Maldaresti - FPDL

PARTENERIAT 

PENTRU 

DEZVOLTARE ECONOMICĂ LOCALĂ 

COMUNA 

MĂLDĂREŞTI 

Evaluare preliminară a 

potenţialului de dezvoltare 

economică 

IUNIE 2006 

FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL) 

Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund 

1

CUPRINS 

A. ASPECTE PRIVIND POTENŢIALUL DE 

DEZVOLTARE ECONOMICĂ 

B. EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC, 

EXTRASE DIN RAPORTUL „ COMUNA 

MĂLDĂRESTI POTENŢIAL DE DEZVOLTARE 

TURISTICĂ” Decembrie, 2005 

C. "POSIBILITATILE DE DEZVOLTARE A 

ECOTURISMULUI, EXTRASE DIN 

RAPORTUL PRIVIND IN ZONA 

LOCALITATILOR HOREZU, NOVACI, 

POLOVRAGI, COSTESTI, MALDARESTI, 

VAIDEENI"- Noiembrie 2005 

D. RAPORT PRIVIND CADRUL ŞI RESURSELE 

NATURALE DIN NORDUL JUDEŢELOR GORJ 

ŞI VÂLCEA – Noiembrie 2005 



2

A. ASPECTE PRIVIND POTENŢIALUL DE 

DEZVOLTARE ECONOMICĂ 

Material sinteză elaborat de arh. Gabriel 

Pascariu 

CUPRINS 

Introducere ..............................................................................................................4 

Poziţie geografică şi accesibilitate ...........................................................................5 

Cadrul şi resursele naturale .....................................................................................6 

Resursele umane (aspecte demografice şi forţă de muncă)....................................6 

Starea economiei locale ...........................................................................................7 

Echiparea teritoriului şi localităţilor.........................................................................8 

Patrimoniul cultural..................................................................................................8 

Opţiuni ale populaţiei (din sondajele de opinie)......................................................8 

Concluzii ...................................................................................................................9 

Surse bibliografice....................................................................................................9 

ANEXĂ - tablou statistic comparativ, Costeşti, Măldăreşti, Tomşani.....................10 

ANALIZA TSOP /SWOT PRELIMINARĂ PENTRU COMUNA MĂLDĂREŞTI...............13 



3

Introducere 1 

Comuna Măldăreşti, atestată documentar din anul 1504, se află situată în nord-vestul judeţului 

Vâlcea, la sud de oraşul Horezu. Comuna Măldăreşti cuprinde 4 localităţi: Măldăreşti, sat 

reşedinţă de comună şi 3 sate aparţinătoare, Măldăreştii de Jos, Telecheşti şi Roşoveni. 

Teritoriul comunei situat între dealul Tomşanilor la est şi Măgura Slătioarei la vest este 

străbătut de valea râului Luncavăţ şi de afluenţii acestuia Ciupa şi Valea cu Pietrile . 

Comuna Măldăreşti este cunoscută datorită prezenţei pe teritoriul său a complexului muzeal 

care cuprinde culele Duca şi Greceanu, exemple de arhitectură civilă din nord-vestul Olteniei 

precum şi casa memorială Duca. Păstrarea tradiţiilor meşteşugăreşti, pomicultura şi apicultura 

constituie de asemenea repere pentru această comună din Subcarpaţii Olteniei. 

Aşezările comunei Măldăreşti fac parte din sistemul mai larg de aşezări, al zonei submontane, 

din nordul judeţelor Gorj şi Vâlcea, cunoscută şi sub numele "Oltenia de sub munte" şi din 

sub-sistemul delimitat de oraşele Novaci şi Horezu, în a căror zonă de influenţă se situează (a 

se vedea schema de mai jos). 

spre Petrosani 

spre Sebes 

spre Sibiu 

E79 

DN 66 

DN 67C 

Bumbesti Jiu 

10.500 loc. 

DJ 665 

Crasna 

Baia de Fier 

Polovragi 

Vaideeni 

Costesti 

DN 67 

Slatioara 

Tomsani 

Maldaresti 

DN 67B 

Tg. Carbunesti 

8.700 loc. 

DN 65C 

E81 

DN 7 

spre Craiova spre Craiova spre Craiova spre Pitesti 

Schema simplificată a sistemului de aşezări din zona ţintă 

1 Notă metodologică: prezentul material are la bază informaţii şi date statistice din surse variate: date puse la 

dispoziţie de Primăria Măldăreşti, date şi informaţii din studii de specialitate pentru turism şi agricultură, "fişa 

localităţii" – INS 2002, un sondaj de opinie în rândul populaţiei şi o anchetă în rândul agenţilor economici 

efectuate în august 2005. Deoarece în multe cazuri datele şi informaţiile sunt contradictorii, s-a optat pentru 

folosirea cu prioritate a celor furnizate de administraţia locală, apoi în ordine, a celor din studiile de specialitate şi 

în final pentru acoperirea unor "goluri", a celor din "fişa localităţii". Insuficienţa sau lipsa unor informaţii în 

anumite domenii a determinat formularea de estimări, presupuneri logice, care vor trebui verificate în etape 

viitoare. 



4

Poziţie geografică şi accesibilitate 

Comuna Măldăreşti este situată în sudul Depresiunii Horezu 2 . Teritoriul administrativ al 

comunei, în suprafaţă de numai 29kmp, are o formă adunată, aproape rotundă şi este 

străbătut de două importante drumuri naţionale: DN 67, pe direcţia est-vest şi DN 65C pe 

direcţia nord-sud. Altitudinile sunt specifice unei zone colinare, între 380 – 770 metri. 

Comuna Măldăreşti (cca. 2100 locuitori) se învecinează cu oraşul Horezu (cca. 6800 locuitori) şi 

comuna Vaideeni (cca. 4300 locuitori) la nord, comunele Slătioara (cca. 3700 locuitori) şi 

Stroeşti (cca. 3100 locuitori), la vest, comunele Cernişoara (cca. 4100 locuitori) şi Oteşani (cca. 

3000 locuitori), la sud şi comuna Tomşani (cca. 4200 locuitori) la est. 

Cele 4 localităţi ale comunei, sunt amplasate de-o parte şi de alta a DN 65C, care face legătura 

cu Craiova prin Bălceşti (de Vâlcea). Satele comunei Măldăreşti sunt accesibile şi din DN 67, 

prin DJ 676H, care face legătura cu DN 65C (a se vedea schema de mai jos). Satul reşedinţă, 

aşezat pe terasele superioare ale Luncavăţului, este bine plasat în raport cu cele 2 căi rutiere 

importante, fiind la distanţe de 1-2 ore de mers cu autoturismul de 3 importante centre 

urbane: Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu şi Craiova. 

Cele mai apropiate puncte de CF sunt la Berbeşti, la cca. 30km (linie locală) sau Băbeni la cca. 

35km şi Râmnicu Vâlcea la 45km (linie principală Piatra Olt – Podu Olt). 

HOREZU 

spre 

Targu Jiu 

67 km 

DN 67 

DN 67 

MALDARESTI (1345 loc.) 

spre 

Rm. Valcea 

45 km 

Maldarestii de Jos 

(569 loc.) 

DJ 676C 

Rosoveni 

(8 loc.) 

DN65C 

Telechesti 

(151 loc.) 

spre 

Craiova 

110 km 

Schema simplificată a sistemului local de aşezări din Măldăreşti 

Poziţia geografică favorabilă şi accesibilitatea pe căi rutiere a comunei Măldăreşti trebuie 

asociată unor vecinătăţi de mare atractivitate turistică, în special în zonele de vest, nord-vest şi 

nord, unde se află numeroase monumente istorice (Horezu, Slătioara 3 ), zone etno-folclorice 

(Vaideeni) şi elemente de cadru natural de o valoare deosebită (peşteri, păduri, peisaje 

montane şi piemonturi). 

2 Depresiunea Horezu, se desfăşoară între Dealul Costeşti /Negruleşti la est şi Dealul Milostea la vest. 

3 Ansamblul mănăstirii Hurezi, ansamblul rural de la Milostea etc. 


5 

Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund

Cadrul şi resursele naturale 

Cadrul natural oferă un ambient plăcut, cu un climat moderat, mediu nepoluat şi peisaje 

pitoreşti specifice unei zone sub-montane. Principalele resurse naturale le reprezintă terenurile 

agricole şi pădurile. Terenurile agricole ocupă peste 60% din teritoriu, mai mult de 2/3 fiind 

păşuni şi fâneţe. Pădurile ocupă cca. 30% din teritoriu şi posedă un fond faunistic valoros. 

Flora deosebit de variată şi bogată a determinat dezvoltarea apiculturii şi înfiinţarea unui 

centru de cercetare în domeniu. Resursele principale, care pot fi valorificate economic, le 

reprezintă produsele specifice unei zone agro-silvice: terenurile de cultură şi creştere a 

animalelor, lemnul, ciupercile şi fructele de pădure, flora, plantele medicinale şi fondul 

cinegetic şi piscicol. Nu în ultimul rând, arhitectura tradiţională rurală, meşteşugurile 

tradiţionale (ţesături, covoare etc.) şi manifestările etno-folclorice, reprezintă resurse care pot 

fi valorificate economic şi social, prin dezvoltarea turismului. 

Resursele umane (aspecte demografice şi forţă de muncă) 

Populaţia comunei Măldăreşti era de 2073 locuitori la recensământul din martie 2002 4 , comuna 

fiind cea mai mică atât ca populaţie, cât şi ca suprafaţă, în zona Novaci-Horezu. Populaţia este 

concentrată în proporţie de cca. 65% în satul reşedinţă. Celelalte 3 sate cuprind restul de 35% 

din populaţie, cel mai mare fiind Măldăreştii de Jos cu 569 locuitori, celelalte sate având sub 

150 de locuitori 5 . Indicele de dispersie 6 de 1,05 confirmă concentrarea mare a populaţiei în 

satul reşedinţă de comună. 

Conform datelor primăriei Măldăreşti, structura pe vârste a populaţiei indică o pondere a 

populaţiei tinere (0-14 ani) de 11,1% şi a celei vârstnice (peste 60 ani) de 14,4%, sugerând o 

uşoară îmbătrânire a populaţiei. Rata de dependenţă demografică este de 34,2%, o rată 

surprinzător de mică 7 . Natalitatea şi mortalitatea reflectă tendinţe nefavorabile, respectiv 

7,6‰ (sub media naţională) şi 15,3 ‰ (peste media naţională), în 2002, sporul natural fiind 

negativ (-7,7‰) 8 . Sporul migrator este 1,90 ‰ în 2002, după numărul de sosiri şi plecări cu 

domiciliul 9 . 

Stabilirea profilului ocupaţional al populaţiei este dificilă în contextul unor date statistice cu 

grad redus de certitudine. Populaţia ocupată se situează în jurul valorii de 1500 de persoane, 

din care cca. 60 activează în industrie şi construcţii şi cca. 80 în servicii (comerţ, administraţie 

etc.). Conform datelor disponibile 10 , rezultă că Măldăreşti este o comună cu profil dominant 

agrar (89-90% din populaţia ocupată, fiind activă în agricultură). Şomajul raportat la populaţia 

activă este de 7-8%, în scădere în 2005 faţă de 2004, iar raportul de dependenţă economică 

este de 3300 11 . 

4 Date oferite de Primăria Măldăreşti. 

5 Telecheşti, 151 locuitori, Roşoveni 8 locuitori. 

6 Indicele de dispersie este calculate prin formula I d =(P t -P r )xN/P t , unde P t este populaţia totală a oraşului /comunei, P r este 

populaţia localităţii reşedinţă, iar N este numărul de sate aparţinătoare şi localităţi componente. Formula aplicată este o adaptare a 

formulei lui Demangeon, în care se luau în considerare casele. 

7 La nivel naţional, în 2003, ponderea populaţiei tinere (0-14) era de 16,7%, a vârstnicilor (peste 65 ani) de 14,4%, iar raportul de 

dependenţă demografică ((tineri + vârstnici) /adulţi) de 45%. Sporul natural, a fost în acelaşi an de -2,5 ‰, iar natalitatea şi 

mortalitatea de 9,8 ‰, respectiv de 12,3 ‰. 

8 În ritmul actual, populaţia va scădea sub 1700 de locuitori în următorii 25 ani şi sub 1500 de locuitori în următorii 40 de ani. 

9 

Profilul demografic al comunei Măldăreşti, este neconcludent, datele disponibile fiind contradictorii. Este 

recomandabil, a se face o verificare a indicatorilor demografici şi de migraţie, pentru a obţine o evaluare şi 

prognoze corecte. De asemenea situaţia din cele 2 sate mici Telecheşti şi mai ales Roşoveni, cu risc ridicat de 

depopulare, ar trebui monitorizată atent. 

10 Datele statistice oferite de Primărie sunt sumare. Din acest motiv valorile menţionate pot avea o marjă largă de eroare. 

11 Raportul de dependenţă economică exprimă suma inactivilor şi şomerilor la 1000 de salariaţi. Valoarea R de la nivel naţional, în 

2003 a fost de 1614. Populaţia salarială este de 216 în 2002, conform datelor Primăriei şi de 73 conform INS – fişa localităţii 2002. 

S-a considerat totuşi o valoare medie de 200 de salariaţi. Această cifră ar include evident, cel puţin 50% navetişti. 



6

Starea economiei locale 

Ocupaţiile şi activităţile economice principale sunt legate de valorificarea resurselor primare ale 

zonei. Culturile cerealiere, legumicultura, pomicultura, creşterea animalelor şi activităţile 

forestiere sunt principalele dominante ale vieţii economice locale. Profilul economic al comunei 

Măldăreşti este pronunţat agro-zootehnic, caracterul primar al economiei fiind poate ceva mai 

puternic evidenţiat decât cel ocupaţional. Persoanele active, ocupate în sectorul prelucrător 

(secundar) şi în construcţii 12 , se deplasează probabil în alte localităţi, datele disponibile 

indicând un număr redus de locuri de muncă în industrie şi construcţii pe teritoriul comunei. 

Sectorul privat emergent, se manifestă timid, prin existenţa unui număr de 7 IMM-urişi 18 AF şi 

PF, majoritatea active în sectorul comercial. Sunt înregistrate 2 IMM-uri active în domenii 

productive şi 7 PF-uri active în sectorul construcţii. 

Sectorul primar este reprezentat de produse vegetale şi animale. În comună se realizează 

producţii semnificative la porumb, cartof, legume şi fructe. Creşterea animalelor este 

dezvoltată la un nivel mediu, cifre importante fiind înregistrate la bovine (cca. 1000 capete) 

şi porcine (între 820 şi 1300 în funcţie de sursă). Apicultura este o altă activitate 

importantă, existând aici şi o asociaţie a apicultorilor 13 . Conform datelor disponibile, nivelul 

de mecanizare în agricultură este scăzut (cca. 20 de utilaje mecanizate, faţă de 10 pluguri 

pentru tracţiune animală şi 35 de care şi căruţe). 

Sectorul secundar îşi face simţită prezenţa pe teritoriul comunei Măldăreşti prin câteva 

IMM-uri şi PF-uri înregistrate. Două dintre acestea au activităţi prelucrătoare: procesarea 

lemnului şi fabricarea de cărămizi pentru construcţii. 

Sectorul terţiar este ca în multe alte zone, mai dinamic în economia locală a comunei, 

dar firmele active în acest sector sunt fie micro-întreprinderi, fie AF şi PF. Serviciile publice 

(administraţie, educaţie, sănătate, poştă şi telecomunicaţii) sunt prezente în comună, la un 

nivel minmal. Nu se poate spune însă că acest sector are o contribuţie semnificativă la 

dezvoltarea economiei locale. Turismul rural, care se poate dezvolta în Măldăreşti, nu 

există ca activitate economică. În comună nu sunt înregistrate pensiuni sau alte servicii 

pentru turism, cu excepţia celor legate de complexul muzeal al culelor, care atrage un 

număr important de vizitatori, în perioada 2002-2004 fiind înregistraţi între 12.750 şi 16.820 

de vizitatori din care cca. 35-40% au fost străini. Este de presupus că vecinătatea cu zone 

mai bine echipate, precum Horezu, Slătioara, Costeşti, constituie în prezent un obstacol în 

dezvoltarea turismului în comuna Măldăreşti. 

Analiza stării economiei locale indică o dependenţă de activităţile de tip tradiţional, un nivel 

scăzut de mecanizare a agriculturii şi un activism scăzut al sectorului privat. Opiniile exprimate 

de unii agenţi economici 14 sugerează că în anumite cazuri se poate observa o tendinţă pozitivă, 

ascendentă în dezvoltarea afacerilor, dar că există o nevoie mare de re-tehnologizare, 

modernizare şi acces la fonduri nerambursabile precum şi de îmbunătăţirea capacităţilor 

antreprenoriale şi manageriale. Trebuie remarcate de asemenea opiniile exprimate de agenţii 

economici privind necesitatea îmbunătăţirii echipării localităţilor cu utilităţi (alimentare cu apă, 

canalizare, iluminat public etc.) şi a modernizării căilor rutiere. 

Speranţele populaţiei 15 , privind dezvoltarea economică a comunei se îndreaptă în continuare 

spre agricultură (în special zootehnie şi pomicultură), industrie (procesarea produselor vegetale 

şi a lemnului) şi abia apoi spre comerţ, meşteşuguri, turism şi domenii mai noi precum 

informatica sau optica. 

12 Conform datelor Primăriei, există persoane ocupate în activităţi secundare şi în construcţii. 

13 Lipsesc informaţii precise despre acest domeniu. 

14 Chestionar pentru agenţi economici, realizat în vara anului 2005, la care au răspuns cinci firme din comuna Măldăreşti. 

15 

Chestionarul pentru populaţie a fost realizat în perioada 2005-2006. La chestionar au răspuns 45 de persoane: 11 agricultori, 10 

funcţionari, 9 muncitori, 7 profesori, 5 mici întreprinzători şi 3 economişti. 



7

Echiparea teritoriului şi localităţilor 

Nivelul de echipare a comunei Măldăreşti este apreciat în raport de prezenţa reţelelor tehnicoedilitare 

şi a echipamentelor socio-culturale. Din rapoartele şi datele disponibile, rezultă o 

imagine globală, care reflectă un nivel scăzut de dezvoltare, la acest capitol. 

Reţelele tehnico-edilitare asigură alimentare cu curent electric tuturor localităţilor, şi 

parţial alimentare cu apă în satul Măldăreşti. Reţeaua de distribuţie a apei, de cca. 10km 

lungime oferă servicii pentru cca. 400 de abonaţi. Reţeaua de canalizare nu este dezvoltată, 

dar pe teritoriul comunei funcţionează o staţie de epurare, pentru oraşul Horezu. În ceea ce 

priveşte telecomunicaţiile, există cca. 200 de abonaţi telefonici, nivelul de telefonizare fiind 

sub media zonală. Serviciile de salubritate lipsesc. 

Echipamentele socio-culturale existente sunt în general de interes local şi cuprind 3 

grădiniţe, 3 şcoli generale, un dispensar uman şi o bibliotecă comunală. Nu se cunoaşte 

starea acestora. Echipamente de interes zonal sunt sanatoriul TBC şi complexul muzeal 

Duca-Greceanu. Mai poate fi reiterată prezenţa Institutului de cercetare pentru apicultură. 

Situaţia echipării teritoriului este nesatisfăcătoare în raport cu standardele moderne, de nivel 

european şi care odată atinse ar putea contribui la atragerea turiştilor şi dezvoltarea acestui 

important sector de activitate. Echiparea tehnico-edilitară este resimţită ca o problemă gravă 

de locuitorii comunei, fapt ce reiese din sondajul efectuat (a se vedea şi mai jos). Pe de altă 

parte vecinătatea oraşului Horezu, asigură accesul facil şi rapid la servicii de sănătate, educaţie 

liceală şi post-liceală precum şi la alte servicii administrative, financiar-bancare etc. 

Patrimoniul cultural 

Pe teritoriul oraşului se află 12 monumente istorice aflate pe lista MCC dintre care 4 sunt de 

mare interes, cele 2 cule Greceanu şi Duca precum şi Bisericile "Sf. Nicolae" şi "Sf. Voievozi" 

(sec. XVIII) din satul Măldăreşti şi Biserica de lemn "Sf. Dumitru" din Măldăreştii de Jos (sec. 

XIX). Mai pot fi amintite siturile arheologice din satul Măldăreşti şi Conacul Pleşoianu (începutul 

sec. XX, în prezent sanatoriu TBC). Obiceiurile şi tradiţiile, meşteşugurile alături de elementele 

de arhitectură populară specifică zonei de nord a Olteniei, întregesc un patrimoniu cultural 

valoros. Acesta trebuie evaluat în contextul zonei mai largi Slătioara-Horezu-Costeşti şi al unei 

strategii globale de valorificare economico-socială a acestuia. 

Opţiuni ale populaţiei (din sondajele de opinie) 

Principalele aspecte care au putut fi extrase din centralizarea datelor sondajului pentru 

populaţie 16 sunt următoarele: 

• Peste 75% dintre respondenţi apreciază că economia comunei Măldăreşti este slab 

dezvoltată. 

• Agricultura, urmată de industrie, locuire şi circulaţie şi transportul mărfurilor sunt 

considerate a fi cele mai grave probleme ale comunei, urmate de circulaţie şi transporturi. 

• Domeniile în care majoritatea respondenţilor consideră că trebuie luate măsuri sunt: 

agricultura, locuirea, gospodăria comunală şi protecţia mediului. 

• Domeniile considerate importante şi care ar trebui dezvoltate sunt: agricultura şi industria, 

construcţiile şi meşteşugurile precum şi turismul. 

• Agricultura, industria şi comerţul sunt domeniile considerate importante şi pe care se poate 

baza dezvoltarea comunei; mai precis: zootehnia, pomicultura, prelucrarea produselor 

vegetale, a lemnului precum şi într-o mai mică măsură - informatica şi optica (!). 

16 

Chestionarul pentru populaţie a fost realizat în perioada 2005-2006 (a se vedea nota precedentă). 


8 


• Aspectele pozitive indicate de respondenţi sunt în general legate de păstrarea tradiţiei; 

aspecte negative nu sunt identificate, dar foarte mulţi consideră necesar a se îmbunătăţi 

curăţenia comunei şi introducerea canalizării. 

• Majoritatea respondenţilor (între 60% şi 80%), manifestă ataşament faţă de comună, 

menţionând că nu doresc să o părăsească şi nici nu doresc pentru copiii lor acest lucru., 

deşi par a fi în majoritate nemulţumiţi sau puţin mulţumiţi de condiţiile de viaţă 17 

Sondajul reflectă realism şi consecvenţă în aprecierea problemelor cheie şi a oportunităţilor de 

dezvoltare 18 . Totodată sondajul indică un anumit conservatorism (susţinerea domeniilor 

tradiţionale), mai nuanţat totuşi decât în alte comune. Surprinde lipsa de răspunsuri la 

întrebările privind comune /oraşe concurente sau cu care se pot stabili relaţii de colaborare. 

Concluzii 

Scurta prezentare a comunei Măldăreşti, reprezintă o succintă trecere în revistă a unor aspecte 

importante, socio-economice şi de dezvoltare spaţială, care să susţină declanşarea unui proces 

de planificare strategică. Multe dintre aceste aspecte, necesită a fi analizate mai atent, prin 

întocmirea unor studii de specialitate (studii demografice, studii de mediu, studii şi cercetări 

etnografice precum şi studii şi analize consistente de dezvoltare spaţială pentru pregătirea unui 

nou plan urbanistic general). Astfel de studii pot pregăti o serie de proiecte de dezvoltare, care 

vor putea beneficia de viitoarele fonduri europene, în cadrul priorităţilor şi măsurilor din POR 

(programul operaţional regional) şi POS (programul operaţional sectorial) pentru agricultură şi 

dezvoltare rurală. Zonele rurale vor putea accesa viitoarele fonduri europene, după aderare, 

numai în condiţiile identificării unor proiecte cu anvergură inter-comunală, adică proiecte care 

să implice cooperarea cu comune şi oraşe vecine. 

În condiţiile definirii unei arii de cooperare extinse la zona sub-montană Novaci-Horezu, zonă 

bine conectată de-a lungul DJ 665 şi DN 67 şi care poate grupa cel puţin 10 comune şi oraşe, 

astfel de strategii şi proiecte pot fi elaborate. În acest scop sunt prezentate în continuare, date 

comparative pentru Costeşti, Măldăreşti şi Tomşani (comune cu profil economic şi ocupaţional 

similar) precum şi o analiză TSOP /SWOT preliminară pentru Măldăreşti. În cazul comunei 

Măldăreşti, cooperarea cu oraşul Horezu, în domeniul dezvoltării infrastructurii 

tehnico-edilitare, a zonelor noi de activităţi şi a turismului poate fi extrem de 

importantă, datorită vecinătăţii şi legăturilor spaţiale existente. 

Surse bibliografice 

1. Iacobaş, P., 2005, Raport privind posibilităţile de dezvoltare a eco-turismului în zona localităţilor 

Horezu, Novaci, Polovragi, Costeşti, Măldăreşti, Vaideeni. 

2. Ioniţă, V., Lică, A., 2006, Raport de evaluare a resurselor si oportunităţilor de dezvoltare. 

3. Maiorescu, G., Velizare, A., Nicoară, L, 2005, Comuna Măldăreşti - evaluarea potenţialului 

turistic, Bucureşti (raport FPDL). 

4. Petrescu, C., 2006, prelucrare chestionare agenţi economici, "Şcoala de vară – Horezu 2005". 

5. Stoican, 2005, raport privind cadrul şi resursele naturale din nordul judeţelor Gorj şi Vâlcea. 

6. Chestionare pentru populaţie privind evaluarea stării economice a oraşului (colectate local). 

7. INS, 2002, "Fişa localităţii". 

8. Primăria comunei Măldăreşti, 2005, date statistice şi informaţii generale. 

17 Explicabil şi prin faptul că marea majoritate a respondenţilor au declarat că au venituri mici şi medii. 

18 Rezultatele sondajului sunt totuşi relative sub aspectul relevanţei, datorită numărului mic şi mai ales a structurii 

grupului de respondenţi, diferit de structura socio-profesională şi demografică a comunei. 



9

ANEXĂ 

Tablou statistic comparativ între comunele Costeşti, Măldăreşti şi Tomşani 

Domenii de analiză comparativă 19 COSTEŞTI MĂLDĂREŞTI TOMŞANI 

AMPLASAMENT 

Arie geografică 

Zonă submontană 

Vâlcea 


Vâlcea 


Vâlcea 

Accese principale Din DN 67 Din DN 67 şi DN Din DN 67 

65 

Distanţe faţă de reşedinţa de judeţ (km) 

Râmnicu Vâlcea 36 46 37 

Târgu Jiu 76 66 75 

Distanţe faţă de alte centre urbane (km) 

Horezu 6 4 5 

Novaci 40 38 39 

Băile Govora 20 30 21 

Băbeni 29 35 29 

Berbeşti 29 

POPULAŢIE ŞI CARACTERISTICI 

DEMOGRAFICE 

Total populaţie (locuitori) 3681 2073 4188 

Populaţie în localitatea reşedinţă 1552 1345 820 

(locuitori) 

Indicele de dispersie 1,70 1,05 5,60 

Structura pe vârste (%) 

0-14 15,2 11,1 11,9 

15-60 66,4 74,5 66,0 

60 şi peste 18,4 14,4 22,1 

Raport de dependenţă demografică (%) 50,6 34,2 51,6 

Pensionari (% din total populaţie) 29,1 lipsă date 48,0 

Spor natural (‰)* -5,5 -7,7 -10,6 

Natalitate (‰) 8,2 7,6 8,2 

Mortalitate (‰) 13,7 15,3 18,8 

Spor migrator (‰)* 3,0 1,9 0,9 

RESURSE NATURALE 

Fond funciar: suprafaţă totală (ha) 10921 2873 4117 

Agricol (%), din care 18,8 63,0 62,0 

Arabil (%) 35,0 Cca. 25,0 25,0 

Păşuni, fâneţe (%) 50,0 Cca. 65,0 62,0 

Vii, livezi (%) 15,0 Cca. 10,0 13,0 

Păduri (%) 77,4 30,0 34,0 

Animale, din care 

Bovine 860 1035 1350 

Ovine, caprine 1500 255 1025 

Porcine 950 820 1425 

Cabaline 115 ? 152 

Familii de albine 650 ? 375 

Cariere, zăcăminte etc. Calcar - - 

Arii protejate (ha) 2,35 + parc** - - 

* Pentru sporul natural şi migrator au fost folosite date din "fişa localităţii", INS 2002. 

** La Costeşti au statut de arii protejate: Peştera Liliecilor, Peştera Valea Bistriţa şi Muzeul Trovanţilor. Pe teritoriul 

comunei se află şi o parte a Parcului Naţional Buila –Vănturiţa cu o suprafaţă de 4176ha. 

19 

În general datele prezentate au ca sursă informaţiile furnizate de primăriile din Costeşti, Măldăreşti şi Tomşani. Acolo unde au 

fost utilizate alte surse, se fac precizările corespunzătoare. Anii de referinţă sunt 2002-2004. 



10


ECONOMIA 

Forţa de muncă (persoane)* Cca. 2500 Cca. 1550 Cca. 3000 

În agricultură (%) 79,0 85,0 94,0 

În industrie şi construcţii (%) 15,0 8,0 3,0 

În servicii (%) 16,0 7,0 3,0 

Şomeri (total şi %) 110 /4,4 130 /8,5 326 /11,0 

Număr salariaţi** 815 Cca. 200 Cca. 200 

Raportul de dependenţă economică 1625 3300 8755 

Număr IMM-uri (total) 20 7 14 

În industrie ? 2 0 

În construcţii ? - 0 

În servicii ? 5 14 

Număr IMM-uri la 1000 locuitori 5,6 3,5 3,3 

Număr AF şi PF 24 18 12 

Număr IMM-uri cu CA peste 100 mii EUR 7 lipsă date lipsă date 

Număr IMM cu peste 10 salariaţi 1 2 0 

Locuri de muncă în IMM-uri active (?) Cca. 120 lipsă date 66 

TURISMUL*** 

Număr unităţi de cazare 6 - 1 

Hoteluri, moteluri 2 (la mănăstiri) - 1 (han turistic) 

Vile şi pensiuni 4 - - 

Campinguri - - - 

Număr locuri de cazare 73 - 10 

În hoteluri 42 - 10 

În vile şi pensiuni 31 - - 

În campinguri - -- -- 

Număr turişti 252 - lipsă date 

Români -150 - - 

Străini -102 - - 

Număr vizitatori 90000 13125 lipsă date 

Români 88800 8277 

Străini 1200 4848 

Număr obiective turistice (antropice) 21 12 

De mare interes 3 4 

De interes local 18 8 

Forme de turism**** 10 4 lipsă date 

Alte aspecte 

Festiv. Int. al 

rromilor – sept. 

- "Fagurele de Aur" - 

iunie 

* Datele oferite de primării au fost contradictorii şi incomplete. În majoritatea cazurilor au fost făcute aprecieri, prin 

compararea diferitelor surse şi valori. 

** Pentru număr salariaţi au fost folosite şi date din "fişa localităţii", INS 2002. Acolo unde primăriile au comunicat 

date, acestea au fost utilizate. 

*** Pentru domeniul turism au fost folosite date din studiile elaborate în 2006 de colectivul condus de G. Maiorescu. 

Anul de referinţă este 2005, cu excepţia numărului de turişti şi vizitatori pentru care anii de referinţă sunt 2003 – 

2004. 

**** Identificate în studiile elaborate în 2006 de colectivul condus de G. Maiorescu. 

20 





11


ECHIPAMENTE (dotări social-culturale 

şi echipamente tehnico-edilitare) 

Educaţie 

Licee - - - 

Şcoli generale 3 3 4 

Săli de clasă şi cabinete şcolare* 34 11 16 

Cadre didactice* 53 17 35 

Elevi în învăţământ liceal* - - - 

Elevi în învăţământ gimnazial şi primar* 305 + 166** 197 296 

Sănătate*** 

Spitale - - - 

Paturi de spital (total şi la 1000 de - - - 

locuitori)* 

Dispensare (umane) 1 1 1 

Medici 2 1 3 

Nr. locuitori /medic**** 1840 2073 1396 

Personal mediu sanitar* 2 2 4 

Nr. locuitori /cadru mediu sanitar**** 1840 1037 1047 

Cultură 

Muzee, biblioteci 2+3 1+1 3 

Cămine culturale 3 1 4 

Alte instituţii importante lipsă date lipsă date lipsă date 

Bănci, firme asigurări ? ? ? 

Centre de asistenţă în agricultură, IMM etc. ? ? ? 

Telecomunicaţii (abonamente la 1000 79,1 81,0 58,7 

locuitori)* 

Reţele de distribuţie a apei (km) 18 10,5 da 

Număr abonaţi (cca.) 1200 Cca. 400 lipsă date 

Canalizare (km) 2 nu - 

Staţie de epurare da da - 

Alimentare cu gaze nu nu - 

Parcuri (mp) 5000 - - 

LOCUIRE 

Suprafaţă locuibilă /locuitor (mp) 12,3 12,2 13,1 

Suprafaţă locuibilă /locuinţă (mp) 32,5 28,5 31,7 

* Aspecte pentru care au fost folosite date din "fişa localităţii", INS 2002. 

**În comuna Costeşti mai sunt înregistraţi 166 de elevi în şcoli profesionale şi de meserii. 

*** Comunele Costeşti, Măldăreşti şi Tomşani sunt arondate spitalului din Horezu. Asistenţa sanitară de specialitate 

pentru cele 3 comune este asigurată în acest centru urban şi în cabinetele şi dispensarele locale. 

**** În 2003, la nivel naţional, indicatorii arătau că exista 1 medic la 463 locuitori per total, respectiv 1736 în 

mediul rural şi 282 în mediul urban. Pentru cadrele sanitare medii, tot în 2003 exista 1 cadru sanitar mediu la 180 

locuitori, per total, respectiv la 764 locuitori în mediul rural şi 108 locuitori în mediul urban. 

21 





12

ANALIZA TSOP /SWOT PRELIMINARĂ PENTRU COMUNA MĂLDĂREŞTI 

PUNCTE TARI (T) 

PUNCTE SLABE (S) 

Aspecte generale: poziţie, rol teritorial, accesibilitate 

Nume cunoscut datorită culelor Duca şi Greceanu 

Legături bune cu oraşe mici vecine (Horezu, Băile 

Govora, Berbeşti, Băbeni) 

Legătură bună cu reşedinţa de judeţ 

Accesibil din DN67 şi din DN65C 

Resurse umane şi sociale 

Tradiţii locale bine păstrate (port, serbări etc.) / 

Artă meşteşugărească 

Sentiment puternic de apartenenţă la comunitate 

Optimism privind perspectivele de dezvoltare 

Raport de dependenţă demografică scăzut 

Spor migrator pozitiv 

Resurse naturale /economice 

Mediu natural nepoluat şi atractiv, climă blândă 

Zonă cu risc redus de calamităţi naturale 

Suprafeţe importante de teren arabil, păşuni şi 

păduri 

Produse specifice pădurii: lemn, fructe de pădure, 

ciuperci 

Fond cinegetic valoros 

Stoc important de animale (mai ales bovine şi 

porcine) 

Crescători de albine 

Resurse construite şi tehnologice 

Existenţa unor instituţii de interes teritorial 

(sanatoriu, institut de cercetare) 

Existenţa unei evidenţe a patrimoniul public aflat în 

administrarea primăriei 

Acces rapid la două drumuri naţional 

Punct de plecare pentru posibile trasee turistice 

Arhitectură şi tehnică populară şi biserici monumente 

istorice - 12 MI 

Resurse financiare 

Lipsa acţiunilor de promovare activă a imaginii şi 

numelui comunei 

Lipsa unei strategii de dezvoltare locală şi de 

cooperare cu comunele şi oraşele vecine 

Lipsa accesului direct la CF 

Localităţi mici în curs de depopulare 

Mortalitate ridicată 

Spor natural negativ ridicat 

Localităţi mici cu risc de depopulare 

Spirit antreprenorial scăzut 

Raport ridicat al dependenţei economice 

Atitudini conservatoare, tradiţionaliste 

Număr redus de locuri de muncă în activităţi 

productive 

Număr redus de salariaţi 

Proprietatea agricolă (exploataţia) fărâmiţată 

Nivel redus de mecanizare a agriculturii 

Lipsa evidentei cadastrale şi a unei baze /bănci de 

date locale 

Lipsa unităţilor de procesare a produselor primare 

din zonă 

Sector IMM slab dezvoltat 

Lipsa activităţi economice cu valoare adăugată 

ridicată 

Lipsa infrastructurii şi serviciilor pentru turism 

Lipsa unei strategii de valorificare a resurselor 

naturale locale 

Nivel redus de dezvoltare a reţelei tehnico-edilitare 

(apă, canalizare) 

Lipsa serviciilor de colectare a deşeurilor 

Lipsa reţelei de canalizare 

Lipsa reţelei de gaze naturale pentru energie 

termică, activităţi menajere şi de producţie 

Dezvoltare redusă a serviciilor de telecomunicaţii şi 

a celor informatice (IT) 

Resurse insuficiente la bugetul local 

Lipsa de capital a gospodăriilor locale 


13 


OPORTUNITĂŢI (O) 

AMENINŢĂRI (A) 

Resurse umane si sociale 

Evenimente şi sărbători tradiţionale organizate în 

zonele vecine (Horezu, Slătioara) 

Programe de formare ale MTCT pentru zonele 

turistice de interes naţional 

Existenţa Asociaţiei pentru Ecoturism, a ANTRECului 

etc. 

Existenţa unei reţele pentru agricultură ecologică 

Forme care încurajează învăţământul vocaţional 

Resurse naturale /economice 

Existenţa a numeroase obiective de interes turistic 

în imediata vecinătate (peşteri, chei, trasee etc.) 

Zone de interes turistic de mare valoare pe o rază 

de 50-60 km în jurul oraşului 

Interes turistic în creştere pentru turismul ecologic, 

turismul rural, agro-turism etc. 

Interes crescut pentru sporturile de iarnă şi pentru 

sporturi extreme 

Resurse construite şi tehnologice 

Strategii de dezvoltare socio-economică ale 

judeţului 

Disponibilitatea băncilor de a acorda credite pentru 

dezvoltare atât gospodăriilor cât şi firmelor 

Posibile cooperări în asigurarea utilităţilor (apă, 

canal, gaze naturale etc.) cu oraşul Horezu 

Resurse financiare 

Programe guvernamentale pentru agricultură, 

mediu, sănătate, turism, învăţământ etc. 

Programe ale Băncii Mondiale şi UE pentru 

reparaţii scoli (Phare VET) 

Programele de finanţare nerambursabile ale UE 

(Phare , SAPRAD, viitoarele Fonduri Structurale) 

Programe pentru fermieri (Federaţia de Dezvoltare 

Montană din România) 

Programe ale Agenţiei pentru IMM şi Cooperaţie 

(pentru sprijinirea meşteşugurilor) 

Programe ale Agenţiei pentru Zonele Montane 

Colectarea impozitului pe terenul agricol, la nivel 

local 

Declinul activităţilor industriale din zonă (Horezu, 

Berbeşti, Alunu etc.) 

Ingerinţe politice asupra procesului decizional la 

nivelul Judeţean 

Schimbările frecvente şi contradictorii ale cadrului 

legislativ 

Schimbările din sistemul de sănătate 

Valorificarea resurselor naturale existente în afara 

pieţei locale, fără beneficii pentru comunitatea locală 

Exploatarea neraţională a pădurilor şi terenurilor 

agricole 

Cooperare redusă cu ROMSILVA 

Competiţia altor comune şi oraşe mici din vecinătate 

Lipsa unei monitorizări continue a oportunităţilor de 

finanţare a programelor de infrastructură 

Lipsa unei strategii de dezvoltare economică locală 

Lipsa unei strategii de dezvoltare economică a zonei 

"Oltenia de sub Munte" 

Lipsă cadru reglementar (legislativ /normativ) care 

să asigure flexibilitate în gestionarea bugetului local 

Competiţia altor oraşe pentru obţinerea de resurse 

din redistribuţia bugetară 

Competiţia altor comune, oraşe, asociaţii intercomunale 

etc. pentru obţinerea de fonduri europene 


14 


B. EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC, 

EXTRASE DIN RAPORTUL „ COMUNA 

MĂLDĂRESTI POTENŢIAL DE DEZVOLTARE 

TURISTICĂ” Decembrie, 2005 

Colectiv de elaborare Georgeta Maiorescu, Andreea 

Velizare, Laura Nicoară 

CUPRINS 

1. ANALIZA OFERTEI............................................................................................. 16 

2. ANALIZA CERERII ............................................................................................ 20 

3. COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEI ............................................................... 21 

4. DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI PENTRU AUTORITATEA PUBLICĂ LOCALĂ ....24 



15

1. ANALIZA OFERTEI 

.................................................................................................................................. 

Patrimoniu natural 

Comuna Măldăreşti este situată într-un areal depresionar traversat nord - sud de pârâul 

Luncavăţ şi flancat în partea de nord-est de Măgura Slătiorului. Aşezarea beneficiază de un 

cadrul natural atractiv, lipsit de factori de poluare, astfel că sunt create premise favorabile 

dezvoltării activităţii de turism. 

Resurse turistice legate de cadrul natural 

• formele de relief şi covorul vegetal al zonei conţin elemente de potenţial turistic: 

zone deluroase şi de luncă, acoperite cu livezi, păduri (fag, ştejar, gorun) sau fâneţe 

creează peisaje pitoreşti, atractive; prezenţa în apropiere a Măgurii Slătiorului (768 m), 

ce se înalţă cu peste 350 m deasupra localităţii îmbogăţesc aspectul peisagistic al 

regiunii şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere activă; 

• zonele de luncă situate de-a lungul Luncavăţului şi afluenţii acestuia sunt 

locuri de petrecere a wek-end-ului la iarbă verde sau locuri de campare; 

• flora pajiştilor şi a fâneţelor, de o diversitate impresionantă, în funcţie de anotimp, 

îmbogăţesc peisajul natural cu specii floristice multicolore; 

• elementele climatice ale zonei, fără valori extreme, sunt favorabile practicării 

turismului în tot timpul anului, pentru repunere în formă a organismului după stres 

(climat de dealuri - sedativ de cruţare, cu temperatură medie anuală de aproximativ 

7°C); 

• fondul de vânătoare şi de pescuit sportiv – fondul forestier al comunei cuprinde 

specii cu valoare cinegetică, iar în apele Luncavăţului trăieşte o avifaună specifică 

arealului submontan, pe seama cărora se pot organiza partide de vânătoare şi pescuit 

sportiv; 

Resurse turistice naturale cu regim protectiv 

Pe teritoriul comunei Măldăreşti nu există arii protejate sau monumente ale naturii. 

Patrimoniul cultural 

Monumente cultural – istorice 

• Culele Duca şi Greceanu (sat Măldăreşti) realizate în perioada sec. XII – XVIII, de 

către membrii familiei Măldăreştilor; în prezent funcţionează ca muzee istorice şi 

etnografice, aici sunt expuse diverse obiecte de valoare şi tablouri / portrete ale familiei 

Măldărescu - monument de arhitectură; 

• Casa memorială. Duca (sat Măldăreşti) a fost ridicată în 1912 şi funcţionează în 

prezent ca muzeu - monument de arhitectură; 

• Biserica cu dublu hram „Sfântul Nicolae şi Sfinţii Voievozi” (sat Măldăreşti, 

Comuna Măldăreşti), este ctitorie a pitarului Măldărescu (1790), păstrează picturi 

murale originare, monument de arhitectură; 

• Biserica de lemn „Sf. Dumitru” (sat Măldăreştii de Jos, Comuna Măldăreşti) – 1801, 

monument de arhitectură. 

Elemente de patrimoniu etnocultural 

• arhitectură tradiţională – case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia 

de sub Munte”; 



16

• costumul popular oltenesc, cu opreg şi maramă; 

• cusături, ţesături şi covoare olteneşti, meşteşuguri cu o răspândire din ce în ce mai 

redusă. 

Resurse turistice antropice cu regim protectiv 

Nr. 

crt. Denumire Localitate Localitate Adresă 

Datare 

1. VL-I-s-B-09551 

Situl arheologic de la 

Măldăreşti 

sat MĂLDĂREŞTI; 

comuna MĂLDĂREŞTI 

2. 

VL-I-m-B- 

09551.01 

Val de pământ 



Epoca dacică 

3. 

VL-I-m-B- 

09551.02 

Aşezare 



Epoca 

bronzului 

4. VL-II-a-A-09811 Ansamblul Culei Duca 

sat MĂLDĂREŞTI, 


Vis-a-vis 

ansamblul 

vechi” 

de 

„Culei 

1812 – 1827 

5. 

VL-II-m-A- 

09811.01 

Anexe 



1827 

6. 

VL-II-m-A- 

09811.02 

Cula Duca 



1827 

7. VL-II-a-A-09812 

Ansamblul 

Greceanu 

Culei 



Vis-a-vis de 

ansamblul Culei noi 

sec. XVIII 

8. 

VL-II-m-A- 

09812.01 

Cula Greceanu 



sec. XVIII 

9. 

VL-II-m-A- 

09812.02 

Anexe 



sec. XVIII 

10. 

VL-II-m-A- 

09812.03 

Biserica „Sf. Nicolae” 

şi „Sf. Voievozi” 



Alăturată incintei 

Cula Greceanu 

1774 – 1790 

11. VL-II-m-B-09814 

Conacul Pleşoianu 

(Sanatoriul TBC) 



2 sec. XX 

12. VL-II-m-B-09815 

Biserica de lemn „Sf. 

Dumitru” 



2 

1801, ref. 

1888 

Oferta de petrecere a timpului liber 

Volumul şi diversitatea potenţialului turistic existent pe teritoriul comunei Măldăreşti sunt 

elemente care favorizează modalităţi diverse de petrecere activă a timpului liber, de odihnă, de 

recreere şi de practicarea unor forme de turism specifice. 

Turismul cultural-religios este favorizat de o moştenire bogată, ce înscrie localitatea în 

circuitele culturale naţionale. Cele două biserici şi culele Duca şi Greceanu sunt un punct de 

mare atracţie al comunei. Culele, conace ale vechilor boieri, de obicei şi cu rol de apărare, sunt 

construcţii cu o arhitectură specifică, a căror prezenţă a fost legată doar de ţinuturile Olteniei şi 

Munteniei. În prezent, se mai păstrază doar nouă cule şi sunt situate doar în partea de vest şi 

de nord-vest a Olteniei. Casa memorială a celui care îi poară numele, I.Gh. Duca, o feră 

vizitatorului nu numai un tip de arhitectură populară locală, dar şi o colecţie de obiecte 

religioase, culturale şi etnografice deosebit de valoroase, un patrimoniu ce caracterizează 

personalitatea politică şi culturală celui care a fost ministru şi prim-minstru al României într-o 

perioadă de schimbări profunde, economice, politice şi culturale (1918 – 1933). Amplasat într- 



17

un cadru pitoresc deosebit, Complexul muzeal oferă vizitatorului un moment de relaxare fizică 

şi contemplare culturală. 

Turism etnocultural. Caracterul şi tradiţia acestei zone a orientat locuitorii către meşteşuguri 

artizanale cu specific românesc, precum ţesături executate manual (costum popular, covoare 

olteneşti), cusături. În prezent se poate vorbi din ce în ce mai puţin de centrul etnocultural 

Măldăreşti, păstrător de meşteşuguri populare tradiţionale, arhaice, deoarece puţini meşteri 

mai practică aceste meserii. Casa memorială I.Gh. Duca păstrează o colecţie muzeală de artă 

populară foarte valoroasă, cu obiecte ce stau mărturie a stilului etnocultural local. 

Sărbătorile tradiţionale locale, legate de preponderent de sărbătorile religioase, constituie 

un prilej de relaxare, de întâlnire a fiilor satului, de stabilirea de contacte umane între localnici 

şi oaspeţi, între cei plecaţi la oraş şi cei rămaşi în sat, între reprezentanţii administraţiei locale 

şi diverse personalităţi invitate. Sărbătoarea Crăciunului, a Paştelui şi a Anului Nou, câteva 

dintre sărbătorile tradiţionale ale satului, sunt un prilej de comuniune familială dintre generaţii, 

manifestări aşteptate cu mare bucurie de către localnici. 

Turism rural. Dezvoltarea turismului rural în comuna Măldăreşti este argumentată de 

existenţa unor locuri pitoreşti, ce mai păstrează încă obiceiuri, cunoscute de multe generaţii, 

sărbători strămoşeşti şi meşteşuguri devenite artă. Promovarea turismului rural va putea 

revigora patrimoniul etnocultural local şi va asigura acestui spaţiu păstrător de valori 

tradiţionale româneşti o dezvoltare durabilă şi echilibrată. 

Turismul de sfârşit de săptămână (wek-end) este o formă de turism din ce în ce mai 

apreciată de locuitorii marilor centre urbane, care doresc să-şi petreacă sfârşitul de săptămână 

în locuri nepoluate, departe de aglomeraţia şi stresul oraşului. Apropierea de municipiul 

Râmnicu Vâlcea, dar şi poziţia localităţii, pe DN 67 şi DN 65C, favorizează afluxuri importante 

dinspre capitala de judeţ sau dinspre alte oraşe mari. Practicarea acestei forme de turism, în 

cadrul natural pitoresc, submontan al Olteniei, este din ce în ce mai des întâlnită. 

Turismul de tranzit derivă din amplasarea zonei pe o importantă arteră rutieră naţională - 

DN 67 (Rm. Vâlcea – Costeşti - Horezu – Tg. Jiu – Drobeta Tr. Severin), care face legătura 

între trei magistrale rutiere europenee: E 81 (Bucureşti – Piteşti – Rm. Vâlcea – Sibiu – Cluj 

Napoca – Satu Mare – Halmeu/ punct de frontieră RO/UK) şi E 79 (Calafat – Craiova – Tg. Jiu 

– Deva – Vârfurile – Oradea – Borş/punct de frontieră RO/H) şi E 70 (pct. de frontieră RO/BG 

– Bucureşti – Craiova – Drobeta Tr. Severin – Timişoara – Moraviţa pct. de frontieră RO/ YU). 

Prezenţa a numeroase obiective turistice de interes cultural, istoric, etnografic, religios sau 

natural în întraga zonă de nord a Olteniei, face ca traseul DN 67 să atragă anual zeci de mii de 

turuişti români şi străini. 

Oferta de cazare 

Comuna Măldăreşti nu are incluse in circuitul turistic structuri de cazare omologate. Lipsa 

structurilor turistice de primire, componenta principală a bazei tehnico-materiale a turismului, 

îngreunează foarte mult dezvoltarea turismului, chiar şi în condiţiile unui potenţial turistic 

valoros. Turiştii sosiţi în zonă au ca opţiune cazarea în localităţile învecinate (Horezu, Slătioara, 

Vaideeni, Costeşti etc.) şi vizitarea obiectivelor turistice de pe teritoriul comunei Măldăreşti. În 

acest context, se poate vorbi despre o activitate turistică incompletă şi puţin eficientă, dat fiind 

faptul că încasările din cazare ar avea un rol important în dezvoltarea economică a comunităţii. 

Astfel efectul multiplicator al turismului este mult redus. 

Oferta de alimentaţie pentru turism 

Comuna Măldăreşti nu dispune de structuri de alimentaţie, care să ofere condiţii de servire a 

mesei pentru turişti şi nici de agrement, pentru distracţie şi relaxare, fapt constituie într-un 

obstacol în calea dezvoltării turismului. 



18

Posibilităţi de organizare conferinţe-seminarii 

Turismul de afaceri, reprezentat şi de organizarea conferinţelor sau seminariilor, aduce cu sine 

şi oportunitatea realizării de investiţii. Această formă de turism înseamnă, pe de o parte 

încasări importante, iar pe de altă parte impune existenţa unor condiţii specifice desfăşurării 

unor astfel de evenimente. 

În prezent, în comuna Măldăreşti nu există amenajări specifice organizării de conferinţe - 

seminarii şi nici alte structuri care să susţină acest gen de evenimente, respectiv structuri de 

cazare, alimentaţie sau agrement. O alternativă posibilă până la crearea unor locuri special 

amenajate pentru conferinţe ar putea-o constitui căminele culturale de pe raza comunei. 

Agenţii economici activi în turism 

Lipsa structurilor turistice de cazare, alimentaţie, agrement sau chiar agenţii de turism, 

conduce la situaţia că, în comună, nu există agenţi economici cu activitate turistică. Aceasta 

semnifică faptul că turismul nu este prezent în economia locală şi ca atare nu contribuie la 

dezvoltarea comunităţii. 

Marketing turistic 

Oferta turistică actuală a comunei Măldăreşti gravitează în jurul obiectivelor turistice 

reprezentative pentru comunitatea locală, care se pot constitui în mărci, simboluri ale zonei. În 

primul rând este vorba de Complexul Muzeal Măldăreşti, organizat într-un cadru natural 

pitoresc şi reunind Culele Greceanu şi Duca, precum şi Casa Memorială I. G. Duca, toate 

monumente deosebite ale arhitecturii româneşti, în care se împletesc armonios elemente 

ţărăneşti din zonă cu elementele unor construcţii cu caracter de fortificaţii. Alături de acest 

simbol cultural al comunei, oferta turistică se conturează şi datorită păstrării de elemente ale 

etnografiei locale. În Muzeul etnografic din Măldăreşti sunt expuse obiecte de arhitectură 

populară, cusături, ţesături, port popular vâlcean. 

Prin urmare oferta turistică a comunei Măldăreşti conduce la crearea a două produse turistice 

de bază: un produs turistic cultural-religios şi unul etno-folcloric. 

...................................................................................................................................... 

Promovarea reprezintă una din principalele activităţi de marketing, care prin obiectivele, 

conţinutul şi formatul mesajelor, trebuie să atragă turiştii în zonă, să îi convingă de 

oportunitatea petrecerii vacanţelor în zonă. Nu există un plan coerent de acţiuni promoţionale 

care să conducă la prezentarea localităţii pe piaţa turistică, ca şi destinaţie posibilă. Lipsa 

amenajărilor specifice turismului, justifică într-o anumită măsură atitudinea faţă de promovare, 

atâta vreme cât nu pot fi oferite condiţii pentru petrecerea vacanţelor aici. Prin urmare, 

promovării i se va da interesul potrivit doar după ce comuna Măldăreşti va dispune de 

infrastructura turistică adecvată primirii turiştilor. Până atunci, obiectivele turistice ale comunei 

sunt promovate alături de cele ale zonei învecinate. Împreună cu localităţile Horezu, Costeşti, 

Slătioara şi Vaideeni, a fost înfiinţată Asociaţia „Depresiunea Horezu”, având ca obiective 

principale promovarea turistică a zonei în toate mediile, obţinerea de finanţări nerambursabile 

etc. 

Calificarea forţei de muncă din turism 

Calificarea personalului care lucrează în turism este un aspect determinant pentru calitatea 

serviciilor. În condiţiile unei concurenţe tot mai accentuate, chiar şi numai pe piaţa 

românească, serviciile şi calitatea acestora sunt de cele mai multe ori determinante în alegerea 

unei destinaţii turistice. 

Autoritatea Naţională pentru Turism, prin Compartimentul Cercetare şi Învăţământ, 

organizează cursuri de specialitate pentru sectorul turistic, prin reţeaua Ministerul Educaţiei şi 


19 


Cercetării şi acordă brevete şi certificate de specialitate. Pentru lucrătorii din turismul local, 

care nu sunt absolvenţi de studii superioare de specialitate, sunt recomandate cursuri de 

instruire profesională pentru administratori de pensiune, ospătari, bucătari, cursuri de 

perfecţionare pentru de limbi străine şi calculator. 

Evaluarea ofertei actuale – probleme, disfuncţionalităţi 

În prezent, potenţialul turistic al comunei Măldăreşti nu este pus în valoare, nu este susţinut de 

investiţiile necesare care să creeze condiţiile optime pentru desfăşurarea unei activităţi 

profitabile. Printre problemele şi disfuncţionalităţile ofertei actuale se numără: 

• Lipsa unei baze tehnico-materiale specifice activităţii turistice, atât structuri 

turistice de cazare şi alimentaţie, cât şi de agrement; 

• Nu sunt atrase investiţii pentru dezvoltarea economică locală care să constituie 

baza creşterii activităţilor turistice; 

• Nu există la nivelul localităţii agenţi economici care să activeze în turism; 

• Servicii turistice insuficiente şi doar parţial corespunzătoare din punct de vedere 

calitativ (în principal, lipsa unei informări corespunzătoare a turiştilor, modalităţi 

de petrecere a timpului liber); 

• Lipsa activităţilor de promovare care să conducă la construirea imaginii de 

destinaţie turistică; 

• Neimplicarea populaţiei locale în activităţi turistice eficiente, lipsa stimulării 

iniţiativei private în domeniul serviciilor; 

• Lipsa materialelor promoţionale. 

2. ANALIZA CERERII 

Lipsa structurilor turistice de cazare de pe teritoriul comunei Măldăreşti conduce la 

imposibilitatea realizării unei analize a circulaţiei turistice. În schimb, pot fi făcute referiri vis-àvis 

de profilul vizitatorului sosit în Măldăreşti. Informaţiile privind segmentele de vizitatori 

conduc la conturarea următorului profil pentru vizitatorul actual: adulţi şi persoane de vârsta a 

III-a, familii cu copii, tineri, persoane din mediul rural şi urban, cu venituri mici şi medii 

interesate de călătoriile cultural-religioase şi de cunoaşterea altor moduri de viaţă. 

