTI; comuna CRASNA sec. XX 

1.5. Oferta de petrecere a timpului liber 

Diversitatea, volumul şi valoarea potenţialului turistic existent favorizează 

modalităţi variate de petrecere activă a timpului liber, de odihnă, de recreere şi de 

practicarea unor forme de turism specifice. 

Turism etnocultural. Caracterul acestei localităţi, aflată la interferenţa adouă 

zone etnografice consacrate, a determinat conservarea unor tradiţii bazate pe 

confecţionarea unor obiecte de artizanat cu specific românesc, precum ţesăturile 

executate manual (costum popular), cusături, prelucrarea artistică a lemnului. 



- 2006 - 9


Obiceiurile tradiţionale legate de urcatul şi coborâtul oilor de la munte, serbări şi 

manifestări folclorice, nunta şi sărbătorile religioase, sunt puncte de atracţie turistică 

pentru iubitorii tradiţiilor satului românesc. 

Manifestările tradiţionale locale, cum sunt „Drăgaica”, „Floriile”, „Rusaliile” sau 

târgurile anuale, sunt un prilej de a atrage cât mai mulţi turişti în zonă, de a face 

cunoscute tradiţiile şi arta populară locală, de stabilirea de contacte umane, iar pentru 

locuitorii comunei un prilej de valorificare a resurselor locale sau de petrecere a timpului 

liber. 

Turism cultural-religios este favorizat de existenţa a numeroase obiective 

religioase în localitate, majoritatea fiind incluse pe Lista monumentelor de importanţă 

excepţională. Realizarea de programe/itinerare turistice locale şi introducerea lor în 

circuite regionale sau naţionale, contribuie la valorificarea acestor obiective prin turism, 

la cunoaşterea şi conservarea culturii ortodoxe româneşti din nordul Olteniei. 

Turism rural. Dezvoltarea turismului rural în satele comunei Crasna este 

susţinută de existenţa unor locuri deosebit de atractive, în care obiceiurile şi tradiţiile 

păstrate de multe generaţii, sărbătorile strămoşeşti şi meşteşugurile devenite artă, sunt 

încă vii în conştiinţa localnicilor. Inexistenţa pensiunilor turistice clasificate nu permite o 

circulaţie turistică semnificativă şi nici cuantificarea acesteia. Turismul rural ar putea fi 

încurajat şi de existenţa la circa 8 km a Staţiunii balneoclimatice Săcelu, pentru cazarea 

turiştilor care doresc să facă balneaţie liberă în bazinele cu apă minerală, având în 

vedere capacitatea de cazare redusă din staţiune. Promovarea turismului rural va 

asigura acestui spaţiu păstrător de valori tradiţionale româneşti o evoluţie echilibrată şi 

durabilă. 

Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în 

ce mai apreciată de locuitorii marilor centre urbane, care doresc să-şi petreacă sfârşitul 

de săptămână în locuri nepoluate, departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. 

Apropierea de municipiul Tg. Jiu (33 km), dar şi poziţia faţă de DN 67, sunt puncte forte 

pentru dezvoltarea acestei forme de turism. 



- 2006 - 10


Turismul montan. În perspectivă, poziţia localităţii pe versanţii sudici ai Munţilor 

Parâng şi potenţialul turistic deosebit de valoros al acestora, va determina dezvoltarea 

comunei Crasna ca un important centru al turismul montan. În prezent turismul montan 

este mai puţin practicat, dar amenajarea infrastructurii de acces şi a unor structuri 

turistice corespunzătoare creează oportunităţi pentru pentru dezvoltarea sporturilor de 

iarnă şi a drumeţiei montane. Existenţa a numeroase poteci turistice marcate sau 

nemarcate şi a drumurilor forestiere, ce pornesc din satele comunei spre crestele 

Parângului, cât şi a potenţialului schiabil din zona Molidviş – Şaua Brusturetul Mare, 

sunt premise care susţin evoluţia favorabilă a acestei forme de turism. Realizarea de 

investiţii în amenajarea drumurilor forestiere, marcarea tuturor potecilor turistice şi în 

structuri turistice, constituie un prim pas pentru relansarea acestei forme de turism. 

Turismul pentru sporturi extreme, o formă de turism cu adresbilitate 

preponderentă către tânăra generaţie, poate găsi în arealul localităţii oportunităţi de 

dezvoltare. Zona oferă suportul necesar pentru parapantă, cicloturism, snowboard, 

motociclism, deltaplan. 

1.6. Oferta de cazare 

Structurile turistice de primire constituie componenta cea mai importantă a bazei 

tehnico-materiale a turismului. Lipsa acestor structuri la nivelul comunei Crasna reduce 

semnificativ posibilităţile de dezvoltare a turismului. În situaţia dată pot fi promovate 

excursiile pe teritoriul comunei Crasna, şederea pe parcursul călătoriei realizându-se în 

localităţile învecinate. 

1.7. Oferta de alimentaţie publică 

Alături de unităţile de cazare, un loc important în structura bazei tehnicomateriale 

deţin unităţile de alimentaţie, menite să asigure atât condiţii de servire a 

mesei, cât şi de divertisment. Pe teritoriul comunei Crasna nu există înregistrate unităţi 

de alimentaţie destinate turiştilor. 

1.8. Posibilităţi de organizare conferinţe – seminarii 



- 2006 - 11


Organizarea de conferinţe – seminarii reprezintă o oportunitate pentru 

dezvoltarea turismului, dar, în acelaşi timp este o formă de turism ce impune existenţa 

unor amenajări specifice desfăşurării unor astfel de evenimente, în plus faţă de 

amenajările necesare oricărei forme de turism. Este vorba de săli de conferinţă, săli 

pentru seminarii sau trainninguri şi alte structuri de acest fel. 

În prezent, în comuna Crasna nu se poate vorbi de posibilităţi reale şi eficiente de 

a promova această formă de turism. O posibilă locaţie pentru organizarea de conferinţe 

ar putea-o constitui sala de spectacole din cadrul Casei de Cultură sau cele din cadrul 

căminelor culturale de pe raza comunei. Cu toate acestea, lipsa amenajărilor specifice, 

a unor structuri turistice de bază, structuri de cazare şi alimentaţie, îngreunează foarte 

mult dezvoltarea oricărei forme de turism şi, dar în special a turismului de afaceri. 

1.9. Agenţii economici activi în turism 

Principalele activităţi economice în comuna Crasna sunt cele din domeniul 

comerţului cu amănuntul, silvicultura şi agricultura. Din cele 10 societăţi comerciale de 

pe raza comunei Crasna, un singur agent economic activează în domeniul de activitate 

„Baruri” conform clasificării CAEN, domeniu conex turismului. 

1.10. Marketing turistic 

Oferta turistică se compune atât din elementele potenţialul turistic, natural şi 

antropic, cât şi din structurile turistice şi forţa de muncă implicată în activităţile turistice. 

Pentru comuna Crasna oferta turistică actuală se bazează strict pe potenţialul turistic, 

dat fiind faptul că structurile de primire turistică lipsesc, aşadar populaţia comunei nu 

este ocupată în activităţi turistice. 

Pe teritoriul comunei Crasna se regăsesc numeroase biserici ce conturează 

imaginea unui produs turistic religios. În plus, contribuţia deosebită a localităţii la 

specificul portului gorjean, dar şi a celui cu influenţă din zona Sibiului, recomandă 

Crasna ca vatră a tradiţiilor populare, creatoare a unui produs turistic etnofolcloric. 

Promovarea valorilor etnofolclorice este înlesnită şi de desfăşurarea unor târguri anuale, 

organizate cu ocazia anumitor sărbători, precum: Floriile, Rusaliile, Sfântul Dumitru, 



- 2006 - 12


Drăgaica sau Sfântul Pantelimon. Aceste evenimente pot atrage fluxuri turistice 

importante. 

Potenţialul turistic extrem de valoros şi complex, determinat de un cadru natural 

generos prin toate elementele sale, de un climat favorabil desfăşurării activităţii turistice, 

de varietatea atracţiilor turistice culturale (vechi case ţărăneşti şi boiereşti, cule, schituri, 

mănăstiri, biserici, vechi ocupaţii şi meşteşuguri, datini şi obiceiuri populare specifice 

etc.), constituie premise favorabile dezvoltării turismului în localitatea Crasna. 

Dar, potenţialul turistic nu poate susţine singur o activitate turistică eficientă, 

profitabilă, de aceea lipsa bazei tehnico-materiale specifice îngreunează promovarea şi 

dezvoltarea turismului. 

