„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Florin Stan / Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
eleganţă de către tineretul israelit local, care a dat concurs nepregetat. D-lor A. Şapira,
preşedintele societăţii ,,AJUTORUL” şi Wolf Schvartz, casierul societăţii, cari au depus cea
mai mare muncă pentru reuşita acestei serbări, li se cuvin cele mai frumoase şi meritate elogii,
întrucât prin munca lor desinteresată vor face să se ridice aici la Constanţa un azil de bătrâni,
de care se simte o atât de imperioasă nevoie” 6 .
Un alt eveniment local interesant este ilustrat în presa care relatează că
luni, 6 iulie 1924, ,,a avut loc în sala restaurantului un simultan de 16
partide de şah jucate de dl. Garabet Serabian, cunoscutul şahist din Constanţa (…).
Şasesprezece şahuri înşirate pe opt mese a câte doi jucători aleşi din cei mai buni ai
Constanţei, aşteptau cu nerăbdare lupta cu maestrul. Primul care fu învins a fost dl dr. I.
Zosmer, după care urmează dnii Ghinsberg, Schechter, A. Zomer, Kerikbakcian, Einstein,
Appel, Teodoru, Mamut Celebi, Navon, Davidsohn, Segal şi dr. Wechsler” 7 . Deşi învinşi,
remarcăm că printre cei mai buni pasionaţi de şah din oraş se numărau mai
mulţi evrei.
În anul 1924 la Constanţa a fost înfiinţată şi Secţia locală a Asociaţiei
Culturale a Femeilor Evreice (A. C. F. E.), care s-a remarcat în mod deosebit cu
prilejul organizării primei sale şezători în data de 1 februarie 1925 în saloanele
,,Regina”, presa afirmând că s-a înregistrat atunci, în prezenţa a ,,tot ce Constanţa a
avut mai select”, ,,un succes moral desăvârşit” 8 .
Prezenţi în viaţa socială a urbei, evreii şi-au făcut remarcată prezenţa în
mod deosebit prin înfiinţarea, în anul 1924, a unei bănci cu capital local: Banca
Centrală de Comerţ din Constanţa, apariţia acestei instituţii fiind considerată în
presă drept ,,un fapt de o deosebită însemnătate (...), fiind menită să favorizeze alături de
cele existente, punerea în valoare a bogăţiilor dobrogene” 9 . Consiliul de Administraţie al
băncii, format din membri fondatori, era format din: dr. W. Goldenberg,
preşedinte, Simon Alperin, vicepreşedinte, J. A. Rudic, administrator delegat,
Haim Benum, Albert Herşcovici, L. M. Ghinsberg, Zaharie Zosmer, Daniel
Davidsohn şi Artur Călin, numit director al băncii 10 .
Ca dovadă a bunei înţelegeri între autorităţile locale şi conducerile celor
două comunităţi evreieşti din Constanţa, menţionăm că, în anul 1925, cererile
adresate de aceste comunităţi pentru acordarea unor subvenţii în scopul
întreţinerii şcolii israelite din localitate au fost îndeplinite 11 .
Primăria Constanţei a susţinut în epocă şi alte iniţiative evreieşti
organizate în scop filantropic, fie de către Societatea Israelită a Meseriaşilor din
Constanţa - condusă de A. Şapira - (un festival urmat de un bal în sala Teatrului
Elpis, la 27 februarie 1926) 12 , fie de Asociaţia Generală a Studenţilor Evrei -
6
Ibidem.
7
Dacia, Marţi, 7 Iulie 1924. Localul ,,Bristol” se afla în Str. Carol nr. 56.
8
Renaşterea, anul I, nr. 22, 15 februarie 1925.
9
Dobrogea economică, anul III, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1924.
10
Ibidem
11
D. J. A. N., filiala Constanţa, Fond Primăria Constanţa, dosar nr. 9/1925, f. 52 şi f. 120.
12 Idem, dosar nr. 1/1926, f. 6.
ISSN -1841-138X 109 © 2007 Ovidius University Press