Pentru completarea analizei şi cu informaţii cantitative, prezentăm în tabelul următor evoluţia 

numărului de vizitatori la Culele de la Măldăreşti, în perioada 2002 - 2004. 

Situaţia numărului de vizitatori 

Anul Vizitatori Culele de la Măldăreşti 

Total 12.750 

2002 

Români 7.650 

Străini 5.100 

Total 16.820 

2003 

Români 10.092 




20

Total 13.125 

2004 

Români 8.277 


După cum se poate observa în perioada 2002 - 2004, numărul de vizitatori a cunoscut un 

maxim în anul 2003, atât pentru total vizitatori, cât şi pe categorii, români şi străini. Faţă de 

anul 2002, în 2004 numărul total de vizitatori a crescut cu circa 3 %, dar a scăzut faţă de anul 

2003 cu 22 %. 

...................................................................................................................................... 

3. COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEI 

Ca urmare a tipului de obiective turistice existente în comuna Măldăreşti, activitatea turistică 

este rezultatul promovării a două tipuri de produse: un produs turistic cultural – religios şi unul 

etnofolcloric. Aşadar, pentru alegerea concurenţilor trebuie avute în vedere acele localităţi ce 

furnizează produse turistice asemănătoare celor posibil de promovat în comuna Măldăreşti. 

Potenţialul turistic al concurenţilor este luat în calcul doar pentru identificarea zonelor ce 

competiţionează cu comuna Măldăreşti, dar pentru analiza punctelor slabe şi forte trebuie 

considerate elementele care ţin de baza tehnico-materială. Se argumentează această 

metodologie de analiză prin faptul că turismul cultural şi toate formele de turism derivate ale 

acestuia, presupun o călătorie motivată de interesul pentru obiective ce pot fi găsite doar în 

anumite localităţi. 

Produsele oferite de zonele concurente, pe localităţi, strict din punct de vedere al turismului 

cultural-religios şi al celui etnografic, sunt prezentate în tabelul următor. 

Localităţile concurente comunei Măldăreşti 

Localitatea Produs cultural-religios Produs etnofolcloric 

Judeţul VÂLCEA 

Bărbăteşti Schitul Pătrunsa Centru etnografic 

Bujoreni Biserica Adormirii Maicii Domnului Muzeul satului tradiţional vâlcean 

Costeşti 

Horezu 

Slătioara 

Râmnicu 

Vâlcea 

Mănăstirea Arnota 

Mănăstirea Bistriţa 

Ansamblul Mănăstirii Hurez 

Biserica Urşani, cu hramul “Intrarea în 

Biserică a Maicii Domnului” şi „Sf. Ioan 

Botezătorul” 

Alte biserici 

Biserică 

Mânăstirea Cornetu; 

Alte biserici 

Manifestări etno-folclorice (Cocoşul de 

Hurez) 

Centru etnografic 

Festivalul spiritualităţii rurale Etno Film 

Folk 

- 

- 



21

Vlădeşti - Centru etnografic 


Vaideeni - 

„Învârtita dorului” (festival de cântec 

ciobănesc şi paradă de costume 

populare) 

Judeţul GORJ 

Bumbeşti-Jiu Ruinele mănăstirii Vişina - 

Crasna Biserici Port popular gorjean 

Polovragi Mănăstirea Polovragi - 

Tismana 

Mănăstirea Tismana 

Schitul Cioclovina 

Centru produse artizanale 

Manifestări tradiţionale 

Târgu Jiu biserici Manifestări tradiţionale 

Judeţul ARGEŞ 

Câmpulung 

Muscel 

biserici 

Manifestări tradiţionale 

Curtea 

Argeş 

de 

Biserici; 

ansamblul Curţii Domneşti 

Muzeu etnografic 

Aninoasa Mănăstirea Aninoasa – 

Corbi Mănăstirea Corbi – 

Cotmeana Mănăstirea Cotmeana – 

Dragoslavele – Centru etnografic 

Lereşti – 

Muzeu etnografic 

Centru de artă şi arhitectură populară 

Muşăteşti – Centru etnografic 

Nămăieşti Mănăstirea Nămăieşti - 

Negraşi – Centru folcloric 

Poieniţa – Centru etnografic 

Robaia Mănăstirea Robaia Centru şi muzeu etnografic 

Rucăr - Centru de artă şi arhitectură populară 

Sălătrucu – 


Centru folcloric 

Slănic Mănăstirea Slănic - 

Tutana Mănăstirea Tutana – 

Identificarea obiectivelor turistice ale localităţilor a reprezentat primul pas în analiza 

concurenţei, dar cum este dificilă compararea resurselor turistice este necesară compararea 

sub aspectul capacităţii de cazare. 



22

Capacitatea de cazare în principalele zone concurente localităţii Măldăreşti 

Localitatea Număr unităţi Număr locuri 

Judeţul Vâlcea 

Bărbăteşti 2 12 

Costeşti 6 31 

Horezu 12 170 

Slătioara 3 18 

Vaideeni 10 46 

Râmnicu Vâlcea 47 1229 

Judeţul Gorj 

Bumbeşti-Jiu 1 22 

Polovragi 1 20 

Târgu Jiu 7 636 

Tismana 14 293 

Judeţul Argeş 

Câmpulung Muscel 10 306 

Dragoslavele 2 27 

Lereşti 6 167 

Rucăr 32 415 

Total 153 3392 

Sursa: Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, INCDT - www.rotur.ro. 

Aşa cum este evidenţiat în tabelul de mai sus, 48 % dintre localităţile concurente, anume 14 

localităţi, dispun fiecare de un minimum de unităţi de cazare, respectiv locuri, care să asigure 

şederea turiştilor în localitate. Restul de 52 % (adică 15 localităţi) se află în aceeaşi situaţie ca 

şi comuna Măldăreşti, adică nu au structuri turistice de cazare. Aşadar, o parte dintre 

concurenţi au drept punct forte capacităţile lor de cazare, diverse ca structură şi categorie de 

confort. Principalul punct slab al comunei Măldăreşti reprezintă tocmai lipsa infrastructurii 

specifice turismului. Prin adoptarea unor măsuri care au drept scop investiţiile în structuri 

turistice de cazare, comuna Măldăreşti va putea să elimine acest punct slab şi să depăşească 

astfel o bună parte din concurenţă. 

Piaţa produselor cultural-religioase şi a celor etnofolclorice este o piaţă în creştere, în a cărei 

dezvoltare şi promovare merită investit. În accepţiune mai largă, turismul cultural, sub toate 

formele lui de manifestare, începe să se afirme din ce în ce mai mult şi în România, un teritoriu 

marcat de prezenţa unor obiective turistice antropice variate care răspund foarte bine dorinţei 

de cunoaştere a turiştilor. Interesul pentru vacanţele cu valenţe etnografice şi religioase este 

evidenţiat atât de creşterea numărului de structuri de cazare în zone unde este promovată 

această formă de turism, cât şi de creşterea numărului de turişti. 

4. DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI PENTRU AUTORITATEA PUBLICĂ LOCALĂ ŞI 

AGENŢII ECONOMICI DIN TURISM 



23

Din analiza prezentată reiese că localitatea Măldăreşti beneficiază de un potenţial turistic 

valoros, aşa încât turismul poate deveni în următorii ani o activitate economică importantă a 

localităţii. 

Resursele locale de care dispune zona (naturale, antropice, umane) trebuie valorificate astfel 

încât să conducă la diversificarea ofertei, în special cea de agrement şi implicit la atragerea 

unui număr din ce în ce mai mare de turişti. 

Recomandări pentru autoritatea locală 

Prin Planul de Urbanism al localităţii, în capitolul de Propuneri de dezvoltare / Planşa de 

reglementări, turismul trebuie inclus ca o activitate de perspectivă, care să stea la baza 

diversificării unor activităţi economice colaterale (servicii, mică producţie, meşteşuguri). 

În cadrul aparatului propriu al Primăriei este necesar a fi înfiinţat un Departament pentru 

Turism, a cărul activitate trebuie să se axeze pe organizarea activităţii turistice locale şi 

acordarea de consultanţă pentru agenţii din turism. 

• Primăria, prin angajaţii Departamentului pentru Turism, trebuie să aibe un rol 

determinant în consilierea / convingerea proprietarilor de gospodării cu un standard 

corespunzător, în scopul clasificării acestora ca pensiuni turistice. Lipsa structurilor 

turistice clasice trebuie suplinită prin apariţia unui număr cât mai mare de pensiuni 

rurale. 

• Creerea unei reţelei de pensiuni turistice în localitate poate fi stimulată de 

atuoritatea locală prin acordarea unor facilităţi sau scutiri de taxe/impozite pentru 

perioade determinate (prin hotărâri ale Consiliului Local), prin promovarea gratuită 

a acestor structuri pe site-ul primăriei, prin invitarea şi susţinerea financiară în 

vederea participării la diverse târguri şi manifestări organizate de primărie, prin 

racordarea gratuită la reţeaua de utilităţi a comunei ş.a. 

• Proiectul PHARE CES 2004 – 2006, realizat prin subproiectare, de către Institutul 

Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Turism, pentru Asociaţia Depresiunea Horezu, 

cuprinde pentru comuna Măldăreşti, activităţi investiţionale menite să contribuie la 

dezvoltarea infrastructurii de acces pentru turism şi anume: Reabilitare parcare 

şi drum acces spre Complexul muzeal Măldăreşti (Culele Duca şi 

Greceanu) şi spre biserica „Sf. Voievozi” , care presupune: 

1. amenajarea parcării pentru 26 de autoturisme + 2 autocare 

2. realizare pavilion pentru grup sanitar + Casă de bilete şi de vânzare suveniruri 

3. reabilitare drum de acces - DJ 676H, spre cule + biserică (ramificaţie din DN 

64C), 500 m lungime. 

• Pentru dezvoltarea turismului în localitate mai sunt necesare şi alte activităţi 

investiţionale, precum: 

- reabilitarea drumurilor de acces şi spre alte obiective turistice din localitate 

(Biserica de lemn „Sf. Dumitru”, Situl arheologic de la Măldăreşti, urmele 

aşezării din epoca bronzului, valul de pământ din epoca dacică); 

- reabilitarea şi conservarea tuturor clădirilor vechi din localitate, aplicarea de 

plăcuţe indicatoare pe fiecare dintre ele cu informaţii privind anul construirii, 

elementele arhitecturale conservate ş.a. şi în măsura în care este posibil, 

amenajarea unui Muzeu al satului în aer liber – de preferinţă în zona centrala a 

satului Măldăreşti; 



24

- extinderea şi reabilitarea utilităţilor de bază ale localităţii, necesare susţinerii 

unei activităţi turistice competitive: alimentarea cu apă, realizarea reţelei de 

canalizare la nivelul întregii comune şi amenajarea unei staţii de epurare; 

- realizarea unei hărţi a localităţii, pe care vor fi marcate obiectivele cultural – 

istorice şi posibilităţile de acces, hartă care va fi afişată în zona centrală, într-un 

panou racordat la reţeaua electrică; 

- afişarea, pe DN 65C, la ambele intrări în comună, a panourilor personalizate cu 

„COMUNA MĂLDĂREŞTI”, alături de stema localităţii; 

- amenajarea unui centru de echitaţie, unde turiştii pot închiria sănii pentru 

plimbare, în perioada de iarnă sau pot face plimbări, vara, cu cai, pe trasee bine 

stabilite şi însoţiţi de ghid. 

• Pentru atragerea unui număr crescut de turişti este binevenită organizarea de 

evenimente culturale, mondene, întâlniri de afaceri, al căror calendar să fie 

promovat în media, pe site-ul primăriei sau prin trimiterea către agenţii de turism, 

asociaţii profesionale interesate, administraţii centrale şi locale. 

• În perspectiva diversificării activităţilor de turism, Primăria va trebui să faciliteze 

concesionarea unui teren în vederea realizării unui sat de vacanţă cu grad de 

confort la 2 - 3 stele, cu o capacitate de circa 50 locuri, în căsuţe, bungalow-uri + 

platformă de campare, dotat cu oficiu pentru pregătirea mesei, grup sanitar, 

parcare, alimentare la utilităţile de bază. 

• Iniţierea, cu ajutorul dascălilor, a unor activităţi culturale la nivelul satului, cum ar 

fi: înfiinţarea unui ansamblu coral, a unei echipe de dansuri populare şi a unei 

echipe de teatru de amatori, sunt activităţi care vor contribui cu siguranţă nu numai 

la afirmarea unei vieţi culturale locale, dar şi la mobilizarea energiilor tinerei 

generaţii spre domenii cultural – educative. 

• Aplecarea către tradiţia şi obiceiurile legate de sărbătorile religioase a populaţiei din 

zonă este bine cunoscută. Sărbătorile de iarnă (Crăciun, Anul Nou), sunt aşadar un 

prilej pentru organizarea de către Primărie a unor manifestări axate pe obiceiurile 

religioase ale locului, jocuri distractive şi concursuri şi pot deveni un eveniment care 

să atragă în jurul lui nu numai localnicii, dar şi locuitori din centrele urbane 

apropiate. Însoţite de o promovare adecvată, aceste serbări pot deveni în timp o 

tradiţie. Antrenarea în aceste sărbători a unor categorii socio-profesionale cu un 

anume nivel de pregătire – profesori, preoţi, elevi, pot imprima manifestării o ţinută 

cultural-educativă şi distractivă. 

• Pe parcursul unui an se pot organiza şi alte tipuri de manifestări care pot avea 

diverse teme: gastronomice, culturale, istorice, sportive, despre protecţia mediului, 

întâlniri cu fii satului, expoziţii de fotografie tematică ş.a. 

........................................................................................................................................ 



25

C. "POSIBILITATILE DE DEZVOLTARE A 

ECOTURISMULUI, EXTRASE DIN RAPORTUL 

PRIVIND IN ZONA LOCALITATILOR HOREZU, 

NOVACI, POLOVRAGI, COSTESTI, MALDARESTI, 

VAIDEENI"- noiembrie 2005 

Material elaborat de Paul Iacobaş 

Cuprins 

1.ANALIZA SITUATIEI NATIONALE SI INTERNATIONALE IN DOMENIU ................ 27 

2. RECOMANDARI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI IN NATURA SI A 

ECOTURISMULUI IN ZON......................................................................................... 29 

3. CONCLUZII........................................................................................................... 35 



26

............................................................................. 

1 ANALIZA SITUATIEI NATIONALE SI INTERNATIONALE IN DOMENIU 

Oferta de ecoturism & turism in natura la nivelul Romaniei 

In România, primele programe de ecoturism au inceput sa apara in jurul anului 2000, initiate 

de catre cateva Parcuri Nationale si Naturale (Retezat, Piatra Craiului, Vanatori Neamt), 

beneficiare a unui grant GEF, cat si de catre proiecte de conservare a naturii care aveau si o 

componenta de ecoturism: Proiectul Carnivore Mari in Carpati (Zarnesti) care a dezvoltat 

programe axate pe ursi, lupi, rasi si traditiile locale conexe acestora sau proiectul “Actiuni 

combinate pentru protectia si valorificarea patrimoniului natural al Muntilor Apuseni”, 

implementat de catre Federatia Romana de Speologie, ce a dezvoltat programe de ecoturism 

axate pe pesteri si carst in general si a traditiilor locale. 

In acest moment programele de ecoturism din Romania se concentreaza in urmatoarele zone: 

- Delta Dunarii si Dobrogea (observarea pasarilor, plimbari cu barca) 

- parcul National Piatra Craiului si imprejurimi (programe bazate in special pe 

observarea carnivorelor mari: lup, urs, ras, dar si a unor specii de plante specifice, 

turism ecvestru, biciclete, plimbare cu rachete de zapada, etc) 

- Muntii Carpati (numeroase arii naturale protejate, unele cu statut de parc national sau 

natural) cu programe axate pe: turism ecvestru, cicloturism, drumetie tematica, schi 

de tura, plimbare cu rachete de zapada, etc) 

- Muntii Apuseni (Parcul Natural Apuseni, rezervatii speologice, geologice si mixte): 

speoturism, drumetii tematice, programe culturale, schi de tura, turism ecvestru, 

biciclete, etc) 

- Transilvania (descoperirea culturii sasesti si secuiesti, calarie, drumetii tematice, etc) 

- Maramures (programe culturale, descoperirea naturii: fauna si flora, ocupatii 

traditionale, arhitectura, calarie, cicloturism, etc) 

- Bucovina ( turism cultural si monahal, combinat cu observarea naturii: flora si fauna, 

drumetii tematice, etc) 

Programele de ecoturism din Romania sint oferite spre vanzare prin intermediul unor 

turoperatori locali, care colaboreaza de regula cu turoperatori din strainatate. Cei mai 

importanti turoperatori romani care vand programe de ecoturism in acest moment sint: Daksa, 

Carpathian Nature Tours, Colin Shaw, Delta Travel, Equus Silvania, InterPares, Stefan cel 

Mare, etc. De asemenea, marile agentii de turism din Romania au dezvoltat in ultimii ani 

programe de turism in natura : Tiriac Travel, Paralela 45, J’info Tours, Perfect Tour, 

Trnasilvania Tour, etc. 

Majoritatea ofertantilor de programe de ecoturism se regasesc in Asociatia de Ecoturism din 

Romania (AER). AER este un parteneriat pentru conservarea naturii şi turism în România între 

asociaţii de turism, organizaţii neguvernamentale de dezvoltare locală şi conservarea naturii, 

proiecte de conservarea naturii şi agenţii de turism. In acest moment AER are peste 20 de 

membri, dintre care peste 5, turoperatori de ecoturism. 

Misiunea AER este promovarea conceptului de ecoturism şi a dezvoltării 

ecoturismului în vederea sprijinirii conservării naturii, a dezvoltării durabile a comunităţilor 

locale din zonele cu valori naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor legate de ecoturism, 

cât şi promovarea naturii ca element esenţial al imaginii turistice a României. Mai multe detalii 

despre AER se pot gasi la www.eco-romania.ro. 



27

Piata nationala si internationala de profil, caracteristici si tendinte 

Evaluarea mediului in care planificarea ecoturismului trebuie sa aiba loc: 

Chestiuni ce trebuiesc considerate in procesul de planificare a ecoturismului in zona: 

- Incepand cu 2007 Romania va fi membra cu drepturi depline a Uniunii Europene 

- Nivelul coruptiei in Romania este destul de ridicat si influenteaza negative imaginea tarii 

- Probleme de mediu si poluare nerezolvate la nivelul tarii 

- Instabilitate economica cu tendinte de stabilitate 

- Schimbarea monedei nationale din ROL in RON si viitoarea trecere la moneda unica 

europeana 

- Legislatia europeana in domeniul circulatiei persoanelor, turism, protectia mediului, 

identitate culturala, etc 

- Legislatia privind ariile naturale protejate , inclusiv implementarea Retelei Natura 2000 

in Romania 

Probleme in dezvoltarea de programe de turism si ecoturism in Romania, percepute 

de catre piata olandeza de profil (Blumer, 2002): 

- Imagine generala neconcludenta si incoerenta 

- Acesibilitate redusa pentru anumite categorii de turisti 

- Infrastructura generala si specifica 

- Acces limitat la informatii turistice de calitate 

- Serviciile turistice si conexe (calitate si cantitate) 

- Cazarea (calitatea si raportul pret / calitate) 

- Securitatea calatoriilor si securitatea in general 

- Stabilitatea politica 

- Sistemul financiar insuficient dezvoltat 

- Birocratia 

- Lipsa de parteneri de incredere 

- Nivelul preturilor raportat la calitate 

- Probleme de mediu (poluare, managementul deseurilor, etc) 

Evaluarea industriei turistice in lume si Romania: 

Sosirile turistice internationale vor creste de la 594 milioane in 1996 la 1.6 miliarde in 2020 

(Organizatia Mondiala a Turismului, 1998) 

- Turistii vor avea mai putin timp disponibil si mai multi bani, vor cauta experiente de 

calatorie intense si stimulatoare, pentru perioade mai scurte de timp (Howarth 

International, 1998). 

- Ecotourismul este considerat o nisa mica pe piata in cadrul industriei turistice mondiale, 

insa intr-o crestere sustinuta (Blumer, 2002) 

- Cele mai importante tari furnizoare de ecoturisti sint: Statele Unite, UK, Germania, 

Canada, Franta, Austria, Olanda, Suedia, Noua Zeelanda, Norvegia si Danemarca 

(Eagles si Higgins, 1998). 



28

- Ingredientele unui program turistic de success vor fi: autenticitate (locuri si oameni 

unici), diversitate (un amestec de patrimoniu natural si cultural, stimulare si relaxare, 

profesionalism si atitudine prietenoasa) si flexibilitate (rezervari rapide, posibilitatea 

oferita clientilor sa isi combine experientele turistice pentru a le raspunde nevoilor 

specifice) (McArthur, 1998). 

- Clientii vor fi interesati in: producte acreditate si certificate, interpretarea naturii si 

impact redus in mediu (Mc Arthur, 1998) 

- Turoperatorii manifesta un interes crescut fata de initiativele ce au la baza un cod de 

etica si turism responsabil (Goodwin, 2001). 

Viitorul pentru turismul din Romania (2005) – concluziile atelierului ANT/GTZ: 

- Se manifesta un trend puternic pentru turismul de nisa: croaziere, tururi de oras, turism 

activ, turism in natura 

- Rezervarile online sint in crestere 

- Creste ponderea turismului de afaceri in piata nationala 

- Interest major in turismul de sanatate si odihna 

- Tururile de oras: China si Estul Europei vor deveni piete importante ce vor furniza turisti 

de acest fel 

- Trendul celor 4 A: arhitectura autentica, mancare autentica, vinuri autohtone si sate 

autentice – “Trebuie sa vezi, simti sis a mirosi ca esti in Romania” 

- Romania are sanse mari sa patrunda pe nisele de piata: turismul rural, ecoturismul, 

turismul cultural si in circuite, vacante active, plimbari, drumetie, observarea si 

aprecierea naturii, sporturi extreme, cicloturism, etc 

2. RECOMANDARI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI IN NATURA SI A 

ECOTURISMULUI IN ZONA TINTA 

Ce este ecoturismul si turismul legat de natura. Cine sint ecoturistii. Principiile 

ecoturismului 

Turismul legat de natura: 

• Calatorii / excursii legate de natura in zone interesante, cu o natura atractiva (adesea 

zone/arii protejate) 

Conditii: 

• Zona trebuie sa aiba un inalt potential natural; 

• Trebuie sa existe o cerere turistica. 

Ecoturismul: 

Parte a turismului legat de natura, care trebuie sa indeplineasca si urmatoarele criterii: 

• parte din venituri si actiuni directionate spre conservarea naturii si a zonelor 

protejate; 

• marea parte din veniturile de pe urma turismului raman populatiei locale; 

• caracter educativ atat pentru turisti dar si pentru localnici; 

• minimalizarea influentei negative asupra mediului 

Cine sint ecoturistii si ce isi doresc ? (Organizatia Mondiala a Turismului, 2002) 

- Au varste cuprinse intre 30-59 ani 

- Au o educatie peste medie, in general universitara 



29

- Au venituri peste medie 

Ecotouristii doresc: 

- Servicii de calitate 

- Ghizi locali profesionisti 

- Grupuri mici (max 15 pers) 

- Programe educative 

- Mancare gustoasa si de calitate, bazata pe produse locale 

- Zone linistite, neaglomerate 

- Cazare de calitate, insa nu de lux, curata 

- Conservarea naturii (o parte din banii lor sa mearga direct sau indirect spre 

conservarea naturii) 

Turoperatorii afirma ca grupurile de ecoturisti pot si doresc sa se adapteze la obiceiurile locale, 

sint iubitori de natura, au spirit de echipa si flexibilitate, sint interesati de diversitatea 

peisajului, a oamenilor si a culturilor locale, doresc sa calatoreasca cu oameni compatibili cu 

valorile lor, sint lipsiti de prejudecati si au mintea deschisa, sint dinamici si activi, vor sa invete 

intotdeauna ceva, nu le place turismul de masa. 

Dezvoltarea ecoturismului in zona tinta ar trebui sa tina cont de urmatoarele linii directoare: 

a.Focalizare pe zone naturale 

Ecoturismul se axeaza pe experienta directa si personala in natura, se desfasoara in cadrul 

naturii si se bazeaza pe utilizarea ei, respectiv a caracteristicilor geomorfologice, biologice, 

fizice si culturale ale acesteia. Prin urmare accentul pe zona naturala este esential in 

planificarea, dezvoltarea si managementul ecoturismului. 

b. Interpretarea produsului ecoturistic 

Ecoturismul ofera posibilitati de experiente in natura ce duc la o mai buna intelegere, apreciere 

si bucurie de a descoperi si ocroti natura si cultura traditionala locala, atat pentru vizitatori, cat 

si pentru comunitatea locala. Totodata, la nivelul destinatiei si al produselor ecoturistice, este 

important sa se creeze oportunitatea ca membrii comunitatilor locale sa aiba acces la 

informatiile si interpretarea oferite in cadrul programului ecoturistic dezvoltat in zona. 

c.Principiul durabilitatii din perspectiva protejarii mediului natural 

Activitatile de ecoturism si planificarea lor trebuie sa ofere cele mai bune practici de turism si 

planificare din punct de vedere al conservarii naturii si dezvoltarii durabile. Activitatea de 

turism trebuie sa fie planificata si derulata astfel incat sa reduca impactul produs asupra 

naturii. 

d.Contributie la conservarea naturii 

Ecoturismul contribuie in mod pozitiv la conservarea ariilor naturale. Ecoturismul implica 

participarea la conservarea ariilor naturale vizitate, oferind modalitati constructive pentru bunul 

management si conservarea acestor arii naturale (ex: oferirea ajutorului financiar in actiunile 

de reabilitare a ariilor naturale, strangerea deseurilor lasate de turisti sau contributia catre 

organizatiile de conservare). 

e.Contributie constructiva la dezvoltarea comunitatilor locale 

Ecoturismul ofera contributii durabile privind dezvoltarea comunitatilor locale. Comunitatea 

locala de multe ori este parte integranta a produsului ecoturistic. Beneficiile ecoturismului 

trebuie sa revina in mare parte si comunitatilor locale. Beneficiile locale pot proveni din 

folosirea ghizilor locali, cumpararea de bunuri si servicii locale si folosirea facilitatilor locale. 



30

f. Gradul de satisfacere a turistilor 

Ecoturismul raspunde asteptarilor turistilor. In dezvoltarea produselor ecoturistice trebuie avut 

in vedere faptul ca, in general, potentialii turisti din acest domeniu au un nivel ridicat de 

educatie si de asteptari. Astfel, gradul de satisfacere legat de produsul ecoturistic este esential, 

experienta oferita indeplinind sau chiar depasind gradul de asteptare al turistilor. 

g. Marketing corect 

Se urmareste realizarea unui marketing corect, ce duce la asteptari realiste. Marketingul pentru 

ecoturism ofera clientilor informatii complete si responsabile care conduc la cresterea 

respectului pentru mediul natural si cultural al zonelor vizitate si a gradului de satisfacere a 

turistilor. 

Aceste principii sunt agreate si promovate si de catre Asociatia de Ecoturism din Romania 

(AER) si au la baza doua modele internationale: Nature and Ecoturism Accreditation Program 

dezvoltat de catre Asociatia de Ecoturism din Australia si Nature’s Best, sistemul de acreditare 

promovat de catre Asociatia de Ecoturism din Suedia. 

........................................................................................................................................ 

Avantajele competitive ale zonei Horezu – Polovragi - Novaci si imprejurimi fata de 

alte zone 

In peisajul ecoturismului European, Romania are cateva puncte tari, care o fac atractiva fata 

de alte destinatii europene. Conform unui studiu realizat pe piata olandeza (Blumer, 2002) 

acestea sint: natura neatinsa, autenticitatea traditiilor, 30 % din populatia europeana de 

carnivore mari, Delta Dunarii, paduri naturale si nefragmentate, ospitalitate, peisaj divers, 

relatia om natura bine conservata, biodiversitate mare, peste 12.000 de pesteri, mancare 

traditionala, mister, traditii crestine, plante medicinale, relief in sare. 

Dintre acestea , o mare parte se regasesc in structura zonei care face obiectul acestui raport, 

astfel: natura neatinsa (Parcul National Buila Vanturarita, Cheile Oltetului -partial), traditii 

autentice: ceramica de Horezu, rudaritul, scoartele oltenesti; prezenta carnivorelor mari (lup, 

urs, ras); paduri naturale si nefragmentate (Buila Vanturarita, Cheile Oltetului, Cheile Bistritei, 

etc); ospitalitate, peisaj divers, ralatia om-natura bine conservata, biodiversitate mare (Parcul 

National Buila Vanturarita, fauna cavernicola, etc); pesteri (P.Muierii, P.Liliecilor, P.Polovragi, 

etc), mancare traditionala, mister, traditii crestine (manastirile Arnota, Hurezi, Polovragi, 

Bistrita), plante medicinale. 