Lipsa structurilor turistice face imposibilă o analiză a tarifelor sau preţurilor 

practicate pentru serviciile turistice în comuna Crasna. 

Dat fiind faptul că nu există un produs turistic „Crasna” complet şi coerent nu se 

poate vorbi despre o distribuţie eficientă. Ca variantă simplistă de distribuţie poate fi 

luată în calcul cea directă, în situaţiile în care persoanele sosite în Crasna vizitează 

diverse obiective turistice. 

În contextul ofertei turistice actuale a comunei Crasna nu pot fi identificate 

activităţi eficiente de promovare care să direcţioneze investiţiile spre această localitate, 

investiţii care au ca urmare firească intensificarea activităţii turistice şi deci creşterea 

cererii turistice. Promovarea comunei Crasna se realizează doar la nivel de obiective 

turistice, incluse pe lista obiectivelor folosite în promovarea turistică generală a judeţului 

Gorj (de exemplu: Mănăstirea din Lemn „Schit Crasna”, bisericile din lemn de pe 

teritoriul localităţii, Casa din Lemn „Danciu Dumitru” etc.). 

1.11. Calificarea forţei de muncă din turism 

Calificarea personalului care lucrează în turism este un aspect determinant 

pentru calitatea serviciilor. În condiţiile unei concurenţe tot mai accentuate, chiar şi 

numai pe piaţa românească, serviciile şi calitatea acestora sunt de cele mai multe ori 

hotărâtoare în alegerea unei destinaţii turistice. 

Autoritatea Naţională pentru Turism, prin Compartimentul Cercetare şi 

Învăţământ, organizează cursuri de specialitate pentru sectorul turistic, prin reţeaua 



- 2006 - 13


Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi acordă brevete şi certificate de specialitate. Pentru 

lucrătorii din turismul local, care nu sunt absolvenţi de studii superioare de specialitate, 

sunt recomandate cursuri de instruire profesională pentru administratori de pensiune, 

ospătari, bucătari, cursuri de perfecţionare pentru de limbi străine şi calculator. 

1.12. Evaluarea ofertei actuale – probleme, disfuncţionalităţi 

Crasna dispune de un valoros potenţial turistic, natural şi antropic, dar care nu 

este pus în valoare, nu este susţinut de investiţiile necesare care să creeze condiţiile 

optime pentru desfăşurarea unei activităţi profitabile. 

Printre problemele şi disfuncţionalităţile ofertei actuale se numără: 

‣ lipsa unei baze tehnico-materiale specifice activităţii turistice, atât structuri 

turistice de cazare şi alimentaţie, cât şi de agrement; 

‣ lipsa unor amenajări specifice şi a unor condiţii optime pentru vizitarea 

obiectivelor turistice; 

‣ calitatea infrastructurii şi a sistemului rutier este în general nesatisfăcătoare; 

‣ nu sunt atrase investiţii pentru dezvoltarea economică locală care să constituie 

baza creşterii activităţilor turistice; 

‣ nu există la nivelul localităţii agenţi economici care să activeze în turism; 

‣ servicii turistice insuficiente (în principal, lipsa unei informări corespunzătoare a 

turiştilor, modalităţi de petrecere a timpului liber); 

‣ lipsa activităţilor de promovare care să conducă la construirea imaginii de 

destinaţie turistică; 

‣ neimplicarea populaţiei locale în activităţi turistice eficiente, lipsa stimulării 

iniţiativei private în domeniul serviciilor; 

‣ lipsa materialelor promoţionale. 



- 2006 - 14


2. ANALIZA CERERII 

Nu există date referitoare la cererea turistică înregistrată în comuna Crasna, în 

cazul ofertei turistice a acestei localităţi ne referim strict la numărul de vizitatori la diferite 

obiective turistice, nefiind, aşadar, cazul realizării unei analize privind numărul de turişti 

sau numărul de înnoptări. 

Informaţiile diverse privind segmentele de turişti în zonă conduc la conturarea 

următorului profil pentru vizitatorul actual în localitatea Crasna: adulţi şi persoane de 

vârsta a III-a, familii cu copii, tineri pasionaţi de drumeţie montană, persoane din mediul 

rural şi urban cu venituri mici şi medii, interesate de călătoriile religios-culturale, 

persoane aflate sub influenţa dorinţei de cunoaştere a altor locuri, a altor moduri de 

viaţă. 

3. COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEI 

În comuna Crasna, datorită valorii resurselor turistice prezente aici, este 

favorizată practicarea unor variate forme de turism, dintre care reprezentative sunt în 

prezent turismul religios şi cel etnofolcloric. 

Din acest punct de vedere, principalele zone cu care localitatea Crasna intră în 

competiţie sunt cele cu oferte similare, din arealul învecinat. Aici sunt incluse localităţile 

cu un bogat potenţial cultural-religios din judeţele Vâlcea şi Gorj, ce conturează 

regiunea „Oltenia de Sub Munte” sau judeţul Argeş. 

Produsele oferite de zonele concurente, pe localităţi, strict din punct de vedere al 

turismului religios şi a celui etnofolcloric, sunt prezentate în tabelul următor. 

Localităţile concurente localităţii Crasna 

Localitatea Produs religios Produs etno-folcloric 

Bărbăteşti • Schitul Pătrunsa 

Bujoreni • Biserică 

Costeşti 

• Mănăstirea Arnota 

• Mănăstirea Bistriţa 

Judeţul VÂLCEA 

• Centru etnografic 

• Centru folcloric 

• Muzeul satului tradiţional 

vâlcean 



- 2006 - 15 

-

Horezu 


• Ansamblul Mănăstirii Hurez 

• Biserica Urşani, cu hramul “Intrarea în 

Biserică a Maicii Domnului” şi „Sf. Ioan 

Botezătorul” 

• Alte biserici 

• Manifestări etnofolclorice 

(Cocoşul de Hurez) 

Măldăreşti • Biserică • Muzeu etnografic 


Slătioara • Biserică 

• Festivalul spiritualităţii 

rurale Etno Film Folk 

Râmnicu 

• Mânăstirea Cornetu; biserici - 

Vâlcea 

Vlădeşti - • Centru etnografic 


• „Învârtita dorului” (festival 

Vaideeni - 

de cântec ciobănesc şi 

paradă de costume 

populare) 

Judeţul GORJ 

Bumbeşti-Jiu • Ruinele mănăstirii Vişina - 

Polovragi • Mănăstirea Polovragi - 

Tismana 

• Mănăstirea Tismana 

• Centru produse artizanale 

• Schitul Cioclovina 

• Manifestări tradiţionale 

Târgu Jiu • biserici 

• Ansamblu şi festival 

folcloric 

Judeţul ARGEŞ 

Câmpulung 

• Manifestări tradiţionale 

• biserici 

Muscel 

Curtea de • Biserici; 

Argeş 

• ansamblul Curţii Domneşti 

• Muzeu etnografic 

Aninoasa • Mănăstirea Aninoasa – 

Corbi • Mănăstirea Corbi – 

Cotmeana • Mănăstirea Cotmeana – 

Dragoslavele – • Centru etnografic 

• Muzeu etnografic 

Lereşti – 

• Centru de artă şi 

arhitectură populară 

Muşăteşti – • Centru etnografic 

Nămăieşti • Mănăstirea Nămăieşti - 

Negraşi – • Centru folcloric 

Poieniţa – • Centru etnografic 

Robaia • Mănăstirea Robaia 

• Centru şi muzeu 

etnografic 

Rucăr - 

• Centru de artă şi 

Sălătrucu – 

arhitectură populară 


• Centru folcloric 

Slănic • Mănăstirea Slănic - 

Tutana • Mănăstirea Tutana – 



- 2006 - 16


Fenomenul religios şi cel etnofolcloric, ce caracterizează turistic localitatea 

Crasna îmbracă forme specifice acestui spaţiu geografic, aşadar este dificil de comparat 

valoarea potenţialului religios şi etnofolcloric al unei zone în raport cu o alta. De cele mai 

multe ori, acest tip de obiective turistice reprezintă motivaţii pentru vizitarea unei 

anumite zone şi nu a alteia, dată fiind unicitatea lor. 

