ELECTROMECXI NOMENCLATURA NAVALA.pdf - cndipt

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII 

PROGRAMUL PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01 

DOMENIUL : Electromecanică 

CALIFICAREA: Electromecanic nave 

NIVELUL: 2 

AUXILIAR CURRICULAR 

CLASA a XI-a 

MODULUL: Utilizarea nomenclaturii navale 

2005

AUTOR: Teodora BALAN prof. grad I, Colegiul Tehnic “TRAIAN” GALAŢI 

CONSULTANTA: 

Dana STROIE, expert –CNDIPT 

Carmen MNOHOGHITNEI – expert local

Modulul UTILIZAREA NOMENCLATURII NAVALE 

CUPRINS 

I. INTRODUCERE…………………………………………. ........... pag 4 

1.1. Argument……………………………………………………….pag 4 

1.2. Unităţi de competenţă…………………………………………pag 6 

1.3. Competenţe vizate..............................................................pag 6 

1.4. Obiective urmărite……………………………………………..pag 7 

II MATERIALE DE REFERINŢĂ......................................................pag 8 

2.1 Fişe de documentare...........................................................pag 8 

2.2 Fişe transparente.................................................................pag 8 

2.3 Cuvinte cheie/ 

Glosar de termeni……………………………………………..pag 9 

III.ACTIVITATI PENTRU ELEVI ………………………………….…pag 24 

3.1 Fişa de descriere a activităţii………………………………...pag 24 

3.2 Activităţi…………………………………………………….…..pag 25 

ACTIVITATEA 1……………………………………………………..…pag 25 

FL1 Identificarea compartimentelor navei 

EXERCIŢIUL 1 

EXERCIŢIUL 2 

EXERCIŢIUL 3 

ACTIVITATEA 2……………………………………………………….pag 27 

FL2 Respectarea regulilor speciale de amplasare 

a echipamentului electromecanic în funcţie de 

destinaţia compartimentelor(navă petrolier roll-on roll-of) 

EXERCIŢIUL 1 

EXERCIŢIUL 2 

EXERCIŢIUL 3 

ACTIVITATEA 3…………………………………………………………..pag 28 



destinaţia compartimentelor(navă petrolier) 

EXERCIŢIUL 1 

ACTIVITATEA 4…………………………………………………………..pag 29 



destinaţia compartimentelor(navă portcontainer) 

EXERCIŢIUL 1-Fişă de autoevaluare (FAE 1) 

EXERCIŢIUL 2-Fişă de autoevaluare (FAE 1) 

EXERCIŢIUL 3 

ACTIVITATEA 5……………………………………………………………pag 30 

TEST DE EVALUARE 

ACTIVITATEA 6…………………………………………………………...pag 31 

FL5 elemente componente ale instalaţiilor de bord şi punte 

EXERCIŢIUL 1 

DOMENIUL ELECTROMECANIC 

CALIFICAREA ELECTROMECANIC NAVE 

1


EXERCIŢIUL 2 

EXERCIŢIUL 3 

ACTIVITATEA 7………………………………………………………….pag 32 

FL6 elemente componente ale instalaţiilor de bord şi punte 

EXERCIŢIUL1-APLICAŢIE 

ACTIVITATEA 8……………………………………………………….….pag 33 

EVALUARE –METODA CUBULUI 


PROIECT 

3.3 Fişa de progres şcolar………………………………………………..pag 36 

IV.SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR 

ŞI SUGESTII METODOLOGICE……………………………………..pag 

37 

4.1 Soluţii…………………………………………………………………..pag 37 

ACTIVITATEA 1…………………………………………………………...pag 37 








4.2 Importanta creerii unui portofoliu……………………………………pag 41 

4.3 Sugestii metodologice………………………………………………..pag 41 

- Îndrumări privind modalităţi de evaluare………………………………pag 41 

4.4 Scurte sugestii pentru creşterea eficienţei invăţării………………pag 43 

v.BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………pag 44 

- 



2




I. INTRODUCERE 

1.1 ARGUMENT 

Modulul” Utilizarea nomenclaturii navale”, are drept scop formarea competenţelor cheie, 

tehnice generale şi tehnice specializate aferente nivelului 2 şi corespunzătoare 

calificărilor , pentru pregătirea profesională a elevilor şi dezvoltarea capacităţilor care să 

le permită dobândirea unor calificări superioare ,de nivel 3, sau a integrării pe piaţa 

muncii 

Absolvenţii în domeniul electromecanic,calificare electromecanic nave, vor fi 

capabili : 

-să identifice elemente de osatură ale navei, locul de amplasare şi modul de 

fixare a elementelor componente ale instalaţiilor navei , părţi distincte ale corpului 

navei, tipuri de sisteme de osatură , elemente componente ale corpului de navă(înveliş, 

punţi , fund, dublu fund, osatură,pereţi, suprastructuri, parapete, balustrade, bocaporţi) 

-să identifice compartimentele navei, să precizeze destinaţia compartimentelor , 

să respecte regulile speciale de amplasare a echipamentului electromecanic în funcţie 

de destinaţia compartimentului 

-să aplice norme de calitate specifice domeniului 

-să precizeze tipul şi caracteristicile maşinilor de acţionare 

-să precizeze elementele componente ale instalaţiilor de bord şi punte 

Activitatea electromecanicului nave are drept scop executarea lucrărilor mai sus 

menţionate pe parcursul armării navelor în Şantierele navale, în timpul probelor de 

marş, cât şi la bordul navei în perioada de garanţie sau post garanţie în calitate de 

personal navigant, calitate ce poate fi obţinută după îndeplinirea tuturor reglementărilor 

legale 

Deasemeni electromecanicul nave are si cunoştinţe legate de acordarea primului 

ajutor, salvarea vieţii pe mare şi prevenirea poluării apelor. 

Prin unităţile de competenţă specializate din cadrul programelor de la nivelul 2, 

elevul este solicitat în multe activităţi practice care îi stimuleaza şi creativitatea ducând 

la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor 

dobândite. 

Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are 

libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi 

variate de învăţare, de preferinţă cu caracter aplicativ, centrate pe elev. 

Pentru atingerea competenţelor: 

- Activităţile la lecţii vor fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăţare 

sunt satisfăcute la un anumit moment al lecţiei. 

- Profesorii pot folosi informaţii despre stilul de învăţare al elevilor (auditiv, vizual, 

practic) şi al tipului de inteligenţă al acestora. 

- Alegerea anumitor activităţi oferă următoarele avantaje: sunt centrate pe elev, 

respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să le pună mai bine în valoare; permit 

individualizarea învăţării; oferă maximul de deschidere; permite diferenţierea 

sarcinilor şi a timpului alocat. 

Înainte de aplicarea propriu-zisă a materialelor de învăţare propuse, profesorul trebuie să 

cunoască particularităţile colectivului de elevi şi, îndeosebi, stilurile de învăţare ale acestora 

pentru reuşita centrării pe elev a procesului instructiv. 

Prezentarea materialelor pe suport electronic facilitează o serie de demersuri menite să 

pregătească ora propriu-zisă şi anume: 

3


• valorificarea informaţiilor prin programul AEL (Fişele de lucru, fişele transparente , se pot 

administra în reţeaua de calculatoare, cu minimum de efort şi timp pentru generarea 

pachetelor de resurse necesare lecţiilor) 

• adaptarea informaţiilor la nevoile speciale ale elevilor (mărirea fonturilor, prezentarea 

interactivă etc.) 

• pregătirea foliilor pentru retroproiector necesare comunicărilor frontale, sistematizărilor 

etc. 

Materialele de învăţare sunt uşor de citit şi de înţeles, informaţiile fiind formulate întrun 

limbaj adecvat nivelului elevilor, accesibil şi susţinut prin exemple sugestive şi imagini. S- 

au utilizat pe cât posibil, schemele şi structurarea sistematizată în scopul creşterii gradului de 

atractivitate şi pentru evitarea redundanţei. 

Structurarea conţinuturilor se bazează pe principiul subordonării la competenţele 

de format şi la criteriile de performanţă ale fiecărei competenţe: astfel, au fost selectate 

şi organizate corespunzător, informaţii care permit formarea unei competenţe şi atingerea 

criteriilor de performanţă prevăzute în SPP. Fiecare etapă de învăţare este urmată de 

exerciţii prin care sunt vizate diferitele stiluri de învăţare şi de asemenea, abilităţi cheie. 

• autoevaluare/interevaluare 

• utilizarea unor forme variate de prezentare menite să evite monotonia. 

Materialele de învăţare propuse pentru elevi vizează valorificarea experienţei de viaţă 

a elevilor, precum şi rezolvarea unor situaţii problematice pe care activitatea în şcoală şi în 

afara ei le-ar putea genera: astfel, instruirea creează pentru elevi, ocazii de a transfera 

abilităţile cheie şi competenţele tehnice în situaţii specifice domeniului profesional. 

Prin exerciţiile/activităţile propuse şi prin modul de organizare a activităţilor (individual, 

în grup, în perechi), elevii dobândesc abilităţi de: 

• cercetare, utilizând o varietate de resurse 

• identificare a unor soluţii alternative pentru situaţii problematice şi rezolvarea problemelor 

prin aplicarea uneia dintre soluţii 

• luare a unei decizii, dezbatere a unei idei şi susţinere a punctului propriu de vedere 

• planificare, efectuare şi evaluare a unei activităţi – individuale sau de grup – prin analiza 

punctelor tari, a punctelor slabe şi a aspectelor care urmează a fi îmbunătăţite în viitor 

• prezentare şi utilizarea echipamentelor specifice activităţilor practice de protecţie a muncii 

din domeniul pentru care se pregătesc 

• a lua notiţe în mod sistematic şi organizat şi de a întocmi rapoarte scurte/sintetice asupra 

activităţilor proprii şi în echipă 

• lucrul în echipă cu tot ceea ce presupune implicit aceasta – asumarea de roluri şi 

responsabilităţi, colaborare, cooperare şi întrajutorare, influenţa stilurilor de învăţare 

asupra rezultatelor muncii în echipă, învăţarea de la ceilalţi etc. 

Materialele de învăţare urmăresc cu stricteţe condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de 

performanţă pentru fiecare competenţă, aşa cum sunt acestea precizate în Standardele de 

Pregătire Profesională; autorii susţinând necesitatea unei astfel de structurări, în locul celei 

clasice (întâlnită în majoritatea manualelor şcolare) tocmai pentru a demonstra practic 

instruirea centrată pe competenţe şi nu pe conţinuturi. Astfel exerciţiile propuse urmăresc 

formarea competenţei precizate şi atingerea criteriilor de performanţă prevăzute în SPP chiar 

dacă, uneori, sunt evidente şi alte tipuri de sarcini de lucru, care nu au fost propuse pentru că 

nu îndeplinesc condiţia centrării pe competenţele de nivel 2 de calificare. 

Actualul ghid contine : 

• exemple (sugestii) pentru alcătuirea materialelor de referinţă ale profesorului, materiale 

care pot fi utilizate într-o varietate de activităţi (pentru prezentarea noilor conţinuturi pe 

folii pentru retroproiector sau interactiv, prin programul AEL, pentru a oferi feed-back 

elevilor în urma rezolvării sarcinilor de lucru propuse în exerciţii, pentru actualizarea sau 

pentru fixarea cunoştinţelor, pentru exersare etc.) 



4


• liste de verificare pentru monitorizarea modului în care au fost acoperite toate elementele 

cheie (condiţiile de aplicabilitate) ale unităţilor de competenţă 

• liste de verificare pentru colectarea de dovezi – de către profesor şi de către elev – privind 

competenţele formate şi criteriile de performanţă îndeplinite 

• fişe de activităţi pe care se înregistrează progresul realizat de elevi 

• unele sugestii pentru structurarea activităţilor, fără restricţionări şi fără a limita 

creativitatea interpretărilor personale ale profesorilor care aplică ghidul 

Datorită complexităţii sporite pe care o au în general reprezentările grafice în domeniul naval 

se recomandă ca acestea sa fie prezentate elevilor mai întâi pe folie la retroproiector, 

discutarea lor facându-se cu întrega clasă. Se vor explica detaliat schiţele din fişe şi apoi 

acestea vor fi distribuite , imprimate pe hârtie 

Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională. 

Pentru obţinerea certificatului de absolvire este necesară, validarea integrală a 

tuturor competenţelor din Standardul de Pregătire Profesională 

1.2 UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ 

UTILIZAREA NOMENCLATURII NAVALE 

• Identifică elementele constructive ale navei 

• Specifică compartimentarea navei şi destinaţia compartimentelor 

• Precizează elementele instalaţiilor navale 

ASIGURAREA CALITĂŢII 

• Aplică normele de calitate în domeniul de activitate 

• Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii 

1.3 COMPETENŢE VIZATE 

Înainte de a finaliza predarea acestei unităţi de competenţă, este recomandabil să 

completaţi următoarea listă de verificare a criteriilor ştiinţifice folosite. Bifaţi în căsuţe. 

Aţi tratat următoarele aspecte: 

COMPETENŢA 1: IDENTIFICĂ ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE NAVEI 

Precizarea planurilor de referinţă ale navei 

Identificarea elementelor de osatură ale 

navei 

Identificarea locului de amplasare şi a 

modului de fixare a elementelor componente 

ale instalaţiilor navei 

Părţile distincte ale corpului navei 

Sisteme de osatură :sistemul longitudinal de 

osatură,sistemul transversal, sistemul mixt 

Elemente componente ale corpului de 

navă(învelişul corpului navei, punţile navei… 

COMPETENŢA 2 : SPECIFICĂ COMPARTIMENTAREA NAVEI ŞI DESTINAŢIA 

COMPARTIMENTELOR 

Identificarea compartimentelor navei 



5


Precizarea destinaţiei compartimentelor 

Respectarea regulilor speciale de 

amplasare a echipamentului electromecanic 

în funcţie de destinaţia 

compartimentului(cargouri tancuri petroliere, 

mineraliere, nave auxiliare) 

COMPETENŢA 3: PRECIZEAZĂ ELEMENTELE INSTALAŢIILOR NAVALE 

Tipul şi caracteristicile maşinilor de 

acţionare 

Instalaţia comandată 

Clasificarea instalaţiilor de bord şi punte ale 

navelor comerciale 

Rolul funcţional al instalaţiilor de bord şi 

punte 

Elemente componente ale instalaţiilor de 

bord şi punte 

Instalaţii de bord 

Instalaţii de punte 

1.4 OBIECTIVE URMĂRITE 

Dupa parcurgerea acestei unităţi,elevii vor fi capabili : 

-să identifice elemente de osatură ale navei, locul de amplasare şi modul de 

fixare a elementelor componente ale instalaţiilor navei , părţi distincte ale corpului 

navei, tipuri de sisteme de osatura , elemente componente ale corpului de navă(înveliş, 

punţi , fund, dublu fund, osatura,pereţi, suprastructuri, parapete, balustrade, bocaporţi) 

-să identifice compartimentele navei, să precizeze destinaţia compartimentelor , 

să respecte regulile speciale de amplasare a echipamentului electromecanic în funcţie 

de destinaţia compartimentului 

-să aplice norme de calitate specifice domeniului 

-să precizeze tipul şi caracteristicile maşinilor de acţionare 

-să clasifice instalaţiile de bord şi punte ale navelor comerciale 

-să precizeze rolul funcţional al instalaţiilor de bord şi punte 

-să precizeze elementele componente ale instalaţiilor de bord şi punte 



6


II. 

MATERIALE DE REFERINŢĂ 

2.1 FIŞE DE DOCUMENTARE(FD) 

FD1-Identificarea compartimentelor navei. Precizarea destinaţiei compartimentelorcargouri 

mărfuri generale………………………………………………………..pag 11 

FD2-Respectarea regulilor speciale de amplasare a echipamentului electromecanic în 

funcţie de destinaţia compartimentelor-nave petroliere……………………...pag 14 

FD3-Respectarea regulilor speciale de amplasare a echipamentului electromecanic în 

funcţie de destinaţia compartimentelor-nave ROLL-ON ROLL-OFF, 

Portcontainere……………………………………………………………………pag 17 

FD4-Elemente componente ale instalaţiilor de bord şi punte-POMPE…….pag 21 

FD5- Elemente componente ale instalaţiilor de bord şi punte 

-POMPE-DESCRIERE………………………………………………………….pag 23 

2.2 FIŞE TRANSPARENTE 

FT1- Identificarea compartimentelor navei. Precizarea destinaţiei compartimentelorcargouri 

mărfuri generale………………………………………………………pag 12,13 

FT2- Respectarea regulilor speciale de amplasare a echipamentului electromecanic în 

funcţie de destinaţia compartimentelor-nave petroliere…………………….pag 15 


funcţie de destinaţia compartimentelornave 

petroliere cu mai multe sorturi de ţiţei................................................pag 16 


funcţie de destinaţia compartimentelor-nave ROLL-ON ROLL-OFF...........pag 18 


funcţie de destinaţia compartimentelor-nave 

ROLL-ON ROLL-OFF(OBO)........................................................................pag 19 


funcţie de destinaţia compartimentelornave 

ROLL-ON ROLL-OFF,portcontainere................................................pag 20 

FT7-Elemente componente ale instalaţiilor de bord şi punte 

(tipuri de pompe).......................................................................................pag 22 



