„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Politici europene pentru România. Repere pentru Politica Maritimă Integrată
Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
pornit expediţii pentru descoperirea lumii noi. În acelaşi timp, nu pot să nu leg
apartenenţa sau ieşirea la mare de dezvoltarea transporturilor. Lucru foarte
important, şi amintea aici domnul decan Marian Cojoc de faptul că şi astăzi,
conform statisticilor europene, drumurile, transportul, în special pe apă, este
primordial şi Europa participă cu o pondere foarte însemnată. Lucrurile acestea
s-au întâmplat şi în istorie. Numai România după 1878 îşi trimitea produsele
afară, în epoca modernă, în proporţie de 80% pe calea apei, fie pe Dunăre, fie pe
mare. Transporturile maritime însemnau un preţ de cost mai redus, un volum
mai mare de marfă, iar progresele făcute în domeniul ştiinţei şi tehnologiei au
facilitat, odată în plus, aceste transporturi.
Nu pot să vă spun că am rămas puţin dezamăgită de faptul că - şi,
domnul preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură a
prezentat lucruri foarte clare şi punctuale - Constanţa nu mai este un port al
petrolului, pentru că eu şi colegii mei care s-au ocupat de istoria modernă ştim
clar că el a fost construit şi modernizat la sfârşitul secolului la XIX-lea şi
începutul secolului XX tocmai în ideea de a deveni important port petrolier şi
importantă vamă de expediţie în exterior a acestei bogăţii a României. Sper ca
astăzi, noi, aici, prin discuţiile purtate, prin deciziile pe care le vom adopta, să
contribuim la elaborarea acestei Carte a viitorului, pentru că ceea ce v-am spus eu
aparţine deja de domeniul trecutului, iar punctele asupra cărora noi vom cădea
de acord să fie cele mai bune şi mai viabile şi, care, să merite atenţia şi să atragă
atenţia Uniunii Europene.
Prof.univ.dr. Marian Cojoc:
Mulţumesc doamnei profesoare Daniela Buşă şi, rămânând în acest
perimetru al preocupărilor istorice, l-aş ruga pe colegul nostru domnul profesor
universitar doctor Valentin Ciorbea să continue pe această linie!
Prof.univ.dr. Valentin Ciorbea:
Mulţumesc foarte mult! Am ocazia să mă adresez dumneavoastră, pentru
că Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, ale cărei preocupări merg nu numai pe
îmbogăţirea cunoaşterii trecutului istoric legat de spaţiul maritim şi prin
intermediul Centrului de Studii şi Cercetări ale Istoriei şi Civilizaţiei zonei Mării Negre
(secolele XIX-XXI) am reuşit să realizăm o serie de manifestări şi să scoatem mai
multe volume, pe care, ultimul, îl aveţi şi dumneavoastră în faţă, ca să realizaţi
cam ce preocupări există în acest sens.
Trecând la problematica Cărţii Verzi, dacă înainte eram obişnuiţi ca
documentele noastre tradiţionale să înceapă cu partea de istorie, de data aceasta
dacă v-aţi uitat peste ea, istoria este cam pe la coadă, într-o pagină jumătate. Dar
este bine că iniţiatorii acestei cărţi s-au gândit să pună în discuţie câteva idei, sigur
că mai pot fi adăugate, în opinia noastră, multe lucruri privind revendicarea
moştenirii maritime europene. Revendicarea moştenirii maritime europene este
chiar o formulare în sine care merită o dezbatere. De ce „revendicare”? De ce
ISSN -1841-138X 180 © 2007 Ovidius University Press