„ovidius” constanţa - Biblioteca Universitatii "LUCIAN BLAGA" SIBIU

Stoica Lascu / Analele Universităţii „OVIDIUS” / Vol. 4/ 2007
Basarab, tatăl lui Mircea, de la Vlad Ţepeş, Mihai şi până la Carol I, şi care ţintă
este şi nu poate fi alta decât stăpânirea Cadrilaterului (subl.n.)” 151 .
Incisivitatea traducătorului, în scurta introducere, are o vădită tentă
antibulgară, în dorinţa sa de a releva, prin argumente istorice, drepturile noastre
asupra acestei părţi a Dobrogei: „Aceşti vecini se tot împrietenesc cu noi aşa cu
de-a sila, încă de pe când nu trăiau politiceşte; dar din cauză tocmai că nu trăiau,
nu puteau să ştie şi deci au dreptul să se mire de jertfele şi statornicile noastre
năzuinţe asupra Silistrei şi a acelor localităţi care formează Cadrilaterul. Acesta –
subliniază patriotul publicist – a fost un scop urmărit cu tenacitate secoli întregi de către
poporul român şi voia lui trebue să se facă orişice s-ar întâmpla, precum s-a mai îndeplinit şi-n
alte rânduri.
De aceia am înfăţişat acest document autentic, spre a nu fi la îndoială în
mintea oricărui român că cerem ce nu am mai avut şi altă dată prin luptă cu paloşul şi, de
ne-am lipsi, am fi nedemni de strămoşii noştri (subl.n.).
Precum se vede din harta pusă aici, numirile localităţilor din Cadrilater
sunt toate turceşti, nu bulgăreşti. Turcii l-au luat de la noi; turcii l-au pierdut la
1594, tot ei l-au pierdut şi la 1877; dar în loc să ni se întoarcă nouă, luptătorilor
biruitori, s-a dăruit nouilor născuţi (subl.n.), bulgarilor născuţi cu preţul sângelui
nostru”. Opusculul tradus 152 este însoţit de mai multe planşe, înfăţisându-i pe
regele Carol I, Mihai Viteazul (în diferite ipostaze) şi „Ministerul istoric care
luptă pentru reluarea Silistrei 1913”, iar la sfârşitul său este inserată
mobilizatoarea poezie La Arme!, aparţinând traducătorului, un cunoscut, de
altfel, versificator în epocă 153 .
În aceeaşi suită de lucrări dedicate Noului Teritoriu românesc se
integrează şi HARTA Teritoriului de REÎNTREGIRE A DOBROGEI
ROMÂNEŞTI. Recâştigat în al 47-lea an de Domnie Glorioasă a M. S. Regelui
151 xxx Povestire despre ceiace s’a petrecut în Transilvania, despre unirea prinţilor
Moldovei şi ducelui României cu voevodul pentru apărarea creştinătăţei contra turcului.
Tradusă de Ion Catina, Editor: Gh. B. Niculescu, Institut de Arte Grafice Biruinţa, Bucureşti,
1913 /38 pp./, pp. III-IV.
152 La p. V este inserată o mică hartă a Cadrilaterului, precm şi următorul text lămuritor:
„Povestirea al cărei text l-am reprodus în faximile, este o cărticică de 16 pagini, format 32,
legată în carton şi ţiplă, foarte bine conservată. Legătura trebue să fie posterioară textului cu
câţiva ani, care text pare a fi trecut şi prin apă. Nu posedă nici o semnătură pe dânsa, şi a fost
descoperită la Paris, anul trecut, la un anticar, de către d-l Dr. I. Mendonide”. Respectivul
bibliofil (a fost şi prim-ajutor de primar al Capitalei) este unul dintre medicii-publicişti
cunoscuţi în epocă – este autorul şi a unei lucrări intitulate Băile de Mare de la Constanţa-
Mamaia, Tipografia „Speranţa”, Bucureşti, 1906 /124 pp. cu ilustr./.
153 Poezia – şapte strofe cu câte opt rânduri fiecare – reînvie vremurile când „La Tibru,
deasupra cetăţei eterne”, împăratul Traian „rosteşte cuvântul: -Pornească un vultur mai iute
ca vântul;/ Carpaţii s’atingă răstoarne pământul!”; viziunea geografică a poetului este
sugestivă pentru dimensiunea panromânismului, ce configura idealul naţional în 1913: „Din
Nistru la Tisa, din Pind pân’ la mare,/ Stau pe stânci, prin pădure, câmpie, călare/ Stau
şoimii cei ageri, de pază’n hotare romane”.
ISSN -1841-138X 99 © 2007 Ovidius University Press