Prin urmare, analiza concurenţei localităţii Crasna trebuie să aducă în prim plan 

şi dotările turistice, care conturează un prim punct slab al comunei. Spre deosebire de 

unele dintre localităţile identificate ca posibile concurente din punct de vedere al 

potenţialului, Crasna nu înregistrează structuri turistice. În aceeaşi situaţie se află şi alte 

localităţi concurente şi tocmai de aceea potenţialele investiţiile în turism realizate în 

comuna Crasna ar contura pentru aceasta un punct forte în raport cu acele localităţi 

care nu au structuri de cazare. 

Situaţia capacităţii de cazare pentru concurenţă este prezentată în tabelul 

următor. 

Capacitatea de cazare în principalele zone concurente localităţii Crasna 

Localitatea Număr unităţi Număr locuri 

Judeţul Vâlcea 

Bărbăteşti 2 12 

Bujoreni 1 6 

Costeşti 6 31 

Slătioara 3 18 

Vaideeni 10 46 

Horezu 12 170 

Râmnicu Vâlcea 47 1229 

Judeţul Gorj 

Baia de Fier 2 80 

Novaci 11 186 

Bumbeşti-Jiu 1 22 

Polovragi 1 20 

Târgu Jiu 7 636 

Tismana 14 293 

Judeţul Argeş 

Câmpulung Muscel 10 306 

Dragoslavele 2 27 

Lereşti 6 167 

Podu Dâmboviţei 1 5 

Rucăr 32 415 

Total 161 3888 



- 2006 - 17


Sursa: Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, www.rotur.ro. 

Aşa cum este evidenţiat în tabel, cele mai multe dintre localităţile concurente 

dispun de un minimum de unităţi de cazare, respectiv locuri, care să asigure şederea 

turiştilor în localitate. Din acest punct de vedere, Crasna trebuie să se bazeze pe 

structurile existente în arealele învecinate, punctul slab al comunei fiind reprezentat de 

lipsa acestei baze tehnico-materiale. Prin urmare un punct tare al concurenţilor este 

reprezentat de capacităţile lor de cazare, diverse ca structură şi categorie de confort. 

Strategia pe care localitatea Crasna ar trebui să îşi bazeze activitatea turistică 

este o combinaţie între originalitatea produsului turistic şi investiţiile în baza tehnicomaterială, 

luând exemplul unora dintre concurenţi care au acordat interes acestui 

aspect. Astfel, o atenţie deosebită trebuie acordată investiţiilor necesare pentru crearea 

imaginii de destinaţie a turismului etnocultural şi religios din Oltenia. 

Piaţa produselor religioase şi a celor etnofolclorice este o piaţă în creştere, în a 

cărei dezvoltare şi promovare merită investit. Turismul cultural, atât cu componenta sa 

etnografică, cât şi cu cea religioasă, începe să se afirme din ce în ce mai mult şi în ţara 

noastră, România fiind un teritoriu marcat de prezenţa unor obiective turistice antropice 

variate care răspund foarte bine dorinţei de cunoaştere a turiştilor. Turismul reprezintă o 

soluţie pentru promovarea valorilor culturale şi tradiţionale unice, concomitent cu 

protejarea acestora, precum şi pentru dezvoltarea economică a unor zone defavorizate. 



- 2006 - 18


4. DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI PENTRU AUTORITATEA 

PUBLICĂ LOCALĂ ŞI AGENŢII ECONOMICI DIN TURISM 

Analiza prezentată arată că satele comunei Crasna beneficiază de un potenţial 

turistic natural şi etnocultural valoros, aşa încât turismul trebuie să devină într-un viitor 

apropiat una din activităţile economice de bază ale localităţii, care pot contribui la 

creşterea bunăstării localnicilor. 

Autorităţile locale au responsabilitatea elaborării unei strategii prin care să sprijine 

tradiţia, cultura, dar şi turismul, care să valorifice aceaste atribute locale, în concordanţă 

cu principiile europene ale dezvoltării durabile. Considerăm că turismul este un domeniu 

esenţial pentru dezvoltarea echilibrată a localităţii şi va contribui la relansarea socioeconomică 

a zonei. 

Recomandări pentru autoritatea locală 

⇒ 

Prin Planul de Urbanism al localităţii, în capitolul Propuneri de dezvoltare, 

turismul trebuie inclus ca o activitate importantă, având în vedere potenţialul natural al 

localităţii şi tradiţiile etnoculturale relativ bine conservate în zonă. 

