„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Geopolitică regională – Dobrogea de Sud în contextul anului 1913. Mărturii de epocă
Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
De asemenea, publicul românesc din Vechiul Regat ia cunoştinţă, prin
câteva lucrări de specialitate 142 , şi de coordonate ale istoriei sudului Dobrogei,
exprimându-se încrederea – aşa cum o face, de pildă, la 1 decembrie 1914,
prefectul judeţului Durostor, în Expunerea Situaţiunei Judeţului – că „sub steagul
României moderne, călăuzită spre menirea ei cu aceeaşi înaltă înţelepciune sub
Domnia nouă, splendoarea trecutului va reînvia. Viaţa economică intensă va
renaşte şi va da roadele ei în era de pace şi de propăşire ce va urma grelelor
timpuri de prefacere prin care trecem. Silistra se va transforma şi, în strălucirea
ei viitoare întrezărită de primul nostru Rege, va rămâne pentru toţi românii
«Cheia Dobrogei»” 143 .
„Splendoarea trecutului” începea să fie relevată prin cercetările
arheologilor români, în frunte cu V. Pârvan 144 , la Silistra fiind puse şi bazele, prin
grija prefectului, a unui incipient Muzeu de Antichităţi, iar publicul larg începe să
beneficieze de primele scrieri cu caracter istoric circumstanţiate trecutului
Dobrogei de Sud. Este vorba, mai întâi, de o monografie asupra cetăţii Drâstor-
Silistra – după ce, mai întâi, articole documentate au relevat publicului cititor
trecutul istoric al Silistrei 145 , căreia i se închină şi poezii, inclusiv de către Elena
Văcărescu, „ce poète, ému et émouvant, nous fait l’honneur de nous envoyer ces
beaux vers, les premiers que Silistrie ait inspirés” 146 –, datorată latinistului Gh.I.
fotografii cu adnotaţiuni amănunţite; căci vor interesa viu şi puternic pe tot românul, dornic
să cunoască pământul strămoşilor săi, azi reîntrupat” – Ibidem, p. 71.
142 Nu avem în vedere, aici, dezbaterile din Parlament, circumstanţiate organizării celor două
judeţe (vezi, totuşi, în acest sens, N. Iorga, Discursuri parlamentare…, mai ales pp. 221-248;
I. N. Roman, Organizarea Dobrogei Noi. Discurs rostit în şedinţa Camerii de Vineri 28
Marte 1914, Tip. „Aurora”, Constanţa, 1914, passim /46 pp./; şi nici numeroasele referiri la
Dobrogea Nouă în paginile ziarelor şi revistelor din Capitală şi alte oraşe ale Ţării – mărturii
de epocă (1913-1916) ce pot face obiectul unui material documentar aparte.
143 I.M. Cămărăşescu, op. cit., p. 201.
144 Primele „recunoaşteri arheologice” au fost efectuate în chiar timpul campaniei din 1913,
şcoala românească arheologică, întemeiată de Pârvan, iniţiind deja (prin D. Teodorescu, C.G.
Mateescu, I. Andrieşescu) săpături în cele două judeţe, activitate stopată de începutul
războiului – R. Vulpe, Dobrogea meridională în antichitate, în „Analele Dobrogei”, XIX,
vol. II, 1938, pp. 2-3; vezi şi V. Pârvan, Raport despre săpăturile din Dobrogea Nouă, în
„Analele Academiei Române”. Desbateri, vol. XXXVI, 1913, pp. 22-24; Idem, Raport
asupra Muzeului Naţional de Antichităţi în cursul anului 1915, înaintat d-lui Ministru al
Instr. şi Cult. de Directorul Muzeului, Bucureşti, 1916 /52 pp/; C. Moisil, Antichităţi din
Balcic, în „Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice”, VII, 1914, pp. 27-31.
145 vezi, de pildă, Al.T. Dumitrescu, Silistra (Durostorum, Dristor). Precursorii redeşteptării
noastre în dreapta Dunării.-Dascălul Petrică şi fiul său Constantin Petrescu, „institutorele
şcoalei române din Silistra”.-Dristorul lui Mircea cel Bătrân.-Naşterea principelui Mircea.-
Literatura istorică în chestia Silistrei.-Rolul presei în formarea curentului popular pentru
redobândirea acestui oraş.-Activitatea naţională a învăţătorilor în cercurile culturale de la
sate.-Medalia comemorativă, în „Universul”, XXXI, nr. 222, 14 iulie 1913, p. 1.
146 Hélène Vacaresco, À Silistrie. Pour le jour où elle redevient roumaine, în „La Roumanie”,
XVI, no. 4.212, 12 (25) Juin 1913, p. 1:
ISSN -1841-138X 96 © 2007 Ovidius University Press