7


2.3 GLOSAR DE TERMENI 

CUVINTE CHEIE 

TERMEN 

DEFINIŢIE 

COFERDAM 

Compartiment ce separă două tancuri umplute cu lichide 

diferite 

PEREŢI DESPĂRŢITORI Compartimentează corpul navei în lungime şi lăţime 

PICUL PROVA(FORPIC) Primul compartimet etanş din prova 

PICUL 

Primul compartiment etanş din pupa 

PUPA(AFTERPIC) 

GURI DE VIZITARE Deschideri rotunde sau ovale pentru vizitarea periodică a 

tancurilor şi a dublului fund 

SUPRASTRUCTURI Construcţii ridicate deasupra punţii principale 

TEUGĂ 

Suprastructura din prova navei 

DUNETĂ 

Suprastructura din pupa navei 

CASTEL CENTRAL Suprastructura din mijlocul navei 

PLAN DIAMETRAL(PD) Imparte nava în două părţi egale şi simetrice(babord, 

tribord) 

PLANUL PLUTIRII(PP) Coincide cu suprafaţa liniştită a apei când nava este 

complet încărcată şi echipată pentru plecarea în cursă 

PLANUL SECŢIUNII 

MAESTRE 

Imparte nava în două jumătăţi egale ca lungime , dar 

nesimetrice 

NAVĂ OBO 

Navă polivalentă (transportă cărbune, cereale, minereu) 

CARGOU 

Navă ce transportă mărfuri generale 

NAVĂ ROLL-ON ROLL- 

OFF 

Navă ce transportă în acelaşi timp autovehicule şi 

containere 

ETRAVĂ 

ETAMBOU 

PARAPET 

SABORDURI 

COPASTIE 

BALUSTRADĂ 

INSTALAŢIA DE 

BALAST SANTINĂ 

INSTALAŢII SANITARE 


AERISIRE ŞI SONDAJ 


AMBARCARE ŞI 

TRANSFER 

COMBUSTIBIL 

INSTALAŢIA DE STINS 

INCENDIU 

Piesa ce închide corpul navei la prova 

Piesa ce închide corpul navei la pupa 

Construcţie deasupra punţii superioare pentru protecţia 

echipajului şi pasagerilor 

Deschideri în parapet pentru scurgerea apei 

Bară de lemn pe muchia superioară a parapetului 

Asigură deplasarea fără pericol a echipajului 

Evacuează apele pătrunse în încăperi şi reglează pescajul 

prin ambarcarea sau debarcarea balastului lichid 

Satisfac necesităţile echpajului şi pasagerilor cu apă 

potabilă şi de spălat , cu apă tehnică şi evacuează apele 

reziduale menajere 

Realizează un contact permanent al compartimentelor 

închise şi al tancurilor , cu atmosfera 

Asigură cantitatea necesară de combustibil la bord 

Preântîmpină pericolul de apariţie şi propagare pe navă a 

unui incendiu cât şi stingerea unui incendiu apărut 



8



MICROCLIMAT 

ARTIFICIAL 

STABILITATE 

REGISTRU DE 

CLASIFICAŢIE 

ASIETĂ 

TANC DE EXPANSIUNE 

TRAILER 

BARJĂ 

TANC ANTIRULIU 

RULIU 

DUBLU-BORDAJ 

CONTAINER 

TANCURI(CISTERNE) 

A.M.C.-uri 

VINCIURI 

CRANICE 

Creează în încăperi cu mediul de aer parametrii 

necesari(temperatura, umiditate, puritate) 

Capacitatea navei de a reveni la poziţia iniţială de echilibru 

după încetarea cauzelor exterioare, care au provocat 

scoaterea ei din această poziţie 

Reguli ce trebuie respectate atunci când se construieşte 

sau se repară o navă 

Stare de echilibru a navei corespunzătoare unei înclinări 

longitudinale permanente 

Rezervor de dimensiuni reduse ce permite dilatarea 

lichidului când nava navighează prin regiuni cu temperaturi 

ridicate 

Autocamion pentru transportat greutăţi mari 

Container plutitor 

Reglează ruliul navei 

Oscilaţii babord-tribord 

Perete longitudinal paralel cu bordajul 

Ambalaj special al mărfurilor 

Magazii pentru combustibili lichizi 

Aparate de măsură şi control 

Mecanisme de acţionare pentru deplasarea mărfurilor 

acţionate electromecanic sau electrohidraulic 

Macara navală 



9


COMPETENŢA SPECIFICĂ COMPARTIMENTAREA NAVEI ŞI DESTINAŢIA 


IDENTIFICAREA COMPARTIMENTELOR NAVEI..................................................FD1 

PRECIZAREA DESTINAŢIEI COMPARTIMENTELOR 

Compartimentarea unei nave se face prin împărţirea corpului navei prin : 

a. pereţi etanşi 

b. punţi 

Gradul de compartimentare depinde de 

-destinaţia navei 

-dimensiunile navei 

-condiţiile de navigaţie 

-valoarea încărcăturii 

Amplasarea compartimentelor trebuie să ducă la exploatarea cea mai eficace a 

navei: 

1. în porţiunea centrală a navei(între puntea superioară şi plafonul dublului fund) se 

prevăd magazii 

2. pe punţile intermediare sau în suprastructuri se amenajază: 

• încăperi de locuit 

• încăperi comune(sufragerii, careuri) 

• încăperi pentru haine de lucru, infirmerii 

• încăperi gospodăreşti(bucătărie, spălătorie, uscătorie, depozite de rufe 

murdare, cămări pentru alimente) 

• treceri (coridoare/ieşiri) ce fac legătura cabinelor de locuit cu celelalte 

încăperi şi accesorii precum şi cu punţile descoperite ale navei 

3. În teugă sunt amenajate magazii de pituri(vopsele speciale)ce prezintă pericol 

de incendiu şi de aceea sunt izolate în teugă având ieşiri direct pe punte 

4. În picuri(prova şi pupa)se amnajează depozite de materiale (parâme, scripeţi, 

scoabe) 

5. La pupa sau în centrul navei se amplasează CM 



10


COMPETENŢA SPECIFICĂ COMPARTIMENTAREA NAVEI ŞI DESTINAŢIA COMPARTIMENTELOR 

IDENTIFICAREA COMPARTIMENTELOR NAVEI..................................................FT1 

CARGOU -MĂRFURI GENERALE 



11




IDENTIFICAREA COMPARTIMENTELOR NAVEI.............................................FT1 

CARGOU-MĂRFURI GENERALE 

COMPARTIMENTAREA CARGOULUI 

1. puntea de încărcare 2. puntea bărcilor 

3.barcă de salvare 

4. coş 

5 echipament de încărcare 6,7. bigă 

8. deschidere spre camera frigorifică 9. casa vinciurilor 

10. vinci de încărcare 11. gură de încărcare spre magazia a III-a 

12. ventilator 13. puntea inferioară a castelului central 

14. cabina de comandă 15. puntea de comandă 

16. puntea de navigaţie(etalon) 17. antenă 

18. macara de bord 19 . felinarul ancorei 

20 . teugă 21. vinci de ancoră 

22. ancora 23. magazia I 

24. scara rabatabilă 25. magazia a II-a 

26. magazia a III-a 27,28. magazia a IV-a 

29. camera frigorifică 30 . călcătorie 

31. uscătorie 32. spălătorie 

33. atelier mecanic 34. magazia a V-a 

35. tancuri de apă dulce 36. compartimentul maşini principale 

37. dublu fund cu tancuri de combustibil 

lichid 

38. tanc de motorină 

39. tanc de balast 40. tunelul arborelui portelice 

41 . elice 42. compartimentul maşinii cârmei 

43. timonă de rezervă 44. cârmă 

45. cabestane 46. lanterna pupei 



12




RESPECTAREA REGULILOR SPECIALE DE AMPLASARE A ECHIPAMENTULUI 

ELECTROMECANIC ÎN FUNCŢIE DE DESTINAŢIA 

COMPARTIMENTULUI………..FD2 

NAVE PETROLIERE 

Compartimentajul unei nave se face în baza regulilor REGISTRULUI DE 

CLASIFICAŢIE tinînd seama de : 

-numărul pereţilor transversali etanşi 

-distanţa intercostală impusă pentru nava în proiect 

-caracteristicile încărcăturii navei 

-numarul punţilor 

-înălţimea interpunţilor 

-înălţimea dublului fund 

Navelor petroliere li se impun reguli speciale : 

-transportă combustibili lichizi încărcaţi direct în magaziile navei(tancuri /cisterne) 

-pereţii transversali sunt instalaţi la distanţe mici 

-au pereţi longitudinali al căror număr depinde de mărimea navei 

• La navele mici –un perete longitudinal în paln diametral 

• La navele mijlocii şi mari –doi pereţi longitudinali 

• La navele foarte mari: 

-un perete longitudinal în plan diametral 

-doi pereţi laterali longitudinali 

-capacele gurilor de tancuri sunt metalice şi etanşe pentru a evita incendii, explozii 

-coferdamurile sunt amplasate între cisternele de încărcare şi : 

• Compartimentul de maşini 

• Magazia pentru mărfuri uscate 

• Încăperile de locuit 

-compartimentul de maşini este amplasat întodeauna la pupa navei datorită 

avantajelor: 

• Micşorează pericolul de incendii ce ar putea fi provocate de scânteile ce ies pe 

coşul de fum 

• Pereţii longitudinali nu se întrerup la mijlocul navei, slăbind rezistenţa corpului 

navei 

• Nu este necesară fracţionarea instalaţiei de încărcare -descărcare 

• Între cisterne şi compartimentul de maşini va fi suficient un coferdam 

-magazia de mărfuri uscate este amplasată lângă picul prova 

-cisternele de încărcare sunt amplasate între compartimentul de maşini şi magazia de 

mărfuri uscate 

-compartimentul de pompe ce deserveşte instalaţia de încărcare –descărcare: 

• La navele mici şi mijlocii există un singur compartiment situat : către mijlocul 

navei/în prova compartimentului de maşini 

• La navele mari există 2 compartimente de punte situate : 

- la extremităţile dinspre prova sau pupa tancurilor de încărcare , 

- unul la mijlocul spaţiului ocupat de tancurile de încărcare ,altul în prova 

compartimentului de maşini 

-dublul fund nu există în zona cisternelor de încărcare.Există doar în zona 

compartimentului de maşini şi în zona magaziei de mărfuri uscate. 

-în suprastructura din pupa navei sunt amenajate toate încăperile pentru locuinţe 

-Fiecare tanc este prevăzut la partea superioară cu un tanc de expansiune. 



13





ELECTROMECANIC ÎN FUNCŢIE DE DESTINAŢIA 

COMPARTIMENTULUI.................FT2 

NAVĂ PETROLIER 



14





ELECTROMECANIC ÎN FUNCŢIE DE DESTINAŢIA COMPARTIMENTULUI……..FT 3 




15



ELECTROMECANIC ÎN FUNCŢIE DE DESTINAŢIA COMPARTIMENTULUI..........FD 3 

CARGOURI 

Nave destinate a transporta : 

-mărfuri uscate în vrac 

-mărfuri ambalate 

-mărfuri neambalate 

Pentru transportul unei anumite categorii de mărfuri se folosesc cargouri 

specializate(pentru lemn, cereale, mărfuri perisabile, minereu, containere, de tip ROLL- 

ON ROLL-OFF) 

1.NAVE ROLL-ON ROLL-OFF 

-transportă în acelaşi timp: 

• automobile, 

• trailere cu barje pe punţile de deasupra tancurilor laterale de petrol 

• mărfuri în vrac,-în magaziile din centrul navei(încărcate pe verticală prin gurile de 

magazie) 

-nu au instalaţii de ridicat pentru încărcarea vehiculelor(încărcarea vehiculelor se face 

pe orizontală prin rampele de acces din pupa sau borduri) 

-magaziile au lungimi mari 

-au platforme speciale pentru încărcare 

-au capace glisante de coridoare ce formează o punte continuă pentru încărcat 

automobile 

-au rampe de nivel(ascensoare) 

-au echipament specific de acces pentru manipularea încărcăturii pe 

orizontală(deschideri în prova , pupa ,laterale) cu porţi rezistente şi etanşe 

2.NAVE SPECIALIZATE ÎN TRANSPORTUL CONTAINERELOR(PORT – 

CONTAINER) 

-transportă mărfuri generale în ambalaje speciale(containere) 

-sunt cele mai moderne, scumpe şi rapide nave de transport 

-au consum mare de combustibil 

-au aparatură complexă de navigaţie şi exploatare 

-au tancuri mari 

-nu au tancuri de balast 

-pentru balast lichid (apa de mare) se folosesc tancuri de combustibil goale 

-containerul STAS are dimensiunile :l=8 pic, L=20 pic 1pic=0,304m 

-capacele gurilor de magazii sunt acţionate hidraulic sau electromecanic ( cu ajutorul 

vinciurilor) 

-au ascensoare pentru manipularea pe verticală 

-au mijloace proprii de manipulare a mărfurilor: 

• bigi pentru greutăţi mari(ridică şi manipuleză încărcătura cu ajutorul vinciurilor şi 

troliilor) 

• macarale navale acţionate electric sau hidraulic 



16






NAVĂ ROLL-ON ROLL-OFF 

1-vizorul Pv, 2- rampă de acces,3-poartă etanşă Pv,4-rampă interioară Pv,5- 

automobile stivuite,6-elevator maşini,7- capac gură de magazie,8-poartă de acces 

spre puntea superioară,9- rampă de acces multiplă, 10- rampă de acces pe puntea 

inferioară,11-rampă de acces Pp la post 



17






NAVĂ ROLL-ON ROLL-OFF(OBO) 



18






NAVĂ PORT CONTAINER(fig.a) ;NAVĂ ROLL-ON, ROLL-OFF(fig.c) 

FAE 1 

NAVA PORT CONTAINER 

1.punte dublu fund,2. carlingi laterale, 

3.tanc de antiruliu, 

4.bordaj, 5. dublu bordaj 

6. chesoane de punte, 7.ferme longitudinale, 

8. containere, 9. capace tip cheson, 

7. 10. pontil de sustinere,11. gurnă 

container standard 

Fig.a fig b. 

1. punte pentru automobile, 

2. punte pentru trailere cu barje şi 

mărfuri generale, 

3.gură de magazie 

4.magazie pentru marfă în vrac 

5tancuri laterale de petrol 

8. tancuri de balast 

NAVA ROLL-ON ROLL-OFF 

fig.c 



19


COMPETENŢA: PRECIZEAZĂ ELEMENTELE INSTALAŢIILOR NAVALE 

ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR DE BORD ŞI PUNTE...............F D 4 

POMPE 

Folosirea acţionărilor electrice permite: 

-mecanizarea şi automatizarea conducerii navei 

-manevrarea rapidă şi sigură a navelor 

-comanda simplă şi centralizată a maşinilor şi instalaţiilor 

Curentul electric poate fi folosit pentru 

-iluminat 

-acţionarea diferitelor mecanisme: 

• cârmă 

• vinciuri 

• pompe 

• ventilatoare mecanisme auxiliare ale sistemelor de tubulatură navală 

• compresoare 

-acţionarea propulsorului . 

Pompele şi ventilatoarele asigură deplasarea fluidelor pe traseul conductelor. 

Compresoarele determină marirea presiunii fluidelor 

Pompele după construcţie pot fi: 

• cu piston 

• centrifuge 

• axiale 

• cu jet 

• cu roţi dinţate 

Mărimi caracteristice ale pompelor: 

• presiunea totală(suma presiunilor de aspiraţie şi de refulare) 

• presiunea de aspiraţie(diferenţa dintre presiunea atmosferică şi presiunea ce se 

realizează în ţeava de aspiraţie) 

• presiunea de refulare(presiunea dezvoltată de pompă în conducta de refulare) 

• puterea motorului pompei(stabilită pentru regimul cel mai greu de funcţionare 

Aparatele de măsură şi control utilizate în cazul pompelor sunt: 

• manometre 

• termometre 

• termostate 

• presostate 



20


COMPETENŢĂ: PRECIZEAZĂ ELEMENTELE INSTALAŢIILOR NAVALE 

ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR DE BORD ŞI PUNTE...............F T7 

Fig 1 

Fig 2 

Fig 3 

Fig.5 

Fig 5 

Fig 4 



21



ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR DE BORD ŞI PUNTE...............F D 5 

POMPE-DESCRIERE 

Pompe cu piston-fig1 

-sunt utilizate mai mult pentru abur 

PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE 

-sunt formate din cilindri în care se depalsează pistoane 

-admisia şi evacuarea aburului se face prin sertare 

-sunt antrenate de maşini cu abur sau motoare electrice 

-au debitul proporţional cu turaţia presiunii de refulare 

Pompe centrifuge-fig 2 ATENŢIE 

-sunt cele mai utilizate pompe în instalaţiile de tubulaturi ale corpului navei 

-se folosesc pentru debite şi presiuni mari 

-pentru a se mări presiunea obţinută pot fi unite în serie(mutietajate) 

-sunt acţionate de turbine cu aburi, motoare Diesel sau motoare electrice 

-sunt utilizate în instalaţiile: de balast, de stingere a incendiilor, de alimentare cu apă, 

încărcare şi descărcare la navele petroliere 

Principiul de funcţionare : 

-lichidul intră prin conducta de aspiraţie (3) în centrul rotorului (1) , care se roteşte cu 

turaţie mare 

-datorită forţei centrifuge, lichidul din centrul rotorului este aruncat la periferia rotorului şi 

apoi într-un canal al corpului (2) denumit colector 

-în colector se creează o suprapresiune , care evacuează forţat fluidul în conducta de 

refulare(4) 

Pompa axială-fig 3 

-se folosesc pentru debite şi presiuni mici 

Principiul de funcţionare 

-mişcând rotorul se creează o presiune care împinge fluidul conform săgeţilor 

Pompa cu jet(ejector)-fig 4 

-utilizate în : 

• drenarea compartimentelor de dimensiuni mici(ejector apă-apă) 

• în ventilarea compartimentelor(ejector aer-aer) 

Principiul de funcţionare: 

-prin ajutajul (2) al corpului (1) se trimite abur sub presiune, care antrenează lichidul ce 

vine prin conducte 

-în zona de secţiune mică a corpului (1) fluidul sub presiune ridicată antrenează lichidul 

ce trebuie transportat 

-în zona în care diametrul corpului (1) creşte, viteza lichidului se micşorează, dar 

transportul este asigurat prin presiunea care se exercită în secţiunea minimă. 

