Novaci - FPDL

• respondenţii nu au identificat potenţiale zone /oraşe concurente, dar apreciază că pe
anumite domenii se poate colabora cu comunele Baia-de-Fier şi Polovragi, iar aceste
domenii ar fi cu prioritate, agricultura şi serviciile de gospodărie comunală (alimentare
cu apă, canalizare, colectare şi depozitare deşeuri)
• ataşamentul respondenţilor pare ridicat, numai 33% dintre ei dorind să plece în alte
ţări (Italia, Spania) sau la Bucureşti, principala motivaţie fiind lipsa locurilor de muncă
(dar şi a locurilor pentru petrecerea timpului liber).
Rezultatele sondajului sunt însă relative sub aspectul relevanţei datorită numărului mic şi a
structurii grupului de respondenţi (acesta a cuprins în proporţie de peste 60% persoane cu
pregătire universitară şi post-universitară, tot de peste 60% persoane cu venituri medii şi
ridicate şi peste 50% mici întreprinzători). În general, între informaţia de tip statistic şi cea
rezultată din sondaje, există o oarecare discrepanţă în sensul în care rezultatele sondajelor
(atât cel pentru populaţie cât şi cel pentru agenţii economici) conturează o imagine mai
favorabilă decât cea rezultată din interpretarea datelor obiective, statistice. Acest "decalaj"
poate fi motivat de faptul că majoritatea celor chestionaţi sunt persoane din segmentul social
cel mai activ, cu o situaţie economică stabilă, sau chiar prosperă şi care pot avea o doză de
optimism în aprecierea situaţiei existente sau de perspectivă.
Concluzii
Scurta prezentare a oraşului Novaci, nu constituie decât o succintă trecere în revistă a unor
aspecte importante, socio-economice şi de dezvoltare spaţială, care să spijine declanşarea
unui proces de planificare strategică pentru oraş. Multe dintre aceste aspecte, necesită a fi
analizate mai atent, prin întocmirea unor studii de specialitate. Astfel, ar putea fi necesară
elaborarea unui studiu demografic, a unui studiu de mediu (care să identifice şi noi zone care
să dobândească statut de "zonă protejată"), a unui studiu geo-tehnic (care să identifice
eventuale zone cu risc de alunecări), a unor studii şi cercetări etnografice precum şi a unor
studii şi analize consistente de dezvoltare spaţială şi a pregătirii unui nou plan urbanistic
general. Aceste lucrări pot contribui la pregătirea şi fundamentarea unor posibile proiecte de
dezvoltare viitoare, care ar putea utiliza viitoarele fonduri europene, în cadrul priorităţilor şi
măsurilor din POR (programul operaţional regional) şi POS (programul operaţional sectorial)
pentru agricultură şi dezvoltare rurală. În cazul oraşului Novaci, oraş de mici dimensiuni,
accesarea acestor viitoare fonduri va fi posibilă numai în condiţiile identificării unor proiecte
cu anvergură inter-comunală, adică proiecte care să implice cooperarea cu comunele vecine.
În condiţiile definirii unei arii de cooperare extinse la zona sub-montană Novaci-Horezu, zonă
bine conectată de-a lungul DJ 665 şi DN 67 şi care poate grupa încă 8-10 comune, poate
deveni foarte importantă relaţia celor doi poli urbani, motiv pentru care sunt prezentate în
anexă câteva date comparative.
Surse bibliografice
1. Iacobaş, P., 2005, Raport privind posibilităţile de dezvoltare a eco-turismului în zona
localităţilor Horezu, Novaci, Polovragi, Costeşti, Măldăreşti, Vaideeni.
2. Ioniţă, V., Lică, A., 2006, Raport de evaluare a resurselor si oportunităţilor de dezvoltare.
3. Maiorescu, G., Velizare, A., Nicoară, L, 2005, Oraşul Novaci - evaluarea potenţialului turistic,
Bucureşti (raport FPDL).
4. Petrescu, C., 2006, prelucrare chestionare agenţi economici, "Şcoala de vară – Horezu 2005".
5. Stoican, 2005, raport privind cadrul şi resursele naturale din nordul judeţelor Gorj şi Vâlcea.
6. Chestionare pentru populaţie privind evaluarea stării economice a oraşului (colectate local).
7. INS, 2002, "Fişa localităţii".
8. Primăria oraşului Novaci, 2005, date statistice şi informaţii generale.
FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)
7
Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund