„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Florin Stan / Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
tot sufletul nostru la toate năziinţele Neamului, fiind contopiţi şi noi cu viaţa, întristările şi
bucuriile României Întregite” 28 .
În final, putem reţine că o privire asupra imaginii evreilor care
constituiau două comunităţi însemnate (aşkenadă şi sefardă) în vechea cetate a
Tomisului, aşa cum se poate contura din reperele presei interbelice locale
(,,Dobrogea jună”, ,,Dacia”...), ilustrează pregnant afirmarea etnicilor mozaici în
viaţa socială a oraşului. Subliniem că la manifestările diferitelor asociaţii evreieşti,
precum cea a meseriaşilor evrei din Constanţa, ,,Ajutorul”, erau invitate şi
participau cu entuziasm ,,foarte multe familii de români”. Presa locală mai reţine
unele evenimente deosebite din viaţa mozaicilor din localitate, demn de remarcat
aici fiind protestul ,,împotriva exceselor antisemite din Germania”, organizat la 5 aprilie
1933, în ambele sinagogi (cea din Strada Rosetti şi cea din Strada Mircea), după
ce Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor preluase puterea în Germania în
ianuarie 1933.
Într-o concluzie sumară, imaginea evreilor din Constanţa în presa
interbelică locală evidenţiază, în primul rând, un grup etnic recunoscut, afirmat
în relaţiile sociale, economice şi culturale ale urbei. În al doilea rând, se
dovedeşte că între persoanele de origine evreiască şi localnicii români a existat o
frumoasă coabitare, fapt confirmat inclusive de unele mărturii contemporane.
Suntem convinşi că, dincolo de orice interpretare subiectivă, o extindere
a studiului privind reflectarea imaginii evreilor în presa interbelică la nivelul
ziarelor şi periodicelor locale, poate constitui un barometru fidel a ceea ce au
reprezentat pentru românii de atunci evreii de lângă ei.
28 Ibidem.
ISSN -1841-138X 113 © 2007 Ovidius University Press