„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Imaginea evreilor din Constanţa în presa interbelică locală
Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
Cercul Regional Constanţa - reprezentată de I. Spigler - (un festival artistic
urmat de dans în aceiaşi sală Elpis la 28 august 1926) 13 .
De subliniat că în cadrul legăturilor unor autorităţi româneşti cu
autorităţile din Palestina, comunitatea evreilor din Constanţa nu a fost ocolită, la
21 iulie 1925, de vizita Înaltului Comisar britanic al Palestinei, Sir Herbert
Samuel care, după vizitele efectuate la Prefectură, Primărie şi în Mamaia, s-a
întreţinut cu Rudich şi Birnbaum, ,,discutând despre situaţia din Palestina” 14 . Presa
locală a consemnat şi alte ipostaze ale relaţiilor între România şi Palestina.
Dobrogea jună din 12 iunie 1926, de exemplu, a relatat despre sosirea la Constanţa
a marelui Rabin din Ierusalim, Jacob Mehr, care a fost primit oficial de către Î.
P. S. Gherontie, Episcopul Tomisului, iar comunitatea israelită a oferit
însemnatului oaspete un banchet în saloanele cercului cultural evreiesc la care au
luat parte, pe lângă membri comunităţii, mai multe persoane oficiale 15 . În
Dobrogea jună din 4 septembrie 1929 a fost publicat articolul ,,Tulburările din
Palestina şi Evreii din Dobrogea”, care informa că evreii din Constanţa au ţinut o
şedinţă solemnă sub preşedinţia lui Pincu Şapira, preşedintele Comunităţii, fiind
reprezentaţi evreii din întreaga Dobroge. Sioniştii, prin vocea lui Albert Theiler
şi L. Militescu, ,,au protestat cu toată energia împotriva masacrelor şi acţiunii de
exterminare pornite în Palestina împotriva elementului iudeu” 16 .
Preocupaţi de memoria comunităţii, evreii constănţeni s-au distins în
epocă prin buna îngrijire a cimitirului israelit. Cruţiu Delasălişte a publicat, la 29
august 1926, în Marea Neagră, periodic pe care îl conducea, un comentariu
interesant sub titlul ,,Cultul celor ce se duc. O vizită la cimitirul israelit. Un locaş de
vecinicie cu adevărat modern al Constanţei”. Semnatarul articolului arăta contrastul
flagrant între imaginea cimitirului mozaic şi cel creştin, acesta din urmă
remarcându-se, în sens negativ, printr-o îngrijire superficială, faptul datorânduse
,,neglijenţei noastre” sau ,,puţinei pietăţi ce o avem către cei duşi din viaţă”. Cimitirul
israelit se distingea însă încă de la intrare printr-o ,,frumoasă poartă de fier”. În
interior se remarca ,,un puţ de beton, admirabil (…), un chioşc de mesteacăn, în stil
vânătoresc, acoperit de viţă încărcată cu ciorchini de struguri”. Se arăta că peste tot se
aflau ,,poteci şi trandafiri de toate soiurile, apoi gutui, cireşi, vişini, smochini, agrişi şi
coacăze”, iar pe alături ,,flori de tot soiul”. Mormintele mozaice erau foarte îngrijite,
unele din granit negru, altele din marmură albă, fiind amintite cele ale lui
Pomerantz, Nathan L. Kleinman, Fanny Herţovici, David Vaisman, Norbert
Davidman, Lucica Bringher, Mina A. Bercovici, Ana Maria A. Companeitz,
13 Ibidem, f. 61.
14 Dacia, nr. 160, 22 iulie 1925. Menţionăm că au existat evrei constănţeni care au contribuit,
în timp, la reclădirea Palestinei. Astfel, la 10 septembrie 1920, dr. Leon Rosenblatt a donat
1.000 de lei fondului pentru restaurarea Palestinei iniţiat de Federaţia Sioniştilor din
România, cf. Arhiva Comunităţii Evreilor din Constanţa, Fond Documentar, vol. 1, f.
nenumerotată.
15 Dobrogea jună, nr. 126, 12 iunie 1926.
16 Idem, nr. 181, 4 septembrie 1929.
ISSN -1841-138X 110 © 2007 Ovidius University Press