Pompe cu roţi dinţate- fig 5 

-sunt utilizate mai ales la instalaţiile de ulei şi combustibil pentru MP. 

-transportă lichide în cantităţi reduse 

-sunt antrenate de motoare electrice mai rar de MAI sau de maşini cu abur 

Principiul de funcţionare 

-prin rotirea roţilor fluidul se antrenează între dinţi şi corpul pompei ridicându-se 

presiunea 



22




23


3.2 ACTIVITĂŢI 



ACTIVITATEA 1 

FIŞA DE LUCRU 1 IDENTIFICAREA COMPARTIMENTELOR NAVEI. 

PRECIZAREA DESTINAŢIEI COMPARTIMENTELOR 

EXERCIŢIUL 1 

Utilizând FT1,FD1: 

a. identificaţi următoarele compartimente: 

• magaziile de mărfuri I,II,III,IV,V 

• compartimentul de maşini 

• compartimentulmaşinii cârmei 

• compartimentul de comandă a navei 

• camera frigorifică 

• tancurile de apă dulce, de combustibil lichid, de motorină, de balast 

b. precizaţi locul de amplasare al acestor compartimente pe suprafaţa corpului 

navei 

c. precizaţi destinaţia compartimentelor 

EXERCIŢIUL 2 

În coloana A aveţi enumerate compartimente navale, iar în coloana B, destinaţia 

compartimentelor. 

Realizaţi asocierile dintre compartimentele coloanei A cu destinaţia ce le 

corespunde din coloana B 

Nr. 

crt 

A COMPARTIMENT 

Nr. 

crt 

B DESTINAŢIE 

COMPARTIMENT 

1 Magazii a Destinat instalaţiei de propulsie 

2 Tancuri b Destinat depozitelor de 

materiale 

3 Picuri(prova, pupa) c Destinat încărcăturii 

4 Comanda navei d Destinat combustibililor lichizi 

5 Compartimenul de maşini e Destinat depozitării piturilor 

f Destinat transmiterii comenzilor 

g Destinat activităţilor 

gospodăreşti 



24


EXERCIŢIUL 3 

Utilizând dicţionarul tehnic englez-român,identificaţi compartimentele navei din 

secţiunile navei de mai jos.Lucraţi individual 



25


ACTIVITATEA 2 

FIŞA DE LUCRU FL2 RESPECTAREA REGULILOR SPECIALE DE AMPLASARE A 

ECHIPAMENTULUI ELECTROMECANIC ÎN FUNCŢIE DE DESTINAŢIA 

COMPARTIMENTULUI 

NAVE PETROLIER 

EXERCIŢIUL 1. 

Utilizând fişa FT2, FD2 precum şi noţiunile competenţei “identifică elementele 

constructive ale navei” : 

a. Identificaţi compartimentele navei petrolier din figură. 

b. Ordonaţi într-un tabel după numarul de indicaţie din desen, denumirea 

compartimentelor 

c. Precizaţi destinaţia compartimentelor identificate 

Nr de indicaţie Compartiment navă petrolier Destinaţie compartiment 

1 

o Fişa va fi realizată pe grupe de cîte 6 elevi 

o Fiecare participant se pronunţă asupra subiectului ; 

o Se alege un moderator , care să inducă increderea în sine a 

participanţilor; 

o Se desemnează un inregistrator de intervenţii ; 

o Se adoptă o aşezare spaţială care să uşureze comunicarea (în cerc) ; 

o Se recomandă participanţilor destinderea mentală şi corporală ; 

o se limitează timpul de formulare ; 

o se admit doar afirmaţii proprii fără contraziceri sau completări ; 

o cine nu doreşte să se exprime , face un gest de renunţare ; 

o se reface eventual turul de intervenţie în altă ordine ; 

EXERCIŢIUL 2 Răspundeţi prin adevărat sau fals : 

a. la navele petroliere există dublu fund pe toată lungimea navei 

b. la navele petroliere CM,este amplasat în mijlocul navei 

c. tancurile de încărcare ale navelor petroliere ocupă spaţiul dinspre 

extremităţile navei 

d. fiecare tanc al navelor petroliere este prevăzut cu un tanc de expansiune 

EXERCIŢIUL 3 

Alege din paranteză cuvântul potrivit, astfel încât propoziţiile de mai jos să fie 

adevărate : 

a. navele destinate a transporta combustibili lichizi se numesc(nave 

tehnice/petroliere) 

b. la navele ROLL-ON ROLL-OFF,încărcarea vehiculelor se face pe 

(orizontală/verticală) 



26


c. navele portcontainer transportă mărfurile generale în ambalaje speciale 

denumite(containere/trailere) 

d. la navele petroliere între cisterne şi compartimentul de maşini se 

amplasează (cofferdam/perete longitudinal) 

e. navele petroliere mici şi mijlocii au (un compartiment/două compartimente 

)de pompe, ce deservesc instalaţia de încărcare-descărcare a combustibililor 

lichizi 

ACTIVITATE 3 

FIŞA DE LUCRU 3 RESPECTAREA REGULILOR SPECIALE DE AMPLASARE A 




DE REŢINUT 

Navele petroliere pot încărca simultan mai multe sorturi de ţiţei . 

• în prova-motorină 

• în centru-păcură 

• în pupa-combustibil naval 

La aceste nave se impun reguli speciale: 

• Separarea etanşă a tancurilor în care sunt produse diferite 

• Pompele de încărcare separate pentru fiecare sort de marfă 

• Stabilirea unei ordini de încărcare pentru menţinerea unei asiete 

corespunzătoare 

• După încărcare şi pe timpul navigaţiei, marfa nu se transferă în sens 

longitudinal 

• Fiecare lot de marfă dintr-un tanc va fi supus unor măsurători imediat după 

încărcare prin care i se va determina temperatura şi densitatea 

EXERCIŢIUL 1 

Utilizând FT3 : 

a. identificaţi tronsoanele încărcate simultan cu mai multe sorturi de marfă 

b. precizaţi pentru fiecare tronson sortul de marfă de încărcat 

c. precizaţi dacă sorturile de marfă prezentate au sau nu tubulatură de 

încărcare individuală 

d. precizaţi dacă sorturile de marfă au sau nu, pompă de încărcare separată. 



27


ACTIVITATE 4 

FISA DE LUCRU 4 RESPECTAREA REGULILOR SPECIALE DE AMPLASARE A 



NAVĂ PORTCONTAINER 

EXERCIŢIUL 1 

a.Poziţionaţi pe schemă elementele componente ale navei port container regăsite în 

tabel: 

Nr.crt denumirea 

Nr.crt denumirea 

1 Punte dublu fund 7 Ferme longitudinale 

2 Carlingi laterale 8 Containere 

3 Tanc de antiruliu 9 Capace tip cheson 

4 Bordaj 10 Pontil de susţinere 

5 Dublu bordaj 11 Gurnă 

6 Chesoane de punte 

b.Cotaţi cu dimensiunile corecte containerul standard 

c. transformaţi aceste dimensiuni în metri , ştiind că 1 pic=0,304m 

EXERCIŢIUL 2 

Utilizând FT 5 ,FT6 înscrieţi intr-un tabel , în ordinea 

indicată pe desen , denumirea elementelor principale , 

ce apar în secţiunea maestră pentru nava ROLL-ON 

ROLL- 

OFF.(OBO) 

NR CRT 

1 

DENUMIREA 

EXERCIŢIUL 3 

Utilizând FT4 imaginaţi-vă ca sunteţi şoferul unui autocamion ce trebuie introdus 

pe puntea inferioară a navei RO- RO prezentată în fişă. Descrieţi traseul pe care-l 

veţi urma pentru a ajunge la locul stabilit. 



28


ACTIVITATE 5 


1.Alege din paranteză cuvântul potrivit astfel încât propoziţiile de mai jos să 

fie adevărate:.............................................................................................................2 puncte 

a.compartimentarea unei nave se face prin împărţirea corpului navei , prin (pereţi 

transversali etanşi/coferdamuri) 

b.împărţirea navei în compartimente este făcută în aşa fel încât nava să-şi 

păstreze (stabilitatea/ruliul) 

c.coferdamul este un compartiment îngust, etanş care,(separă/leagă)tancurile 

de magaziile de mărfuri 

d. la navele petroliere dublul fund (există/lipseşte) pe cea mai mare parte a 

lungimii navei 

2.Alege litera corespunzătoare răspunsului corect:..................................1 punct 

Gradul de compartimentare depinde de : 

a. stabilitatea navei 

b. destinaţia navei 

c. asieta navei 

d. containerele navei 

3. Notaţi în dreptul fiecărui enunţ, litera A dacă apreciaţi că enunţul este 

adevărat, sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals:.............2 puncte 

a.pe punţile intermediare sau în suprastructurile navelor comerciale se 

amenajează compartimentul de maşini 

b.navele portcontainer au mijloace proprii de manipulare a mărfurilor acţionate 

electromecanic 

c.navele ROLL-ON ROLL-OFF, au elevatoare ce asigură transportul încărcăturii 

de la puntea principală la celelalte punţi de stivuire 

d. navele petroliere nu sunt dotate cu serpentine de încălzire în tancurile de 

marfă 

4.În coloana A aveţi tipuri de nave comerciale, iar în coloana B reguli speciale de 

amplasare a echipamentului electromecanic în funcţie de destinaţia 

compartimentului.Faceţi asocierile corespunzătoare dintre tipul navelor din 

coloana A şi regulile speciale din coloana B. 

.3 puncte 

NR.CRT A.TIPUL DE NAVĂ NR.CRT B. REGULI SPECIALE 

1 Navă portcontainer a Camera pompelor amplasată 

în centrul navei 

2 Navă ROLL-ON ROLL-OFF b Mijloacele proprii de 

manipulare a încărcăturilor 

amplasate lângă gurile de 

magazii 

3 Navă petrolier c Echipamentul specific de 

acces pentru manipularea 



29


d 

e 

încărcăturii pe orizontală 

amplasat în prova, pupa, 

borduri 

Mecanismele pentru 

deservirea maşinilor 

principale amplasate în 

timonerie 

Mecanismele instalaţiilor de 

punte amplasate în 

compartimentul de navigaţie 

5.Completaţi propoziţiile lacunare din frazele de mai jos pentru 

definirea corectă:...................................................................................1 punct 

a. navele port container sunt nave ce transportă mărfuri generale în ........ 

b. navele ROLL-ON ROLL-OFF sunt nave ce pot transporta .............. 

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă un punct din oficiu 



30



ACTIVITATE 6 

FIŞA DE LUCRU FL5 ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR DE 

BORD ŞI PUNTE 

EXERCIŢIUL 1 

Alegeţi răspunsul corect: 

Energia electrică utilizată în sistemele de tubulaturi ale corpului navelor permite 

acţionarea : 

a. pompelor de injecţie/pompelor de incendii 

b. pompelor de balast/pompelor de ulei pentru MP 

c. pompelor de răcire a MP /pompelor sanitare 

EXERCIŢIUL 2 

Alegeţi răspunsul corect: 

a. Din categoria AMC-urilor utilizate în instalaţiile de bord pentru măsurarea 

presiunii fac parte(manometrele/ presostatele) 

b. Din categoria AMC-urilor utilizate în instalaţiile de bord pentru reglarea 

temperaturii fac parte(termometre/termostate) 

c. Compresoarele sunt mecanisme ale instalaţiilor de bord ce determină 

(vehicularea /mărirea presiunii ) fluidelor 


În coloana A sunt enumerate elemente ale instalaţiilor de bord, iar în coloana B 

tipuri constructive.Faceţi asocierile corespunzătoare dintre elementele coloanei A 

şi tipurile constructive din coloana B 

Nr. A –elemente componenete Ne.crt B-tipuri constructive 

crt 

1 Armături a Ejector 

2 Mecanisme b Fitinguri 

3 Aparate de măsură şi control c Rotor 

d Ţevi 

e Flanşe 

f Cu sertar 

g Manometru 



31


ACTIVITATE 7 

FIŞA DE LUCRU 6 FL6-APLICAŢIE UTILIZAREA POMPELOR 


În schema de mai jos aveţi dată o aplicaţie a utilizării pompelor în instalaţia de 

ungere /răcire sub presiune a unei turbine. 

a.precizaţi rolul turbinei(utilizând cunoştinţe dobândite în cadrul 

modulului”Exploatarea instalaţiilor electromecanice navale”) 

b.precizaţi ce tipuri de pompe sunt utilizate în instalaţia de ungere a maşinilor de 

acţionare 

c.identificaţi pe schemă traseul circulaţiei uleiului sub presiune pentru 

ungerea/răcirea lagărelor rotorului turbinei ajutându-vă de săgeţile indicatoare de 

pe traseu 

d. marcaţi cu culori diferite traseul de aspiraţie/refulare 

1. tanc 

2. pompă 

3. răcitor 

4. lagăre 

5. pompa 

auxiliară 

6. filtru 



32


ACTIVITATE 8 

EVALUARE 

Metoda cubului 

Activitatea poate fi una de recapitulare a cunoştinţelor despre determinarea 

etapelor de montare , utilizarea termenilor de specialitate. 

Fiecare oră are o temă: 

Mecanisme auxiliare ale sistemelor de tubulaturi: 

pompe 

ventilatoare 

compresoare 

Aceiaşi temă va fi analizată de toate echipele pentru ca în final să se poată 

compara rezultatele. 

Activitatea se desfăşoară sub forma unui concurs între echipele de lucru 

Profesorul va fi moderatorul şi arbitrul activităţii 

Etapele metodei sunt următoarele: 

1 

2 

3 4 5 

6 

• se formează grupul de 6 elevi 

• se alege un lider care să controleze derularea 

acţiunii 

• se împart activităţile între membrii grupului:fiecare 

elev din grup primeşte o foaie de hârtie de formă 

pătrată ce va constitui în final o “faţă” a cubului 

• pe foaia de hârtie primită va fi scrisă cerinţa de 

lucru a fiecărui elev şi anume: 

,,faţa” – 1 =tipuri constructive de pompe 

,,faţa” – 2 =mărimi caracteristice 

,,faţa” – 3 =principiul de funcţionare 

,,faţa” – 4 = maşini de acţionare 

,,faţa” – 5 = aparate de măsură şi control 

,,faţa” – 6 = asemănări /deosebiri în 

funcţie de debitul şi presiunea realizate 

• liderul coordonează şi verifică desfăşurarea 

acţiunii 

ATENŢIE după rezolvarea sarcinii se construieşte cubul desfăşurat care va arăta 

astfel: 

Lucrarea în forma finală va fi afişată pe tablă (foile scrise de elevi se pot lipi pe o 

coală de hârtie mare sub formă de cub desfăşurat). 



33


Tot la final, completaţi următorul chestionar: 

De ce este nevoie ca grupul să aibă un lider? 

a) Să facă toată munca 

b) Să-i ajute pe toţi membrii grupului să-şi îndeplinească 

sarcinile 

c) Să preia o parte din sarcini 

A F Liderul nu are nevoie de cooperarea voastră 

A F Lucrul în echipă presupune să-i ascultaţi pe ceilalţi în aceeaşi 

măsură în care vorbiţi 



34




ACTIVITATE 9 

EVALUARE –PROIECT 

TEMA : POMPE ALE INSTALAŢIILOR DE BORD 

ELEVUL: Nume , Prenume, clasa 

CONTEXTUL DE REALIZARE: la sfârşitul anului şcolar cu asistenţă interdisciplinară 

asigurată de un colectiv de cadre didactice, monitorizarea fiind realizată de profesorul de 

la disciplina de specializare în meserie şi de maistrul instructor 

SARCINI: 

• întocmirea documentaţiei tehnice pentru tema”POMPE ALE INSTALAŢIILOR DE 

BORD”(părţi scrise şi desenate) 

-domenii de utilizare ale pompelor la bordul navelor 

-condiţii pe care trebuie să le îndeplinească maşinile hidraulice la bordul navelor 

-tipuri de pompe utilizate la bordul navelor 

-principii de funcţionare ale tipurilor de pompe 

-aplicaţii ale utilizării pompelor pe o instalaţie(la alegere) 

-montarea pompelor 

-reparaţii pompe 

• întocmirea portofoliului de practică: 

-fişe individuale de observaţie în care elevul să urmărească diferite aspecte ale 

procesului tehnologic 

-documentaţii tehnice accesibile elevului 

-fişe de lucru 

-fişe de evaluare concepute de maistru pentru această activitate 

ETAPE: 

• documentare 

• întocmire documentaţie specifică proiectului 

• întocmirea portofoliului de practică 

• evaluare finală 

RESURSE 

• materiale: 

-formulare 

-fişe de lucru 

-fişe de evaluare 

-fişe tehnologice 

-fişe de documentare 

-manuale, tabele, standarde,adrese internet 

-scule , dispozitive, verificatoare 

• umane: 

-colectiv interdisciplinar de profesori 

-profesori de specialitate 

-profesori de discipline de cultură generală(matematică, informatică, limba şi literatura 

română) 

-elevi 

AUTOEVALUARE: 

• autoevaluare de parcurs 

• evaluare de parcurs 

• evaluare finală 

35


3.3 FIŞA DE PROGRES ŞCOLAR 

Acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrarea a progresului 

elevilor.Pentru fiecare elev se poate realiza mai multe astfel de fişe pe durata 

derulării modulului, acesta permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului, 

furnizând în acelaşi timp informaţii relevante pentru analiză. 

MODULUL(UNITATEA DE COMPETENŢĂ) 

Numele elevului 

Numele profesorului 

Competenţe 

care trebuie 

dobândite 

data Activităţi 

efectuate 

şi 

comentarii 

data 

Aplicare în 

cadrul unităţii 

de competenţă 

Evaluare 

bine 

Satisfă 

cător 

refa 

cere 

Comentarii 

Priorităţi de dezvoltare 

Competenţe care urmează să fie Resurse necesare 

dobândite pentru fişa următoare 

Competenţe care trebuie dobândite-Pe baza evaluării iniţiale, ar trebui să se 

poată identifica acele competenţe pe care elevul trebuie să le dobândească la finele 

parcurgerii modulului.Fişa este făcută pentru a evalua , în mod separat evoluţia 

legată de diferite competenţe. Aceasta înseamnă specificarea competenţelor 

tehnice generale şi competenţe pentru abilităţi cheie 

Activităţi efectuate şi comentarii-Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de 

activităţi efectuate de elev, materiale utilizate şi orice alte comentarii 

suplimentare care ar putea fi relevente pentru planificare sau feedback 

Aplicare în cadrul unităţii de competenţă-Aceasta ar trebui să permită 

profesorului să evalueze măsura în care elevul şi-a însuşit competenţele tehnice 

generale, tehnice specializate şi competenţele pentru abilităţi cheie, raportate la 

cerinţele pentru întreaga clasă.Profesorul poate indica gradul de îndeplinire a 

cerinţelor prin bifarea uneia din următoarele trei coloane 

Priorităţi pentru dezvoltare-Partea inferioară a fişei este concepută pentru a 

privi înainte şi a identifica activităţile pe care elevul trebuie să le efectueze în 

perioada următoare ca parte a modulelor viitoare.Aceste informaţii ar trebui să 

permită profesorilor să pregătescă elevul pentru ceea ce va urma. 

Competenţe care urmează a fi dobândite-Profesorul înscrie competenţele care 

urmează a fi dobândite 

Resurse necesare- aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate: 

manuale, seturi de instrucţiuni,fişe de lucru, care ar putea reprezenta o sursă de 

informare suplimentară pentru un elev ce nu a dobândit competenţele cerute 



36


IV. SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR ŞI SUGESTII METODOLOGICE 

4.1 SOLUŢII 

ACTIVITATEA 1 

FL1. 

EXERCIŢIUL 1 

b. 

• magaziile de mărfuri I,II,III,IV,V sunt situate între punţi, sub linia de 

plutire de plină încărcare 

• compartimentul de maşini este amplasat in pupa navei 

• compartimentul maşinii cârmei este ampalsat în pupa navei 

• compartimentul de comandă a navei este amplasat în prova navei 

• camera frigorifică este amplasată în magazia IV 

• tancurile sunt amaplasate în dublul fund 

c. 

• magaziile de mărfuri sunt destinate încarcăturii(marfurilor) 

• CM este destinat pentru instalarea aparatului de propulsie şi a instalaţiilor 

auxiliare de deservire 

• Compartimentul maşinii cârmei este destinat instalării maşinii de cârmă 

• Compartimentul de comandă a navei este destinat comenzii 

navei(transmiterea comenzilor între timonerie şi CM) 

• Camera frigorifică este destinată menţinerii temperaturilor corespunzătoare 

mărfurilor din magazia IV 

• Tancurile sunt destinate pentru depozitarea combustibilului lichid, a 

motorinei, balastului 

EXERCIŢIUL 2 1-c,2-d,3-b,4-f,5-a 

ACTIVITATEA 2 

FL2 

EXERCIŢIUL 1 

Nr. de Denumire compartiment 

Destina’ie 

indicaţie 

1,2,3,4,5,6 Tancuri de încărcare(centrale, laterale) Depozitează 

combustibilii lichizi 

7 Compartiment de pompe Amplasarea pompelor 

necesare instalaţiei de 

încărcare-descărcare 

8 Magazii de mărfuri uscate Depozitare mărfuri 

uscate 

9 Compartiment de maşini Amplasarea instalaţiei de 

propulsie şi a instalaţiilor 

aferente dedeservire MP 

10 Coferdamuri transversale Izolează zona tancurilor 



37


de alte compartimente 

11 Coferdam orizontal Izolează zona tancurilor 

de alte compartimente 

12 Picul prova Se amenajează 

compartimente pentru 

încărcături uscate , sau 

depozite de materiale 

13 Picul pupa Se amenajează 

compartimente pentru 

încărcături uscate , sau 

depozite de materiale 

14 Dublul fund Pentru protejarea CM şi 

a magaziilor de mărfuri 

uscate 

15 Tanc de asietă Reglează asieta navei 

16 Teugă Îmbunătăţeşte condiţiile 

de navigaţie 

17 Castel central Pentru amenajarea 

comenzii navei 

18 Dunetă Protejează CM şi căldări 

EXERCIŢIUL 2 

a.F, b-F, c-F,d-A 

EXERCIŢIUL 3 

a-nave petroliere, b. –orizontală, c.-containere, d.-coferdam, e.-un compartiment 

ACTIVITATEA 3 

FL3.a. tronson prova;tronson centru; două tronsoane pupa 

b. motorină; păcură ; ţiţei uşor combustibil naval 

c fiecare sort de marfă are tubulatura de încărcare separată 

d.fiecare sort de marfă are pompă de încărcare separată 

ACTIVITATEA 4 

FL4 

EXERCIŢIUL 1. autoevaluarea se va face pe baza FT 6 –FAE 1fig a fig b (pentru 

sarcinile a,b) 

c.8pic=8x0,304=2,432m 20pic=20x0,304=6,08m 

EXERCIŢIUL 2 Autoevaluarea se va face pe baza FT6 –FAE 1 fig c. 



38


EXERCIŢIUL 3. Rampa de acces pupa-rampa de acces multiplă-rampă de acces 

pe puntea inferioară sau Rampă de acces pupa,-rampă de acces multiplăelevator 

de maşini – punte inferioară. 

ACTIVITATEA 5 


1.a-pereţi transversali etanşi; 1.b-stabilitatea; 1.c-separă; 1d.-lipseşte 

2.b; 3.a-F,b-A c-A,d-F; 4.1-b,2-c,3-a;5. a-ambalaje 

speciale(containere),b.automobile, trailere,mărfuri în vrac 

ACTIVITATEA 6 

FL5 1.a-pompelor de incendii, b. –pompelor de balast, c-pompelor sanitare 

2.a-manometre, b-termostate, c-mărirea presiunii 

3.1-f,2-a,3-g 

ACTIVITATE 7 

FL6 

a. turbina are rolul de a acţiona propulsorul, o maşină (generatorul de 

curent)sau un mecanism auxiliar(o pompă) 

b. tipuri de pompe:pompa cu roţi dinţate 

c. tancul (1)-pompa(2)-răcitorul(3)-lagăre rotorului turbinei(4)-filtru(6)-tancul 

(1) 

ACTIVITATE 8 -EVALUARE METODA CUBULUI 

Faţa 1 

- pompe cu piston 

-pompe centrifuge 

-pompe elicoidale(axiale) 

-pompe cu jet(ejectoare) 

-pompe cu roţi dinţate 

Faţa 2. 

-presiunea totală 

-presiunea de aspiraţie 

-presiunea de refulare 

-puterea motorului pompei 

Faţa 3 

-pompa cu piston 

cilindri în care se deplasează pistoane;admisia şi evacuarea aburului se face prin 

sertare 

-pompa centrifugă 

lichidul antrenat datorită forţei centrifuge şi evacuat forţat în conducta de 

refulare 

-pompa axială 

fluidul antrenat de mişcarea rotorului pompei , care-l împinge spre refulare 



39


-pompa cu jet 

aburul sub presiune trimis prin ajutaj antrenează fluidul de lucru ce trebuie 

transportat 

-pompa cu roţi dinţate 

fluidul este antrenat de mişcarea roţilor dinţate 

Faţa 4 

Majoritatea pompelor sunt antrenate de motoare electrice.Mai rar de maşini cu 

abur şi motoare cu ardere internă 

Faţa 5. 

AMC-uri : 

-manometre 

-presostate 

-termometre 

-termostate 

Faţa 6 

-pompa cu piston-debit proporţional cu turaţia(presiune de refulare mare) 

-pompe centrifuge-presiunea şi debitul proporţionale cu turaţia 

-pompa axială-presiuni mici şi debite mari 

-pompe cu jet-debite mari / -pompe cu roţi dinţate-presiuni mari , debite mici 



40


4.2 PORTOFOLIUL ELEVULUI 

Se recomandă ca rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor să fie 

colectate şi organizate astfel încât să poată fi regăsite cu uşurinţă: 

• elevilor le pot fi necesare pentru actualizare, pentru reluarea unor secvenţe la care 

nu au obţinut un feed-back pozitiv; 

• profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului înregistrat de elevi şi ca 

dovezi de evaluare 

Portofoliul pentru acest Modul va cuprinde : 

Glosar de termeni, eventual cu traducerea in limba engleză, în felul acesta se va 

realiza interdisciplinaritatea educaţie tehnică-cultură generală. 

toate Fişele de documentare cu completari făcute de profesor la orele de curs.şi 

de elevi cu cunoştinţele dobândite la orele de instruire practică 

Fişe de lucru pentru diferite activităţi/exerciţii 

Indrumări despre cum se pot obţine cele mai mari note în cadrul activităţilor de 

autoevaluare 

Adrese internet, material bibliografic 

Indicaţii despre lucrul în echipă cu observaţii ale profesorului , pentru ca elevul sa 

se autoevalueze Rezumatul rezultatelor obţinute, prin care elevul descrie cu 

propriile cuvinte modul în care şi-a dezvoltat competenţele cheie prin efectuarea 

activităţilor(lucrul în echipă, comunicare şi numeraţie, rezolvare de probleme 



41


4.3 SUGESTII METODOLOGICE 

ÎNDRUMĂRI PRIVIND MODALITĂŢI DE EVALUARE 

Modulul “UTILIZAREA NOMENCLATURII NAVALE “, este construit prin 

agregarea competenţelor cuprinse în unităţile de competenţă: Asigurarea calităţii 

Conţinuturile propuse în modul constituie baza, privind folosirea corectă a 

terminologiei navale,privind identificarea compartimentelor navei şi destinaţia 

compartimentelor, privind descrierea instalaţiilor de bord şi punte şi respectarea 

regulilor speciale de amplasare a echipamentului electromecanic în funcţie de 

destinaţia compartimentului, precum şi cerinţele de calitate impuse de normative 

pentru propriul loc de muncă .Competenţele vizate vor fi formate prin folosirea 

metodelor de predare-învăţare activ-participative. 

Se recomandă alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse: discuţia în 

grup, problematizarea, învăţarea prin descoperire dirijată, rezolvarea de exerciţii 

şi probleme 

Învăţarea prin descoperire dirijată 

În posesia adevărului ştiinţific se poate ajunge pe trei căi: 

- prin transmiterea şi receptarea integrală a informaţiilor; 

- prin dirijarea activităţii în mod riguros din exterior; 

- prin descoperirea de către elevi a informaţiilor şi a tehnicilor de operare 

(dirijare neriguroasă). 

Prima cale constă într-un transport de informaţii de la profesor la elev, cu 

intenţia ca informaţiile să fie receptate de elevi şi utilizate în practică. 

Înţelegerea cunoştiinţelor nu se realizează uşor pe calea transmiterii şi receptării. 

De exemplu :prin fişele de documentare se pun bazele utilizării terminologiei 

navale,compartimentării navelor etc. 

.Fişele de lucru cuprind indicaţii cu privire la : identificarea 

compartimentelor navei, precizarea destinaţiei compartimentelor, respectarea 

regulilor de amplasare a echipamentului electromecanic la diferite tipuri de nave, 

elementele componente ale instalaţiilor de bord şi punte 

Fişele de lucru prezintă următoarele avantaje: 

- câştig de timp, elevii nefiind obligaţi să copieze un text; 

- pot fi reţinute pentru verificare de profesor; 

- oferă posibilitatea activităţii diferenţiate a elevilor 

Fişele de lucru executate pe grupe de elevi sub îndrumarea profesorului 

au ca scop verificarea experimentală a unor noţiuni teoretice, cât şi formarea la 

elevi a unor priceperi şi deprinderi practice. 

Astfel de lucrări se pot folosi în cadrul lecţiilor de recapitulare. La aceste 

lecţii, prin analiza rezultatelor obţinute , a observaţiilor, a interpretării şi 

concluziilor supuse discuţiei întregului colectiv al clasei se pot cuprinde cât mai 



42


multe aspecte ale cunoştinţelor teoretice însuşite în cadrul unui capitol sau a mai 

multor capitole. 

Evaluarea continuă şi sumativă care se realizează în cadrul parcurgerii 

modulului “Utilizarea nomenclaturii navale „ ,urmăreşte obţinerea competenţelor 

vizate în Standardul de Pregătire Profesională. 

Nivelul de performanţă se apreciază: 

* la orele de cultură de specialitate prin: 

-teste ce conţin itemi cu răspunsuri la alegere, adevărat/fals, tip pereche, 

tip eseu. 

* la orele de laborator prin: 

-întocmirea corectă a referatelor 

-prezentarea lucrărilor efectuate 

-rezolvarea problemelor care pot să apară în timpul efectuării lucrărilor de 

laborator 

-comportamentul elevului în cadrul şedinţelor de lucru (lucrul în echipă,asumarea 

responsabilităţii, corectitudinea îndeplinirii sarcinilor de lucru) 

MINIPROIECTE prin care se evaluează metodele de lucru , utilizarea 

corespunzătoare a bibliografiei,a materialelor şi a instrumentelor,acurateţea 

reprezentărilor tehnice,modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un 

proiect 

PORTOFOLIU ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator,ca o 

modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor 

TESTELE DE EVALUARE trebuie concepute în colaborare cu agentul economic 

astfel încât să existe garanţia că evaluarea va fi in concordanţă cu cerinţele 

pentru ocuparea unui loc de muncă în cadrul firmei respective, având la bază 

standardele de pregătire profesională, elaborate pentru calificarea electromecanic 

nave 



43


4.4 SUGESTII PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ÎNVĂŢĂRII 

1. Utilizarea materialelor prezentate de profesor 

2. utilizarea internetului pentru găsirea informaţiilor suplimentare 

3. realizarea unor referate individual sau în echipă , care vor fi prezentate în faţa 

clasei, astfel încât , veţi căpăta deprinderea de a comunica , necesară la locul de 

muncă şi în lucrul în echipă 

4. Imaginaţi jocuri de rol 

5. Foarte important: în fiecare activitate desfăşurată să apelaţi la cunoştinţe 

dobândite la alte obiecte de studiu, sau la modulele parcurse în anii anteriori 



44


V. BIBLIOGRAFIE 

V. CEAPĂ,SBURLAN “MANUALUL LĂCĂTUŞULUI MECANIC PENTRU 

CONSTRUCŢII NAVALE PENTRU ŞCOLI PROFESIONALE” EDP BUCUREŞTI 1971 

A BIDOAIE,E CĂLINA, G GINGĂRAŞU ”MECANICA ŞI CONSTRUCŢIA 

NAVEI” EDP BUCUREŞTI 1976 

A BEZIRIUS “TRANSPORTUL MARITIM “vol I,vol II EDITURA TEHNICĂ 

BUCUREŞTI 1988 

I C IONIŢĂ J APOSTOLACHE “INSTALAŢII NAVALE DE BORD” EDITURA 

TEHNICĂ BUCUREŞTI 1986 

“MAŞINI TERMICE ŞI INSTALAŢII NAVALE” manual pentru clasa a XI-a Licee 

industriale şi şcoli profesionale EDP BUCUREŞTI 1989 

Ing. CEAPĂ VASILE , ing. FELDSTEIN BORIS “Construcţia , întreţinerea şi 

repararea navelor”pentru şcoli de maiştri Editura Didactică şi Pedagogică – 

Bucureşti 1971 

E. PĂTRĂUCEANU , A BIDOAIE “Construcţii metalice –nave”manual pentru licee 

industriale Editura Didactică şi Pedagogică –Bucureşti 1978 

ro.wikipedia.org/wiki/marina 

www.protectiamuncii.ro/legislation/nssm.shtml 

www.bicau.ro/static/standarde 

www.roman.ro/index.php 

www.electroputere.ro/ro 

www.profitromania.ro/det 

SUCCES! 



45

ELECTROMECXI NOMENCLATURA NAVALA.pdf - cndipt

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?