⇒ 

În sprijinul dezvoltării economice a localităţii şi implicit a turismului, este 

necesar a se identifica surse financiare pentru investiţii în domeniul infrastructurii 

generale şi a dotărilor tehnico-edilitare. În acest sens, realizarea de proiecte pentru 

accesarea de fonduri europene nerambursabile reprezintă o necesitate şi o oportunitate. 

⇒ 

În cadrul aparatului propriu al Primăriei este necesar a fi înfiinţat un 

Departament pentru Cultură şi Turism, a cărui activitate trebuie să se concentreze pe 

conservarea şi protecţia obiectivelor cultural-religioase ce fac parte din patrimoniul 

naţional, pe organizarea activităţii culturale şi turistice locale şi pe acordarea de 

consultanţă pentru cei care doresc să înceapă o activitate de turism sau să-şi clasifice 

gospodăriile proprii ca pensiuni rurale. 

⇒ 

Stimularea dezvoltării reţelei de pensiuni turistice poate fi realizată de către 

atuoritatea locală prin acordarea celor interesati de facilităţi / scutiri de taxe pentru 

perioade determinate. 



- 2006 - 19

⇒ 


Este necesară înfiinţarea unei pagini web proprii a Primăriei Crasna, prin 

care să fie promovată activitatea primăriei, disponibilitatea reprezentanţilor autorităţii 

locale pentru stimularea investiţiilor în turism, contribuind în acest fel la atragerea de 

investitori din afara localităţii, care să dezvolte o bază tehnico-materială necesară 

afirmării turismului. În acest scop trebuie mai întâi să se realizeze conexiunea la Internet 

prin cablu sau prin antene satelit. 

⇒ Lipsa agrementului afectează atractivitatea ofertei turistice locale. 

Amenajarea unor structuri de agrement (terenuri de sport multifuncţionale, ştrand, club 

de agrement, popicărie, cinematograf, centru de echitaţie, expoziţii gastronomice cu 

produse tradiţionale ş.a.) pot contribui la diversificarea ofertei, creşterea atractivităţii 

zonei şi implicit creşterea numărului de turişti atraşi în localitate. 

⇒ Pentru dezvoltarea turismului mai sunt necesare şi alte activităţi 

investiţionale, precum: 

• reabilitarea drumurilor de acces – drumurile judeţene DJ 665, DJ 

665D, DJ 661, drumurile spre bisericile ce fac parte din patrimoniul 

naţional sau către alte atracţii tuistice din localitate; 

• pentru amenajarea drumurilor forestiere de pe văile Blahniţa, Cărpiniş 

şi Ghia, drumuri cu importante valenţe turistice, dar şi de acces spre 

zona turistică Molidviş, este recmandat să se pregătească proiecte 

(studii de fezabilitate) pentru accesare fonduri SAPARD, Măsura 3.5. 

Silvicultură / drumuri forestiere, program ce urmează a fi lansat. 

Pentru ca proiectul să fie eligibil este obligatoriu ca drumul să nu fie 

încadrat la categoria drum privat (ROMSILVA), acesta trebuie să fie 

clasat ca drum public (eventual Dc); 

• reabilitarea clădirilor vechi din localităţile componente şi punerea lor în 

evidenţă prin aplicarea de plăcuţe indicatoare vizibile; 

• amenajarea unui muzeu al satului, din care să nu lipsească o stână 

tradiţională, case vechi cu mobilier şi obiecte artizanale de amenajare 

interioară specifice locului, instalaţii de tehnică populară tradiţionale 

ş.a.; 



- 2006 - 20

⇒ 


• amenajarea, într-unul din satele comunei, a unei stâne turistice (în 

activitate !) pentru cei care doresc să deguste, să cumpere sau să 

servească produse alimentare / lactate tradiţionale; 

• realizarea unei hărţi turistice a zonei, care să cuprindă şi zona 

montană cu traseele turistice marcate, şi afişarea acesteia pe un 

panou, amplasat într-un loc vizibil; 

• realizarea unui ghid / pliant turistic al localităţii, care să se găsească la 

toate structurile turistice din zonele turistice adiacente, ce reprezintă 

atât un material de promovare a localităţii, dar şi un mijloc de 

informare, foarte util turiştilor care sosesc în zonă. 

• realizarea de panouri informative amplasate în locuri vizibile la toate 

intrările în comună şi la ramificaţiile drumurilor judeţene de acces cu 

DN 67, din care să nu lipsească harta turistică a localităţii şi inclusiv 

zona montană cu traseele turistice marcate. 

Pentru dezvoltarea şi promovarea drumeţiei montane în localitate este 

recomandat să se realizeze marcarea, pe perioada vacanţei de vară, cu ajutorul elevilor, 

a tuturor potecilor turistice / drumurilor forestiere care pleacă din satele componente ale 

comunei spre Munţii Parâng şi fac legătura cu traseele turistice marcate: 14 (satul 

Radoşi – valea Cărpiniş – Muntele Plăsala – şaua Izvorul Cald) şi 15 (satul Stănceşti – 

Dealul Păstaia – Muntele Muncel – Muntele Moliviş – şaua Izvorul Cald – Vf. Parângul 

Mare – stâna Roşiile); prin această acţiune, pe lâgă contribuţia la dezvoltarea turismului, 

ar fi benefică implicarea tinerilor / elevilor la activităţi în folosul comunităţii şi 

conştientizarea rolului pe care trebuie să-l îndeplinească fiecare cetăţean al societăţii 

civile locale pentru interesul general. 

⇒ Pentru atragerea unui număr crescut de turişti este binevenită organizarea 

de evenimente culturale, mondene, întâlniri de afaceri, al căror calendar să fie promovat 

în media, pe site-ul primăriei sau prin trimiterea către marile agenţii de turism, asociaţii 

profesionale interesate, administraţii centrale şi locale. 

⇒ În perspectiva diversificării activităţilor de turism în localitate, Primăria va 

trebui să faciliteze concesionarea de teren în vederea realizării unui sat de vacanţă 



- 2006 - 21


(circa 50 de locuri, inclusiv cele de campare), cu locurile aferente pentru parcare (pentru 

turismul de sejur, pentru a oferi cazare potenţialilor turişti sosiţi în localitate) şi a unei 

cabane turistice, la capătul unuia din drumurile forestiere (de pe văile Blahniţa, Ghia sau 

Cărpiniş), cu o capacitate de circa 20 locuri şi posibilităţi de servire a mesei, care să 

constituie punct de plecare pe traseele din Munţii Parâng. 

⇒ Cu sprijinul profesorilor de muzică trebuie reînviată viaţa culturală existentă 

înainte de anul 1989, şi anume: reînfiinţarea echipelor de fluieraşi şi de dansuri 

populare, a formaţiunilor corale şi organizarea de manifestări culturale / concursuri la 

nivel local, regional sau naţional. 

⇒ Este oportună organizarea de către primărie a unor manifestări, în perioada 

sărbătorilor religioase (Crăciun, Paşte) sau de Anul Nou, atunci când foarte mulţi tineri 

(elevi, studenţi, cei care lucrează în mediile urbane) se întorc în locurile natale pentru a 

petrece cu familia sau prietenii marile evenimente de peste an, manifestări care pot 

deveni un eveniment şi pot atrage în jurul lui nu numai localnicii, dar şi locuitori din 

centrele urbane apropiate. Pot fi atraşi la aceste evenimente şi turiştii sosiţi la tratament 

în Staţiunea balneoclimatică Săcelu; în acest sens este recomandat să existe o 

colaborare cu agenţii de turism din staţiune pentru de realizarea de programe comune, 

programe care ar avea meritul de a contribui şi la diversificarea ofertei de agrement a 

staţiunii. 

Pe parcursul unui an se pot organiza şi alte tipuri de manifestări cu diverse teme: 

gastronomice, culturale, istorice, sportive, întâlniri cu fii satului, expoziţii de fotografie 

tematică ş.a. 

Recomandări pentru agenţii din turism 

Având în vedere ca în localitate nu activează agenţi în turism, nu pot fi făcute 

recomandări în acest sens. 

Bibliografie 

1. Fundaţia Parteneri pentru 

Dezvoltare Locală 

2. SC P.V.D. ARHITECT 

SRL 

Evaluarea potenţialului de dezvoltare economică a localităţii Crasna, 

2004. 

Plan Urbanistic General Comuna Crasna, 1997. 



- 2006 - 22

COMUNA CRASNA - FPDL

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?