Novaci - FPDL

Totuşi, din analiza datelor de bilanţ teritorial (conf. PUG), echipamentele socialculturale
reprezintă mai puţin de 2% din totalul suprafeţei cuprinse în intravilan, un
procent foarte mic în raport cu nevoile specifice unei comunităţi urbane, chiar mediu
dezvoltate 9 .
Atingerea unor standarde superioare de echipare generală a oraşului Novaci se impune a fi
luată în considerare, în raport cu mai mulţi factori: dezvoltarea afacerilor, dezvoltarea
turismului, îmbunătăţirea calităţii locuirii şi vieţii sociale, valorificarea rolului teritorial al
oraşului şi nu în ultimul rând protecţia factorilor de mediu. Interesul sporit pentru construcţia
de locuinţe de vacanţă şi pensiuni în zona turistică Rânca, trebuie însoţit şi de asigurarea
unei infrastructuri corespunzătoare.
Patrimoniul cultural
Oraşul Novaci face parte alături de comunele Vaideeni, Crasna şi Polovragi, din grupul de
aşezări înfiinţate în secolele XIII – XVIII de oieri transilvăneni din zona Mărginimii Sibiului. O
bună parte a patrimoniului cultural local este legată de obiceiurile, tradiţiile şi portul specific
zonei de provenienţă: arhitectura şi tehnica populară, instalaţii de prelucrare artistică a
lemnului, a produselor lactate, a lânii, obiecte de mobilier ţărănesc, costumele şi ţesăturile
tradiţionale precum şi o serie de serbări folclorice păstoreşti ("urcatul oilor la munte" – satul
Hirişeşti, pădurea Dumbrava) şi manifestări populare tradiţionale (Sânzienele sau Drăgaicele,
Căluşării, Ziua Ursului sau Colindeţul).
Pe teritoriul oraşului se mai află şi 3 monumente istorice aflate pe lista MCC: Biserica de
lemn "Sf. Dumitru" (oraşul Novaci, sec. XVIII), Biserica de lemn "Sfinţii Voievozi" (sat
Hirişeşti, 1758) şi Biserica de lemn "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" (sat Breceşti,”
1834). Mănăstirea Polovragi, siturile arheologice din comuna Baia de Fier şi arhitectura
populară din nordul judeţului Gorj completează elementele de patrimoniu cultural, care pot fi
valorificate prin dezvoltarea turismului în această zonă.
Opţiuni ale populaţiei (din sondajele de opinie)
Principalele aspecte care au putut fi extrase din centralizarea datelor sondajului pentru
populaţie 10 sunt următoarele:
• două treimi dintre respondenţi apreciază că economia oraşului Horezu este dezvoltată
• agricultura şi sănătatea sunt cele mai grave probleme ale oraşului, urmate de locuire
şi protecţia mediului
• investiţiile cele mai necesare sunt domeniul echipării tehnico-edilitare şi protecţiei
mediului
• domeniul cel mai important care ar trebui dezvoltat este turismul, aspect care trebuie
coroborat cu faptul că zona Rânca este percepută ca fiind elementul deosebit de care
beneficiază oraşul
• alte domenii în care ar trebui dezvoltată economia locală ar fi zootehnia şi procesarea
produselor animale, a lemnului, stimularea producţiei artizanale şi textile
9 Literatura de specialitate, oferă date care indică drept necesară o suprafaţă de 5-8% din intravilan pentru astfel de dotări
(şcoli, grădiniţe, spitale, dispensare, centre comerciale, centre culturale, sedii administrative, lăcaşuri de cult etc.), în cazul unor
oraşe mici sau mijlocii.
10 Chestionarul pentru populaţie a fost completat de 30 de persoane.
FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)
6
Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund