CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
influenŃa ideologiilor adverse, întăririi coeziunii societăŃii civile, formării opiniei
publice, luptei ideologice în general.
i) Timpul liber este o altă resursă a acŃiunii politice. SocietăŃile
primitive, având o productivitate minimală în utilizarea factorilor de producŃie,
erau dependente de natură, individul nedispunând de timp liber şi, deci, de
posibilităŃi de a întreprinde acŃiuni suprastructurale variate. Pe măsura
dezvoltării productivităŃii muncii s-a creat posibilitatea creşterii timpului liber al
membrilor societăŃii. Dar, în toate societăŃile cu decalaje clasiale, socioculturale,
segmentul social lipsit de resurse economice a fost expropriat de o
parte din posibilităŃile de timp liber de către stăpânii bogăŃiei. Sclavii au fost
privaŃi de dreptul de a avea timp liber. In societăŃile contemporane timpul liber
are o distribuŃie inegală pe ansamblul societăŃii, adesea inechitabilă.
Stăpânii capitalului, ai bogăŃiei au posibilităŃi sporite pentru a-şi crea timp
liber, posedă mijloace materiale pentru a-l valorifica în scopuri politice, pentru
a-şi perfecŃiona cultura politică. DistribuŃia contrastantă a timpului liber în
societăŃile de tip liberal constituie o frână pentru adâncirea democraŃiei
politice şi sociale, un instrument de dominare aflat la dispoziŃia elitelor politice,
a celor ce deŃin puterea economică.
j) Banii (sau resursele financiare, bogăŃia) au fost şi rămân în
continuare una din cele mai importante resurse politice. Cei care posedă banii
(bogăŃia) pot obŃine orice fel de valori materiale; banii constituie un echivalent
general. Puterea economică, puterea militară pot fi, într-un fel, exprimate în
indicatori valorici, în bani. Cu banii pot fi obŃinute, în principiu, oricare din cele
mai diferite contraprestaŃii.
În condiŃiile societăŃilor generatoare de înstrăinare umană, politica a
lărgit sfera de utilizare a banilor. Astfel, în cele mai diferite regimuri politice
contemporane cu ajutorul banilor se cumpără conştiinŃe şi cunoştinŃe, se
câştigă lupta electorală, se realizează alianŃe politice, se iau decizii în
favoarea celor care posedă bogăŃia, sunt mituiŃi liderii politici, membri ai
guvernului, se organizează lovituri de stat, acŃiuni teroriste etc. M. Duverger
observa în mod just că banii sunt o parte a puterii şi că "în general, bogăŃia
serveşte la procurarea mijloacelor prin care se poate cuceri sau conserva
puterea. Banii permit cumpărarea de arme, de conştiinŃe, de emisiuni de
televiziune, de campanii de propagandă, de oameni politici" 7 .
Desigur, toŃi am putut observa că banii constituie un echivalent
general nu numai în viaŃa economică, ci pot juca un astfel de rol şi în raport cu
mijloacele politice. În sistemele politice contemporane rolul banilor este
atotputernic. FuncŃionarea acestui instrument politic, de multe ori, scapă
controlului democratic. ForŃele politice, pe lângă fondurile băneşti statutare,
obŃin şi alte fonduri care pot să concureze ca mărime cu primele. Procurarea
acestora, ca şi condiŃionările ofertanŃilor, se desfăşoară, de regulă, în culisele
vieŃii politice oficiale. Este cunoscut faptul că diferiŃi agenŃi politici au o
puternică implantaŃie în oligarhia financiară cu care vor realiza un fel de
fuziune subiectivă. ForŃele politice emanate din segmente sociale cu resurse
7 M. Duverger, "Introduction à la politique", Paris, 1964, p.215.
96