Novaci - FPDL

Localităţile oraşului se află în sudul teritoriului administrativ, oraşul Novaci având o poziţie
centrală şi fiind uşor accesibil din satele aparţinătoare (distanţe de 3-4 km). Oraşul este
situat pe DN 67C Bengeşti-Novaci-Şugag-Sebeş (judeţul Alba, 148 km), la 13 km de
intersecţia cu DN 67 care leagă municipiile Târgu Jiu şi Râmnicu Vâlcea. Drumul către Alba –
Iulia, drum transalpin, mai este cunoscut şi sub numele de "Drumul Regelui", fiind construit
în timpul domniei regelui Carol al II –lea şi merită remarcat pentru altitudinea sa maximă
atinsă în Pasul Urdele, la 2.141 m altitudine, fiind cel mai înalt din România. Pe acest traseu
s-a dezvoltat şi zona turistică Rânca.
Către vest, la cca 15 km se află staţiunea balneară (de interes local) Săcelu, către sud la cca.
35 km se află oraşul Târgu-Cărbuneşti. Către est, Novaci este legat prin DJ 665 de zona
Vaideeni – Horezu (la cca. 30 km), drum deosebit de pitoresc şi care acces către zone de
interes turistic din zona Polovragi.
Oraşul Novaci este aşadar accesibil din drumuri principale şi la distanţe relativ mici de alte
centre urbane importante, beneficiind de o poziţie geografică favorabilă, într-o zonă de
contact dintre deal şi munte şi de acces către interesante şi atractive zone de interes turistic.
De menţionat că oraşul Novaci nu este accesibil pe cale ferată, dar se află în vecinătatea
unei magistrale feroviare (Craiova-Tg. Jiu-Petroşani-Deva), cele mai apropiate gări fiind la
distanţe de 30'-40' de mers cu maşina (Tg. Jiu la 44 km, Bumbeşti Jiu la cca. 40 km). Cel
mai apropiat aeroport funcţional se află la Sibiu la cca. 170 km (aeroporturile de la Craiova –
150km, sau Deva - cca. 140km, operând ocazional în prezent).
Cadrul şi resursele naturale
Cadrul natural oferă un ambient plăcut, cu un climat specific de zonă sub-montană, o
structură variată de forme de relief şi de vegetaţie. Principalele resurse naturale le reprezintă
pădurile şi terenurile agricole. Oraşul Novaci dispune de o suprafaţă mare de teritoriu
administrativ, de cca. 175 kmp, din care 58% este ocupată de păduri şi 38% de terenuri
agricole, din care 85% sunt păşuni şi fâneţe. O bună parte din suprafeţele împădurite este
proprietate obştească, pe teritoriul oraşului funcţionând 4 obşti cu cca. 400 de membri în
total. Calitatea mediului, puţin sau deloc poluat poate fi de asemenea considerată o
"resursă".
Oraşul nu dispune de resurse minerale, chiar dacă la cca. 8 km est, la Baia de Fier se află
importante zăcăminte de fier şi grafit. Resursele principale, care pot fi valorificate economic
le reprezintă produsele specifice unei zone agro-silvice: terenurile de cultură şi creştere a
animalelor, lemnul, fructele de pădure, ciupercile şi fondul cinegetic (probabil că şi plantele
medicinale ar putea fi adăugate!).
Frumuseţea cadrului natural, aerul curat puternic ionizat, peisajul montan şi sub-montan şi
nu în ultimul rând arhitectura tradiţională rurală şi manifestările etno-folclorice (resursele
naturale se combină în mod fericit cu cele antropice, în acest caz), reprezintă de asemenea
resurse care pot fi valorificate economic prin dezvoltarea turismului. În mod concret, traseul
spectaculos al Gilortului (cu cheile sale), zonele schiabile din masivul Parâng (Rânca),
fondurile cinegetice şi de pescuit sportiv şi pădurea Barcului (25 ha de zonă protejată), la
care se pot adăuga şi zonele carstice (peşterile Muierii şi Polovragi) din comunele vecine
precum şi cheile spectaculoase create de râul Olteţ şi de părăul Galben şi, reprezintă
principalele resurse naturale de interes turistic.
FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)
2
Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund