„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Mariana Cojoc / Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
domeniu. Bineînţeles, după cum ştim, aceste fonduri sunt preluate pe proiecte
care vizează afacerile maritime.
Colegele şi reprezentantele Ministerului Transporturilor vor sublinia ce
s-a întâmplat în această perioadă a anului, în prima parte a anului 2007 şi unde
ne aflăm acum sau unde se află România acum pe analiza Cărţii maritime. Eu nu
pot să vă spun decât că această problemă este în dezbatere pe diferite comisii de
lucru în cadrul Parlamentului European şi, aici, aş aminti doar Comisia pentru
Dezvoltare Regională. Şedinţa de lucru din 18 aprilie 2007 a fost una în care au
fost aduse 80 de amendamente acestui document. Cel mai important din cele 80
de amendamente mi s-a părut acela care spune că „îndeamnă Comisia şi statele
membre să stabilească măsura în care autorităţile locale şi regionale trebuie să se implice în
punerea în aplicare şi supraveghere a unei politici maritime integrate şi să organizeze un
schimb al celor mai bune practici în ceea ce priveşte planificarea şi gestionarea regiunilor de
coastă”. Pornind de la această idee, de la acest amendament al Parlamentului
European, al Comisiei de Dezvoltare Regională, consider că nu o creştere a
numărului funcţionarilor care să fie implicaţi în această problemă, ci mai degrabă
o consultare a autorităţilor locale cu privire la politica maritimă a României ar
rezolva şi ar putea produce în acest sens efecte în cadrul politicii maritime a
Uniunii Europene. Vă mulţumesc foarte mult!
Prof.univ.dr. Marian Cojoc:
Mulţumim! Într-adevăr, acele semnale care au fost probabil remarcate de
dumneavoastră în comunicatele din septembrie 2006 şi după, ne lasă impresia
unei uşoare degringolade, poate că e forţat termenul, la nivel central. Mă iartă
reprezentanţii ministerelor şi nu numai, pentru că este vorba de Ministerul
Integrării de această dată. Pe de altă parte, lipsurile constatate cred că ţin mai
degrabă de o defecţiune în actul comunicării efective. Să nu ştii că există un
muzeu de importanţa celui local, singurul de genul acesta, din câte ştiu eu, ridicat
la nivel naţional. Domnule Glodarenco, am dreptate?
Căpitan-comandor dr. Olimpiu Glodarenco:
Da.
Prof.univ.dr. Marian Cojoc:
Deci, problema nu se pune în sensul de a minimaliza rolul unor instituţii
locale care evidenţiază într-un fel sau altul forma noastră de exprimare maritimă
ci faptul că, acolo, undeva, „scârţâie” comunicarea. Nu e vina dumneavoastră, se
înţelege, cu atât mai mult cu cât funcţionarii la care făcea trimitere
antevorbitoarea mea cred că poartă o anume răspundere.
În aceste repere suficient de clar exprimate, v-aş ruga să-mi permiteţi să
schimb un pic ordinea desfăşurătorului pe care îl aveţi în faţă şi să-l rog pe
domnul Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie, Agricultură
şi Navigaţie Constanţa să ne spună câteva cuvinte, pentru că domnia sa îşi cere
ISSN -1841-138X 175 © 2007 Ovidius University Press