Tinand cont de cele expuse in acest raport, reiese faptul ca zona Horezu si 

imprejurimi are elementele de potential pentru a deveni intr-o perioada de 5-10 

ani, o destinatie consacrata pentru ecoturism in Romania si Estul Europei. 

Amenajarea turistica si amenajarea teritoriului 

In cazul in care zona alege sa dezvolte ecoturismul ca si sector turistic prioritar, amenajarea 

turistica si intreaga amenajare a teritoriului vor trebui sa tina cont de acest lucru. Astfel, vor 

trebui proiectate P.U.G-uri si P.U.Z-uri care sa tina cont de principiile ecoturismului referitoare 

la impactul in mediu si la impactul peisagistic al constructiilor si amenajarilor turistice . De 

asemenea, toate aceste planuri de urbanism vor trebui sa tina cont de limitele si de 

regulamentele ariilor naturale protejate, pe care vor trebui sa le inglobeze in cadrul lor. O 

atentie deosebita vor trebui acordate concesionarii de terenuri pentru case si sate de vacanta, 

concesionare care va trebui facuta pe baza unui contract care sa stipuleze clar obligatiile de a 

respecta planurile de urbanism de catre cei care construiesc in zona. Recomandam ca aceste 

planuri sa fie elaborate pe baza unor caiete de sarcini precise, care sa contina precizari exprese 

privind principiile de limitare a impactului in mediu a constructiilor, planuri care sa fie trecute 



31

prin procese de consultare publica, in care societatea civila sa aiba sansa de a-si expune 

parerea. 

Dezvoltarea de programe turistice: 

Activitatile de ecoturim care ar putea fi dezvoltate cu succes in zona sint: 

- drumetii tematice 

- speoturism in pesteri amenajate (existenta a 3 pesteri amenajate pentru turism sint 

o premisa favorabila pentru crearea in zona a unei retele de pesteri amenajate) 

- turism ecvestru (cu cai) 

- turism cu atelaje (sanii trase de cai, carute trase de cai) 

- observarea pasarilor 

- observarea animalelor salbatice 

- tururi pentru fotografie in natura, insclusiv fotografie in pesteri 

- turism stiintific (studiul unor plante si animale) 

- cicloturism 

- schi de tura (mai ales in masivul Capatanii si Parang) 

- drumetie de iarna 

- tururi culturale (tabere de creatie, demosntratii de mestesuguri, etc) 

Dezvoltarea unor rute tematice cum ar fi: ruta pesterilor amenajate, ruta manastirilor, ruta 

mestesugurilor si arhitecturii traditionale, ruta ariilor naturale protejate, poate diferentia zona 

de altele similare si poate oferi experiente turistice de calitate unor segmente de piata diferite 

(ca si varsta, statut social, venituri, educatie, etc) 

Este de dorit ca aceste programe turistice sa fie dezvoltate de catre un turoperator specializat 

(sau de catre asociatia locala de turism), care sa utilizeze servicii locale (cazare, alimentatie 

publica, ghizi locali, centre de inchiriere echipament, centre de informare turistica). Acest 

turoperator va prelua o parte din efortul de promovarea si distributie a ofertantilor de servicii 

locale, urmand ca acestia sa se poata concentra in exclusivitate pe inbunatatirea calitatii 

serviciilor lor si dezvoltarea de noi servicii turistice. 

Marketing-ul si promovarea 

“ Nu este suficient sa existe un produs bun de ecoturism in Romania, trebuie ca piata sa fie 

pregatita sa-l cumpere” (tour-operator din Olanda, Aprilie 2002) 

Turismul mondial a crescut sustinut in ultimii ani, ajungand la peste 700 de milioane de 

calatorii internationale (OMT, 2001). Aceasta crestere reprezinta o provocare majora pentru 

marketingul turistic. Noi destinatii si noi produse sint oferite unei piete in crestere, in timp ce 

pietele si produse traditionale sint intr-o continua diversificare. Destinatiile turistice se lupta 

pentru a se pozitiona cat mai bine pe aceasta piata dinamica, in continua crestere. In acest 

context, este o nevoie presanta pentru strategii inteligente de pozitionare pe piata turistica, 

completate de canale de distributie si strategii de pret. Cunoasterea pietei turistice, prin studii 

si analize, este un proces de lunga durata, costisitor dar foarte necesar 

O chestiune esentiala in marketingul unei destinatii este accea de a crea si administra cu 

success o imagine distinctiva si atractiva a acelei zone. Acest lucru este legat insa in mod direct 

si de eforturile Romaniei de a-si crea o imagine proprie, distinctive si de o promova pe pietele 

tinta. Imaginea turistica a zonei Horezu si imprejurimi va trebui sa tina cont de imaginea 

generala a Romaniei si va trebui sa o utilizeze in avantajul sau.. 

In efortul de identificare a pietelor tinta, va trebui sa se tina seama de motivatiile pe care le au 

turistii atunci cand aleg o desrtinatie sau un program anume, motivatii ce tin in general de 



32

nevoia de a evada din mediul cotidian intr-un mediu diferit, in care simturile, mintea si sufletul 

sa isi gaseasca noi stimuli. 

Marketing-ul, promovarea, strategiile de pret si de distributie, pozitionarea pe piata sint teme 

ce vor trebui abordate in cadrul unui plan de marketing al viitoarei destinatii ecoturistice, plan 

de marketing in care vor trebui implicate toti ofertantii de servicii turistice, autoritatile locale, 

agentii de turism, CJ Valcea si Gorj. Este de dorit ca acest plan de marketing sa tina cont de 

strategia de dezvoltare turistica a Romaniei (in curs de elaborare), de strategia pentru 

dezvoltarea turismului in regiunea Sud-Vest, Oltenia; de strategia de dezvoltare a ecoturismului 

in Romania (in curs de elaborare) si de strategia de brand de tara a Romaniei (in curs de 

elaborare). 

Calitate 

Pentru a asigura un grad corespunzator de calitate al produselor si serviciilor turistice, 

recomandam sa se aiba in vedere ca toate produsele si serviciile turistice sa fie certificate la 

nivel national conform legislatiei in vigoare (certificarea structurilor de cazare turistica, licente 

si brevete, etc). 

In plus, pentru a asigura o calitate inalta produselor si serviciilor de ecoturism, consideram 

important sa fie luate in considerare posibilitatea ca acestea sa fie acreditate prin sistemul 

“Eco-certified”, implementat de catre Asociatia de Ecoturism din Romania. Acest sistem de 

certificare turistica, se axeaza pe certificarea : 

- destinatiei turistice 

- pachetelor turistice (tururi) 

- cazari 

Astfel, pentru ca zona sa fie competitive la nivel national si european, va fi nevoie ca in viitor 

zona sa fie certificate ca destinatie ecoturistica si de asemenea, un anumit numar de spatii de 

cazare sa fie certificate ca si cazari pentru ecoturism percum si anumite tururi sau excursii. 

Implicarea comunitatilor locale si conservarea naturii 

O comunitate este viabilă în măsura în care populaţia ei stabilă şi de vârstă activă îşi poate 

asigura existenţa prin activităţi desfăşurate în cadrul localităţii respective sau la distanţe 

rezonabile de aceasta (Aluaş, 1998). 

Contextul actual în care se află comunităţile rurale din zona tinta reprezintă oarecum un 

paradox – în planul culturii au fost abandonate o sumă importantă de tradiţii, oamenii s-au 

adaptat modernităţii, în timp ce ocupaţia de bază a rămas agricultura, care se practică după 

metode traditionale, în limitele subzistenţei. În profunzime, mentalitatea este încă 

tradiţionalistă, chiar dacă în majoritatea localităţilor există reţea de televiziune şi telefonie 

modernă. 

Ecoturismul poate fi un instrument care sa contribuie cu succes la : conservarea naturii (prin 

actiuni si fonduri directionate direct catre conservarea naturii), la dezvoltarea economica 

(sustinerea de initiative locale-servicii locale de turism, crearea direct sau indirect a unor locuri 

de munca, taxe locale, turisti care cheltuie in comunitate, etc) cat si la dezvoltarea sociala si 

culturala a unei comunitati (intercatiuni intre turisti si localnici, legare de prietenii, schimburi de 

informatii si tehnologii). 

Implicarea comunitatilor locale in dezvoltarea ecoturismului , atat in fazele de planificare 

cat si in fazele mai profunde ale procesului este esentiala pentru a asigura reusita acestui 

demers. Comunitatile locale trebuie sa inteleaga alternative oferita de ecoturism, principiile 

ecoturismului si avantajele si dezavantajele lui. Ele trebuie sa aleaga in cunostinta de cauza 

daca dorecs sau nu doresc o asemenea dezvoltare. 



33

Lista de posibile proiecte si activitati pentru dezvoltarea ecoturismului si turismului 

in natura in zona Horezu –Polovragi - Novaci si imprejurimi 

a) Evaluarea si inventarierea potentialului turistic al zonei (partial ea va fi facuta de Geta si de 

mine, insa aceasta trebuie sa fie o activitate continua si trebuie realizata o baza de date care sa 

contina inclusiv localizarea prin GPS a obiectivelor turistice, fotografii, descrieri amanuntite, etc) 

b) Crearea unui marci (brand) al destinatiei turistice Horezu si imprejurimi: nume, logo, slogan 

c) Sprijinirea infiintarii unei asociatii locale de turism (care sa includa toti ofertantii importanti de 

servicii turistice si servicii conexe, CJ Rm Valcea, CL din toate localitatile) 

d) Sustinerea implementarii unui management al deseurilor adecvat zonei si nevoilor prezente si 

viitoare 

e) Sustinerea crearii, lansarii si promovarii unor produse cu specific local (lemn, ceramica, branza, 

bauturi, etc) care sa poarte marca zonei si care sa sustina dezvoltarea marcii de zona turistica si 

fidelizarea vizitatorilor 

f) Furnizarea unui curs de crearea si managementul produselor turistice, cu aplicatii practice 

g) Organizarea unui curs de instruire pentru ghizi locali de turism , cu specializari pe cultura si 

patrimoniu, ghid montan, ghid de ecoturism, pentru minim 7 persoane de fiecare specializare 

h) Organizarea unui curs de bucatarie traditionala si tehnica operatiunilor de restaurant pentru 30 

de persoane 

i) Organizarea unui curs de marketing (planuri de marketing) si comunicare cu clientii 

j) Organizarea unui curs pentru scrierea planurilor de afaceri 

k) Crearea a minim 7 pachete turistice dintre care minim 2 pachete turistice de ecoturism 

l) Sprijinirea deazvoltarii de servicii turistice cu impact redus in mediu si care sa promoveze cultura 

si specificul zonei 

m) Infiintarea a 2 centre de informare turistica, unul in Horezu, celalalt in Costesti, pt Parcul 

National Buila Vanturarita si a altor 3 puncte de informare de tip chiosc (fara staff) in imediata 

vecinatate a unor obiective turistice importante (manastirea Hurezi, manastire Bistrita, culele din 

Maldaresti) 

n) Montarea de panouri informative si de directionare cu harta zonei si obiectivele turistice majore 

(cate unul general pentru fiecare localitate, si cate unul specific la fiecare obiectiv turistic 

important, panouri de directionare pe drumurile nationale ce vin dispre Rm. Valcea, Tg.Jiu, ) 

o) Dezvoltarea unui plan de marketing integrat al destinatiei turistice Horezu si imprejurimi 

p) Facilitarea participarii membrilor asociatiei de turism/ofertantilor de servicii turistice din zona la 

minim 2 targuri nationale de profil 

q) Crearea unui film de promovare de 10 minute despre zona turistica Horezu si imprejurimi si 

distribuirea lui pe canele TV nationale 

r) Crearea unui portal de promovare turistica a regiunii , realizarea unei brosuri generale de 

prezentare in 4 limbi si a minim 5 pliante de promovare a unor rute turistice/obiective turistice 

importante 

s) Realizarea unei harti turistice a regiunii (GIS), tiparirea si distribuirea ei 

t) Sustinerea crearii (prin intermediul asociatiei locale de turism) a unui centru pentru inchiriat 

biciclete si elaborarea unui studiu pentru crearea unui sistem de rute pentru biciclete si 

marcarea lor corespunzatoare in teren 

u) Crearea unor noi trasee de drumetie si imbunatatirea marcarii si a amenajarilor de siguranta 

pentru cele existente 

v) Infiintarea unui Fond Local de Conservare si Dezvoltare, prin care sa se poata sprijini financiar si 

logistic initiative de conservarea a capitalului natural si cultural al zonei 



34

3. CONCLUZII 

Turismul este in crestere sustinuta ca fenomen la nivel mondial, iar ecoturismul este o 

componenta extrem de dinamica in cadrul acestei cresteri. Zona Horezu si imprejurimi are 

atuuri de necontestat pentru a deveni o destinatie pentru ecoturism la nivel national si Est 

European. Dezvoltarea ecoturismului in zona trebuie vazuta in relatie directa cu conservarea 

naturii (ariile naturale protejate), cu conservarea culturii autentice si cu implicarea 

comunitatilor locale in toate etapele acestui proces. Procesul de dezvoltare a ecoturismului in 

zona este un proces de lunga durata (5-10 ani), ce necesita un efort sustinut din partea 

tuturor celor implicati dar care poate aduce beneficii majore pe termen lung, contribuind in 

mod direct la crearea de “existente durabile” in zona tinta. Decizia privind initierea unui 

asemenea proces trebuie luata de catre comunitatile locale, fiind nevoie de initierea unei 

planificari complexe a dezvoltarii ecoturismului in zona, planificare care sa integreze toate 

aspectele sociale, economice si de mediu. 

........................................................................................................................................ 



35

D. RAPORT PRIVIND CADRUL ŞI RESURSELE 

NATURALE DIN NORDUL JUDEŢELOR GORJ ŞI 

VÂLCEA – Noiembrie 2005 

Material elaborat de FLORIN STOICAN (Asociaţia 

Kogayon) 

CUPRINS 

1. EVALUAREA RESURSELOR ACTUALE .................................. 37 

2. POSIBILITĂŢI DE DEZVOLTARE CARE POT FI AVUTE ÎN 

VEDERE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR ŞI DEZVOLTARE – 

PROGRAME NAŢIONALE, EUROPENE, INTERNAŢIONALE .......... 40 



36

....................................................................................................................................... 

EVALUAREA RESURSELOR ACTUALE 

Obiective naturale sau aparţinând patrimoniului antropic aflate în stare sau 

în pericol de degradare 

Zona studiată dispune de un potenţial turistic extraordinar, reprezentat atât prin obiectivele 

naturale numeroase si valoroase, cât şi prin cele antropice, toate laolaltă făcând din această 

parte a Olteniei, una dintre regiunile cu cel mai ridicat potenţial turistic. Promovarea şi 

valorificarea acestui patrimoniu a fost făcută în anumite limite, mult departe de potenţialul său, 

aceasta prezentând atât avantaje cât şi dezavantaje. Un avantaj important este ca în zonă sunt 

încă numeroase obiective foarte puţin sau chiar deloc promovate şi valorificate. Promovarea şi 

valorificarea insuficiente au dus pe de o parte la păstrarea numeroaselor obiective naturale 

nealterate de intervenţia umană şi deci cu un potenţial turistic foarte ridicat, dar pe de altă 

parte a dus şi la degradarea unor obiective turistice antropice de o valoare foarte mare. 

În zonă, în special în partea montană nelocuită, care constituie majoritatea suprafeţei 

localităţilor componente, s-au păstrat într-o stare foarte bună de conservare suprafeţe întinse 

de pădure şi gol alpin, în perimetrul cărora se găsesc obiective turistice de interes major: 

sectoarele de chei din zonele carstice, peşterile, văile râurilor. 

Efectele negative asupra mediului natural şi implicit asupra obiectivelor turistice naturale se 

face simţite în zonele intens frecventate de către turişti, cum sunt Cheile Bistriţei, Peştera 

Liliecilor, Peştera Urşilor, Cheile Olteţului, Peştera Polovragi, Cheile Galbenului, Peştera Muierii, 

etc. În special în zona sectoarelor de chei şi pe văile râurilor, în apropierea localităţilor, unde 

circulaţia turistică este foarte intensă, practicându-se în special turismul de week-end, trebuie 

luate măsuri in ceea ce priveşte controlul activităţilor turistice, pentru înlăturarea efectelor 

negative (numeroase vetre de foc, deşeuri, distrugeri ale vegetaţiei, inscripţii, etc.) şi pentru 

luarea de masuri ce vor duce la evitarea unor distrugeri ireversibile. 

Un patrimoniu natural aproape deloc valorificat este cel sportiv. Zona montană dispune de 

toate calităţile pentru practicarea sporturilor specifice: trekking, escaladă, speo-escaladă, 

rafting /canioning, parapantă, mountain-bike, etc. 

În viitoarele acţiuni de promovare şi valorificare a patrimoniului turistic natural, trebuie să se 

ţină neapărat seama de următoarele aspecte, în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile 

şi ale valorificării durabile a resurselor: 

• identificare şi păstrarea nealterată a zonelor naturale de interes ştiinţific major; 

• minimizarea efectelor activităţilor antropice în zonele naturale cu obiective turistice 

naturale vizitabile; 

• păstrarea echilibrului între promovare /valorificare şi menţinerea obiectivelor 

naturale nealterate; 

• păstrarea echilibrului între păstrarea calităţii de obiectiv turistic natural şi 

asigurarea dotărilor necesare practicării turismului la standarde moderne de confort 

şi siguranţă; 

• utilizarea pentru amenajări turistice de infrastructură şi servicii a tehnicilor 

prietenoase mediului; 

• trecerea de la turismul necontrolat la cel organizat care va duce atât la păstrarea 

controlului şi minimizarea efectelor negative, cât şi la obţinerea de beneficii materiale 

pentru zonă; 



37

• promovarea sporturilor specific montane. 

În ceea ce priveşte patrimoniul antropic, zona dispune de o mulţime de obiective, reprezentate 

în special de cunoscutele mănăstiri (Bistriţa, Arnota, Horezu, Polovragi), de numeroase biserici 

monumente de arhitectură, muzee, manifestări, etc. 

În cazul mănăstirilor situaţia este bună, toate beneficiind în ultimii ani de campanii de 

consolidare şi restaurare. 

Situaţia este mult mai proastă în cazul bisericilor parohiale, unele foste schituri, unde din 

insuficienţa fondurilor nu s-au mai executat de mult lucrări de întreţinere /restaurare sau chiar 

mai rău, au fost executate lucrări de mântuială, neprofesionist. Există pe de o parte pericolul 

degradării în timp al acestor obiective prin nerealizarea intervenţiilor necesare consolidării şi 

restaurării. Un caz tipic este cel al bisericii Gruşeţu din Costeşti, părăsită de câţiva zeci de ani, 

aflată într-o stare avansată de degradare. Într-o stare ceva mai bună, datorată însă doar 

faptului că bisericile sunt funcţionale, se află bisericile Peri, 44 Izvoare, Păpuşa, Urşani, 

bisericile de lemn din Gorj, care necesită însă lucrări urgente. Pe de altă parte, un mare pericol 

îl reprezintă nerespectarea normelor de restaurare la executarea lucrărilor. Se pot da 

numeroase exemple de lucrări executate cu bune intenţii, dar fiindcă n-au fost făcute de către 

profesionişti, au făcut chiar mai rău. 

O parte importantă a patrimoniului local îl reprezintă cel bazat pe tradiţii, meşteşuguri, care 

este într-un pericol mult mai mare. În afară de olărit, care s-a menţinut constant în topul 

priorităţilor, celelalte activităţi tradiţionale au fost lăsate deoparte, unele pierzându-se sau 

denaturându-se. În societatea actuală aceasta este un mers firesc, dar fiindcă acestea 

reprezintă un patrimoniu extraordinar greu sau imposibil de recuperat, trebuie investit pentru 

păstrarea a ceea ce mai există. Acest patrimoniu este constituit din: arhitectură tradiţională, 

instalaţii şi unelte tradiţionale, meşteşuguri tradiţionale (olărit, prelucrarea lemnului cu toate 

ramurile sale, de la cherestea până la manufactura obiectelor de uz casnic, ţeserea covoarelor 

olteneşti, apicultură, păstorit, pomicultură, etc.), obiceiurile şi tradiţiile locale. 

În viitoarele acţiuni de promovare şi valorificare a patrimoniului turistic antropic, trebuie să se 

ţină neapărat seama de următoarele aspecte, în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile 

şi ale valorificării durabile a resurselor: 

• consolidarea şi restaurarea obiectivelor antropice de către profesionişti; promovarea 

/valorificarea obiectivelor mai puţin cunoscute; 

• identificarea /păstrarea /restaurarea /promovarea /valorificarea construcţiilor, 

instalaţiilor şi uneltelor specifice arhitecturii şi tehniciii populare locale: case de 

locuit, anexe, mori, joagăre, pive, vâltori, instalaţii de transport lemn, utilaje, 

ustensile, unelte, etc. 

• stabilirea urgentă a unor norme arhitecturale de către autorităţile locale, pentru 

păstrarea specificului zonei; 

• încurajarea practicării meşteşugurilor tradiţionale, păstrarea şi transmiterea 

acestora; 

• crearea şi promovarea unor brand-uri locale pentru produse tradiţionale: obiecte din 

lemn, covoare olteneşti, ţesături, brânzeturi, fructe, ţuică, miere, etc. 

• promovarea actualelor manifestări cultural-folclorice şi crearea altora pentru 

promovarea obiceiurilor, tradiţiilor şi valorilor zonei. 

Situaţia pădurilor – potenţialul economic al acestora 

Zona dispune de întinse suprafeţe împădurite, în special în zona montană. 



38

La ora actuală în zona au fost retrocedate numeroase suprafeţe de pădure proprietarilor 

privaţi, urmând să se continue procesul retrocedărilor conform noilor legi ale proprietăţii. 

Predominante sunt suprafeţele forestiere proprietate a statului, iar proprietarii privaţi cu 

suprafeţele cele mai importante sunt cele ale obştilor de moşneni din Vaideeni, Horezu, 

Polovragi, Novaci şi Crasna, precum şi mănăstirile şi parohiile din zonă. 

Pădurile proprietate a statului din zonă, sunt administrate de către RNP Romsilva - Direcţia 

Silvică Râmnicu Vâlcea prin ocoalele silvice Romani şi Horezu şi Direcţia Silvică Târgu Jiu prin 

ocoalele silvice Polovragi şi Novaci. 

Pădurile proprietate privată sunt administrate fie de către RNP Romsilva prin aceleaşi structuri, 

fie de către ocoale silvice private: Ocolul Silvic “Buila” Horezu, OS Novaci. 

Potenţialul economic al pădurilor a fost şi este deosebit, exploatarea şi prelucrarea lemnului 

fiind încă de foarte multă vreme ocupaţii de bază ale locuitorilor. Principala problemă care se 

pune la ora actuală este aceea a valorificării durabile a acestor resurse şi valorificarea 

potenţialului din activităţi complementare. Un alt risc major este pierderea controlului asupra 

activităţilor de exploatare a lemnului prin retrocedarea şi fragmentarea administrativă a 

suprafeţelor ca urmare a retrocedărilor repetate. 

Capacitatea de aplicare a normelor de protecţie a mediului şi a patrimoniului 

antropic a autorităţilor din zona (instruire, resurse materiale, etc) şi situaţia 

aplicării prevederilor legale din domeniu 

Capacitatea de aplicare a acestor norme este foarte redusă, în primul rând datorită lipsei de 

informare şi pregătire a personalului autorităţilor locale. Există o slabă informare cu privire la 

actele normative din domeniul protecţiei mediului şi prevederile acestora. 

Nu există autorităţi competente în domeniile menţionate decât la nivel judeţean, în municipiile 

Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu. La nivelul autorităţilor locale nu exista personal specializat în 

aplicarea acestor norme. Instituţiile locale sunt deficitare atât la capitolul infirmare-cunoaştere 

cât şi la capitolul echipament-personal. În primul rând ar trebui realizată o instruire cu privire 

la aceste norme în rândul personalului autorităţilor locale şi apoi ar trebui să se treacă la 

aplicarea acestora. 

Există numeroase acte normative în vigoare care nu sunt aplicate sau nici măcar nu sunt 

cunoscute (Legea Muntelui 347/2004, Legea ariilor protejate 462/2001, etc.). 



39

2. POSIBILITĂŢI DE DEZVOLTARE CARE POT FI AVUTE ÎN VEDERE PENTRU 

REZOLVAREA PROBLEMELOR ŞI DEZVOLTARE – PROGRAME NAŢIONALE, 

EUROPENE, INTERNAŢIONALE 

Dezvoltarea zonei trebuie să aibă în primul rând promovarea si dezvoltarea activităţilor ecoturistice, 

avându-se în vedere mai multe obiective principale: 

Turismul 

a) infrastructura 

• întreţinerea, dezvoltarea şi supravegherea drumurilor de acces la obiectivele 

turistice, a traseelor turistice; 

• amenajarea unor centre de vizitare, puncte de informare; 

• amenajarea locurilor de adăpost, locurilor de popas, refugiilor şi spaţiilor de 

campare; 

• dezvoltarea infrastructurii în localităţile din zonă; 

• atragerea de fonduri şi consilierea localnicilor în vederea dezvoltării agroturismului. 

b) siguranţa turiştilor: 

• înfiinţarea serviciilor de ghizi; 

• înfiinţarea de centre Salvamont. 

c) promovarea formele de eco-turism: 

• turismul montan; 

• turismul sportiv; 

• turismul educativ şi de cunoaştere ştiinţifică; 

• turismul de destindere-relaxare; 

• turismul religios; 

• turismul cultural; 

• agro-turismul. 

d) obiectivele cultural-istorice: 

• restaurarea obiectivelor cultural-istorice; 

• promovarea si includerea în circuite turistice a acestor obiective; 

Dezvoltarea sporturile montane 

• tracking; 

• escaladă; 

• speologie; 

• mountan-bike; 

• parapantă; 

• ski; 

• înfiinţarea unor şcoli pentru iniţierea şi practicarea sporturilor specific zonei 

montane; 

• organizarea de tabere şi competiţii sportive. 


40 


Ocupaţii tradiţionale 

• încurajarea, susţinerea şi dezvoltarea ocupaţiilor tradiţionale; 

• identificarea şi promovarea meşteşugarilor din zonă; 

• salvarea obiceiurilor şi tradiţiilor locale şi promovarea acestora. 

Manifestări tradiţionale şi cultural-artistice 

Educaţia 

• promovarea manifestărilor locale; 

• organizarea de târguri ale meşteşugarilor; 

• organizarea de manifestări folclorice; 

• înfiinţarea în zonă a unor noi festivaluri de promovare. 

• informarea permanentă a autorităţilor locale şi a localnicilor; 

• implicarea elevilor şcolilor din zonă în activităţi turistice, culturale, educative, 

sportive, ştiinţifice; 

• organizarea de cursuri şi tabere educative pe diverse teme. 

Activităţi economice 

• încurajarea activităţilor economice tradiţionale cu impact cât mai scăzut asupra 

mediului; 

• utilizarea şi valorificarea viabilă a resurselor zonei, prin activităţi nepoluante; 

• promovarea produselor ecologice; 

• dezvoltarea micii industrii artizanale. 

Conservarea mediului şi a biodiversităţii 

• inventarierea siturilor prezumtive de a face parte din Reţeaua Natura 2000; 

• inventarierea şi monitorizarea habitatelor şi speciilor protejate; 

• monitorizarea permanentă a activităţilor desfăşurate pe teritoriul ariilor 

protejate; 

• păstrarea echilibrului între activităţile tradiţionale şi neafectarea mediului; 

Cercetarea ştiinţifică 

• studii şi cercetări multidisciplinare pentru o cunoaştere mai bună a zonei; 

• studii şi cercetări de stabilire a impactului activităţilor antropice; 

• înfiinţarea unui centru de cercetare în domeniul ştiinţelor pământului; 

• studii şi cercetări socio-economice, etnografice, etc. în localităţile din zonă. 

Sursele de finanţare pentru îndeplinirea acestor obiective pot fi multiple, atât locale, prin redirecţionarea 

fondurilor existente către astfel de activităţi de promovare şi dezvoltare a zonei, 

naţionale (Administraţia Fondului pentru Mediu, Ministerele de resort din domeniile turism, 

cultură, mediu, agricultură, etc.) cât şi externe, existând numeroase posibilităţi de a accesa 

finanţări în perioada care a mai rămas până aderarea României la UE (PHARE, SAPARD, Life, 

etc.), cât şi după aderare (fondurile structurale). 

........................................................................................................................................ 


41

Maldaresti - FPDL

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?