„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Stoica Lascu / Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
de căi ferate, „a se lega Dobrogea veche cu terenurile ocupate, precum a se lega
fie prin punctul Călăraşi-Silistra-Dobrici, fie prin punctul Olteniţa-Turtucaia-
Dobrici, port de mare viitor la Marea Neagră. În ceea ce priveşte
împroprietărirea, el este „de părere să se execute numai plugarii săteni, buni şi
avuţi să fie aleşi dintre cei cari doresc să se instaleze acolo şi să nu fie mai mică
împroprietărirea de 25 hectare. Numai astfel vom putea avea o elită de
cultivatori ai pământului şi oameni de sine stătători, cari să ne garanteze
preponderenţă naţională agricolă şi socială (subl.n.)” 135 . În acelaşi timp, pragmaticul
înalt funcţionar român sugestionează cultivarea malului Dunării şi a coastei Mării
cu vii, „care vor da pe lângă o excelentă producţie şi o bună calitate”, după cum,
în viziunea sa, nu trebuie neglijată nici dezvoltarea industriei şi a comerţului, mai
ales a celui exterior, ţinând seama, nu numai de nevoile economiei, ci şi de
necesitatea punerii în valoare a bogăţiilor regiunii, „această parte frumoasă şi
bogată, pe care bulgarii o numeau grânarul 136 şi avutul Bulgariei vechi” 137 .
În afara acestui prim raport oficial, în toamna anului 1913 sunt făcute
publice şi alte documente asemănătoare, cum este cel înaintat ministrului
Lucrărilor Publice 138 , pentru ca în 1914-1915 să fie publicate şi alte lucrări, cu
caracter statistico-administrativ, asupra Noului Teritoriu, emanate de la capii
administraţiei celor două judeţe 139 sau de la alţi funcţionari 140 ai Statului Român;
dincolo de imaginea corectă asupra situaţiei economice şi a realităţilor
demografice consemnate ca atare, semnificative apar, în perspectiva timpului,
propunerile avansate, în respectivele lucrări, „pentru ca îndrumarea mişcărei
economice să fie pusă pe o temelie trainică, pentru ca capitalurile româneşti să
păşească cu mai multă încredere şi cu mai mult avânt, direct în întreprinderile
variate ce-ar lua naştere, pentru a pune stăpânire pe întreaga mişcare economică
(subl.n.) 141 .
135 D.T Apostol, op. cit., p. 7.
136 L. Iliescu, De pe Coasta de Argint. Fostul grânar al Bulgariei (Însemnările trimisului
nostru special), în „Universul”, XXXI, nr. 216, 8 august 1913, p. 1.
137 D.T. Apostol, op. cit., p. 8.
138 xxx Desvoltarea economică a teritoriului anexat. Nevoia unor mari lucrări cari să ajute
această desvoltare. Un interesant raport al d-lui inginer inspector general N. Cerkez, în
„Adĕvărul”, XXVI, nr. 8.627, 18 septembrie 1913, p. 2.
139 Primii prefecţi ai celor două judeţe au fost I.M. Cămărăşescu (jud. Durostor), respectiv G.
Georgescu (jud. Caliacra); vezi I.M. Cămărăşescu, op. cit.; G. Georgescu, op. cit.
140 Aşa sunt A. Cardaş, Materialul zootehnic din judeţele Durostor şi Caliacra. Cu 7 tabele
(Academia Română. Publicaţiunile fondului Vasile Adamachi, no. XLV), Inst. de Arte
Grafice „Carol Göbl” S-sor I.St. Rasilescu, Bucureşti, 1915, pp. 297-314; xxx Dobrogea
Nouă. Organizarea silvică în noul teritoriu, „Imprim. Statului”, Bucureşti, 1913, passim /40
pp./; V.A. Puiu, Teritoriul anexat. Constatări de ordin general şi local. Judeţul Durostor,
Tipografia şi Legătoria de Cărţi „Traian” Gheorghe Poppa, Constanţa, 1915, passim /74 pp./.
141 Ibidem, pp. 68-69. Interesantă este şi propunerea autorului de înfiinţare – la Silistra şi
Bazargic – a unui muzeu, care să fie, în fapt, „un birou de informaţiuni economice, înzestrat
cu o hartă economică, cu materiale care să ilustreze economia Noului Teritoriu. Muzeul să
cuprindă, deşi afară din cadrul unui muzeu economic, localităţile istorice, figurând prin
ISSN -1841-138X 95 © 2007 Ovidius University Press