„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Florin Stan / Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
dintre cele aşkenade şi cele ale lui Morena Ciprut, Samoil Hilel, Bercu şi Avram
Almozaino, Nissan Jerusalmi, dintre cele sefarde. În finalul materialului, C.
Delasălişte a arătat că această ,,înflorire a locaşului de odihnă israelit” se datorează
întregii comunităţi şi în mod special lui I. Seni, fost consilier comunal 17 .
În Dacia din 3 decembrie 1927 se înştiinţa că, în aceeaşi zi, la liceul
evreiesc, se organizează o ,,şezătoare literară şi artistică” în cadrul căreia era anunţat
drept conferenţiar profesorul clasicist dr. Carol Blum despre ,,Filosofia în epoca
împăraţilor romani” 18 . Profesorul C. Blum era de altfel cunoscut ca o eminentă
personalitate a dascălilor constănţeni. Acesta s-a remarcat, între altele, printr-o
cercetare asupra destinului marelui poet roman Ovidius. Într-un număr al
Voinţei Dobrogei din 29 septembrie 1928 se făcea cunoscut că profesorul a
publicat la Editura ,,Glasul Bucovinei” din Cernăuţi (1928) lucrarea Cauzele
relegărei poetului roman P. Ovidius Naso la Tomis 19 . Semnatarul articolului (H. P. Gr.)
adresa o mulţumire generală profesorului pentru acest studiu, care ,,te reţine şi te
apropie sufleteşte de toate aceste ţinuturi ale noastre”, remarcând totodată cuvintele din
prefaţa lucrării: ,,Mulţumim domniei sale, care, venit de curând în mijlocul nostru, îşi
termină prefaţa preţiosului opuscul cu următoaree cuvinte: 20 .
Demn de remarcat este că la Liceul ,,Mircea cel Bătrân”, unde preda şi
profesorul dr. Carol Blum, se acordau anual bursele ,,Lucian şi Rene Theiler”,
donate de către evreul A. Theiler 21 .
În legătură afirmarea activă a evreilor în viaţa oraşului, presa a reţinut şi
gratitudinile unor cetăţeni români faţă de gesturile demne de remarcat ale unor
evrei. Dacia din 24 decembrie 1927 a publicat.de exemplu, un ,,Act de mulţumire”
semnat de Dumitru Trandafir din Valul lui Traian (Omurcea) pentru dr. E.
Locăr din Constanţa, care, după cum a ţinut să precizeze semnatarul
recunoscător, ,,prin îngrijirile sale şi ştiinţa ce o posedă mi-a salvat copilul de la o moarte
sigură” 22 .
În urma recensământului din anul 1928, în municipiul Constanţa au fost
înregistraţi 2.135 de evrei, românii fiind în număr de 49.102, grecii 6.266,
17
Marea Neagră. Organ Naţional-Liberal, Constanţa, anul IV, nr. 5, Duminică, 29 august
1926.
18
Dacia, anul XIV, nr. 264, 3 decembrie 1927.
19
Voinţa Dobrogei, anul I, nr. 28, 29 septembrie 1928.
20
Ibidem.
21
Anuarul Liceului ,,Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 1929/1930, p. 29; Idem, 1930/1931, p.
26; Idem, 1931/1932, p. 82; Idem, 1932/1933, p. 77; Idem, 1933/1934, pp. 127-130.
22
Dacia, anul XIV, nr. 2981, 24 decembrie 1927. Alţi medici evrei cunoscuţi în viaţa
oraşului de la malul Mării au fost: W. Goldinberg, B. Moisevici Tatarschi, A. Rapaport, S.
Haimovici, Leon Rozenblatt, Ed. Bernfeld, D. J. A. N., filiala Constanţa, Fond Primăria
Constanţa, dosar nr. 10/1928, f. 28.
ISSN -1841-138X 111 © 2007 Ovidius University Press