„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Geopolitică regională – Dobrogea de Sud în contextul anului 1913. Mărturii de epocă
Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
La 28 iulie, a încetat războiul, s-a făcut pacea şi s-a realipit de fapt 161
aceste teritoriu stăpânit odinioară de Voevodul Mircea; iar astăzi, 28 aprilie, aţi
păşit pentru prima dată pe acest pământ frământat de veacuri de sângele
străbunilor noştri”. În partea finală a cuvântării înaltei feţe bisericeşti, aceasta
reiterează necesitatea aplicării şi în Noul Teritoriu a legilor Ţării, caracterizate
prin cunoscuta toleranţă şi îngăduinţă confesională, prin respectarea de către
cetăţeni a normelor de conduită civilă constituţionale: „Maiestatea Voastră,
brava noastră armată şi ţara întreagă şi-au făcut datoria. Vine acum şi rândul
Bisericei să-şi îndeplinească înalta ei misiune.
Ea trebuie să propage pacea şi înfrăţirea locuitorilor din acest teritoriu şi
să-i asigure că în patria mamă, de care s-au realipit, Domnia Legilor este în floare,
că străinul ca şi pământeanul sunt egali înaintea legilor româneşti, fiind liber
fiecare să se roage lui Dumnezeu, să scrie şi să vorbească în limba lui naţională,
nefiind împiedicat de nimeni. Ceea ce li se cere însă este să fie elemente de ordine, să
iubească pe patria lor mumă care e chemată să facă sacrificii pentru dânşii sub toate
raporturile şi în toate direcţiunile (subl.n.)” 162 .
Giurcă, G. Movilă şi o mulţime de ostroveni, îmbrăcaţĭ în haine de sărbătoare, aŭ intrat în
Silistra.
La catedrala Sf. Nicolae din Silistra, preotul Bădaşcă a oficiat un Te-Deum în faţa dluĭ
locot.-colonel Şt. Ştefănescu din grănicerĭ, comand. Garnizoaneĭ, a ofiţerilor şi a unui
public numeros. De asemenea, preotul bulgar, parohul catedraleĭ, a/u/ înălţat rugĭ pentru
familia regală română şi armata română.
După Te-Deum, în faţa catedraleĭ s’a încins o horă românească. Apoĭ s’a servit masa
afară, la care aŭ luat parte toţĭ ceĭ de faţă.
O frumoasă impresie a făcut tuturor musulmanul Mahmut Osman din Ostrov, care a
înfipt cel dintâi steagul românesc pe Medgidie-Tabia. Lumea a izbucnit în urale şi i-a făcut
manifestaţie.
Musulmanii silistreni de asemenea aŭ dat dovezi de adâncă recunoştinţă Românieĭ.
Avocatul Huseim (sic!) Efendĭ a ţinut o caldă cuvântare musulmaniloor, iar hogiĭ aŭ oficiat
şi ei slujbe religioase”.; vezi, de asemenea, M. Negru, Noutăţi din Silistra românească, în
Ibidem. Ediţie specială, XXXI, f.nr., 3 iulie 1913, p. 1: „Uniformele româneştĭ îĭ (Silistrei –
n.n.) daŭ un aer sărbătoresc; şi de pe acum aĭ impresia că oraşul a devenit pe deplin
românesc. De altfel, elementul care dela o vreme alcătuia singur caracterul bulgăresc al
Silistreĭ s’a dus: eraŭ câteva puştĭ ale soldaţilor dela pichetul bulgăresc. Aceste puşti aŭ fost
luate odată cu ceĭ carĭ le ţineaŭ la umăr: grăniceriĭ bulgarĭ staŭ la Călăraşĭ, prizonierĭ; puştile
lor aŭ fost trimise – ca un simbol – M.S. Regeluĭ Carol, în însăşĭ ceasul în care Silistra intra
sub sceptrul M. Sale. În oraş s’aŭ găsit 2.000 puştĭ nouĭ şi 500.000 cartuşe”.
161
Cassius, De anexarea Cadrilaterului, în „România Mare”, I, nr. 3, 1 noiembrie 1913, pp.
43-45.
162
apud I.M. Cămărăşescu, op. cit., p. 10. La întoarcerea din călătorie, regele Carol I
adresează primului-ministru Ion I.C. Brătianu următoarea Scrisoare: „Cu prilejul călătoriei
mele pe Dunăre, împreună cu Regina şi Familia Mea, am avut deosebita plăcere de a vizita
noul teritoriu alipit României în urma tratatului din Bucureşti.
Nu pot îndeajuns arăta mulţumirea Noastră sufletească pentru dragostea cu care am
fost întâmpinaţi de întreaga populaţie, fără deosebire de neam şi credinţă. Nu vom uita
niciodată entuziasta primire ce Ni s-a făcut la Turtucaia, Silistra şi în toate satele ce le-am
străbătut până la noul nostru hotar, precum şi graba cu care sătenii au alergat din locurile cele
ISSN -1841-138X 102 © 2007 Ovidius University Press