„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Geopolitică regională – Dobrogea de Sud în contextul anului 1913. Mărturii de epocă
Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
târziu, unul dintre apostolii şcolii româneşti, învăţător la Silistra în deceniul
trei 166 . Şi tot el adaugă: „Acest crez al culturei româneşti, păzit cu sfinţenie de
revizorii şcolari, de prefecţi şi de unii funcţionari, cultura românească începuse a
se limpezi peste tot ţinutul Cadrilaterului. Un iureş cultural se dăduse; ochii
tuturor conducătorilor de la guvern, aici era îndreptat. Priceperea şi civilizaţia
română se afirmaseră, se întăreau din zi în zi; dar a trebuit să vină războiul
european, marele războiu de întregire a neamului, care să închidă frumoasa carte
de glorie ce începuseră românii să o scrie în Cadrilater pentru prestigiul
României, în atenţiunea streinătăţii“ 167 .
„Frumoasa carte de glorie ce începuseră românii să o scrie în Cadrilater”
– avea să fie reluată, adăugându-i-se file bogate, naţional-culturale şi economice,
după Primul Război Mondial 168 ; în cadrul statului naţional unitar român, judeţele
sud-dobrogene Durostor şi Caliacra vor cunoaşte o promiţătoare dezvoltare 169 ,
autorităţile îngrijindu-se şi de întărirea securităţii graniţei 170 sale dobrogene într-o
lume în care revizuirea fruntariilor 171 era, în deceniul patru, tot mai supusă
agresivităţii revizioniste. Tragicul an 1940 172 avea, însă, să pună capăt unei
evoluţii istorice fireşti, siluind şi istoria Dobrogei, împrejurările internaţionale
forţând autorităţile noastre la cedarea judeţele Durostor şi Caliacra 173 ,
166
S. Carp, op. cit., pp. 78-79.
167
Ibidem, p. 79.
168
Val. Ciorbea, Aspecte din evoluţia Dobrogei de Sud în cadrul Statului Român (1913-
1940), în St. Lascu, C. Vitanos (coord.), op. cit., pp. 363-375; St. Lascu, Din istoria
Dobrogei de Sud în cadrul Românei întregite (1913-1940), în „Revista istorică”, Serie nouă,
tom VI, nr. 11-12, 1995, pp. 957-975.
169
vezi cele trei volume ale revistei „Analele Dobrogei” pe anul 1938 (apărute în 1939),
având subtitlurile Cadrilaterul. 1913-1938. Omagiu Majestăţii sale Carol II Regele
României, respectiv Cadrilaterul. Publicaţie festivă. După un pătrar de secol: 1913-1938 de
stăpânire civilizatoare românească. Sub patronajul Excelenţei Sale N. Otescu Rezident
Regal al Ţinutului Mării /694 pp/.
170
I. Dobrogeanu, Statul nostru şi politica de întărire a românismului în Dobrogea de Sud,
în „România de la Mare”, III, nr. 3-4, 1994, pp. 19-29.
171
vezi S. Mehedinţi, Graniţe „asanate” şi vindecate, în „Dobrogea de Sud”, I, nr. 1,
februarie-martie 1937, pp. 3-14; C. Brătescu, Perspective de viitor, în „Gânduri de la Mare”,
III, nr. 7-8, 1939, pp. 3-5.
172
vezi, mai nou, Gh. Zbuchea, Cadrilater 1940, în „Studii şi articole de istorie”, LXV,
2000, pp. 147-162.
173
Potrivit aprecierii inserate în a doua ediţie a unei valoroase şi reprezentative – altminteri –
sinteze româneşti de istorie a Dobrogei (A. Rădulescu, I. Bitoleanu, Istoria Dobrogei, /Ed a
2-a rev./, Editura Ex Ponto, Constanţa, 1998 /536 pp./, p. 383), „Era, poate, mai bine ca
această pagină („anexarea” şi evoluţia sudului Dobrogei în cadrul Statului Român – n.n.) să
lipsească din istoria sa”. Este o apreciere cel puţin surprinzătoare – mai ales venind din
partea unui cercetător recunoscut ca atare prin echilibru, probitate şi tenacitate în apărarea
interesului naţional în spiritul adevărului istoric; eforturile Statului, sacrificiile şi drama
românilor din cele două judeţe, idealismul şi buna credinţă a acestora în împlinirea unităţii
naţionale – în contextul istoric dat –, contribuţia lor la modernizarea spaţiului ţării recuperat
în 1913, într-un moment internaţional favorabil – nu merită, fireşte, acest blam şi, în fapt,
ISSN -1841-138X 104 © 2007 Ovidius University Press