CUPRINS

RESURSELE ŞI INSTRUMENTELE ACłIUNII POLITICE
mai mici, de la începutul existenŃei lor au căutat să-şi procure instrumente
politice prin intermediul cărora să contracareze puterea banilor. Printre
acestea s-au aflat la loc de frunte puterea dată de numărul de membri, gradul
înalt de organizare, disciplina internă, formarea unei culturi politice active,
funcŃionale etc.
k) Numărul de membri, de simpatizanŃi, de alegători ai agenŃilor
politici şi nivelul organizării acestora sunt mijloace esenŃiale ale practicii
politice. Odată cu dezvoltarea democraŃiei, a culturii politice, a vieŃii spirituale
şi a civilizaŃiei s-a extins numărul participanŃilor la viaŃa politică, s-au
perfecŃionat tehnicile de organizare politică a cetăŃenilor, a întregii societăŃi.
Este adevărat că regimurile fasciste, totalitare au restrâns în mod artificial
numărul celor care pot să participe efectiv la viaŃa politică, la luarea
principalelor decizii, au limitat numărul organizaŃiilor politice - uneori până la
cercul "marilor tehnicieni" ai regimului în frunte cu "şeful" şi care, alteori, au
lăsat dreptul de a fi urmate şi "aplaudate" de un număr variabil de servitori
mecanici. Astfel de momente, totdeauna finite în curgerea istoriei, care au
apărut şi o să mai apară probabil, vin în dezacord cu sensul ascendent al
evoluŃiei organizării democratice a omenirii.
Numărul şi organizarea au constituit întotdeauna instrumente
politice esenŃiale ale forŃelor sociale mai puŃin "echipate" cu resurse
economice prin care au dorit să contracareze puterea economică, financiară
şi politică a cercurilor guvernante. Numărul a fost o armă principală care a dat
sorŃi de reuşită schimbărilor istorice din Europa de Est menite să pună capăt
totalitarismelor şi să deschidă perioade de tranziŃie spre economia de piaŃă,
spre pluralism politic în această parte a lumii.
Numărul de membri şi organizarea pot constitui instrumente eficiente
dacă merg împreună. Numărul, în plan sociologic, constituie mulŃimea,
cantitatea care, fără organizare, ordine şi disciplină (starea calitativă), nu
poate avea eficacitate prea mare în acŃiunea politică.
l) AlianŃele politice constituie un alt mijloc al acŃiunii politice. Există
agenŃi ai acŃiunii politice cu o putere destul de mare, dar care nu pot cuceri
puterea politică dacă nu vor recurge la alianŃe, la realizarea unor coaliŃii,
fronturi. Politica alianŃelor este vitală în orice luptă politică. Se face o distincŃie
strategică (înŃelegând prin strategie, în acest context, ceea ce înŃelegea
Clausewitz - adică arta de a folosi victoria în scopul realizării Ńelului final) între
alianŃele principiale şi cele vremelnice. Ultimele trebuie create şi valorificate în
direcŃia atingerii Ńelului final, folosindu-se toate fisurile, slăbiciunile din rândul
coaliŃiei de forŃe politice adverse. Oricare agent politic încearcă să valorifice
tot ceea ce contribuie la întărirea unităŃii şi coeziunii suportului social, ale altor
forŃe politice care înclină spre a realiza alianŃe. Pe o astfel de cale se încearcă
a fi contracarate resursele financiare, organizatorice, cultura politică
superioară ale elitei guvernante.
m) Corpurile electorale şi cetăŃenia constituie importante resurse
ale regimurilor democratice. Corpul electoral cuprinde totalitatea cetăŃenilor cu
drept de vot care exprimă în planul vieŃii politice, mai mult sau mai puŃin
97