CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
organizarea societăŃii, se poate observa o creştere generalizată a
intereselor, atât oficiale cât şi neoficiale, pentru dezvoltarea politologiei,
pentru promovarea cercetărilor teoretice şi empirice asupra faptelor politice,
pentru dezvoltarea culturii civice, a culturii politice activ – participative, ca o
condiŃie necesară a adâncirii democraŃiei. Aşa se explică proliferarea
publicaŃiilor aparŃinătoare acestui domeniu al cunoaşterii, crearea în
numeroase Ńări a unor institute de ştiinŃe politice, asociaŃii ale politologilor,
academii de ştiinŃe politice, facultăŃi de profil, organizarea de studii post –
universitare, de înalte studii politice, de congrese şi sesiuni ştiinŃifice, etc. Este
un fapt remarcabil existenŃa în mediul generaŃiilor tinere a unor motivaŃii
sporite în sensul de a-şi lărgi cultura politico – civică, pentru a-şi putea explica
fenomenele şi sensurile evenimentelor politico – sociale. Toate acestea
demonstrează că politologia, în ultimă instanŃă, îşi subordonează funcŃiile şi
întreaga ei menire unor Ńinte pragmatice esenŃiale: perfecŃionarea practicilor
de guvernare a societăŃii, astfel încât aşteptările societăŃii civile să fie cât mai
bine satisfăcute, şi dezvoltarea culturii politice – civice specifică democraŃiei.
2. ConotaŃii ale conceptului de politică
În istoria teoriilor politice au fost date numeroase definiŃii politicii, au
fost scoase în relief variate semnificaŃii şi sensuri, conturându-se, în ultimă
instanŃă, poziŃia socială, practică şi aderenŃa ideologică a autorului. Ne va
rămâne, atunci, la latitudine să aruncăm zarurile şi să alegem la întâmplare
una din aceste definiŃii? Nu! Nu, pentru că o definiŃie exprimă în modul cel mai
concentrat posibil concepŃia şi atitudinea omului de ştiinŃă (a politologului)
despre sistemul sau procesul definit. O definiŃie a politicii, dacă este logică -
adică completă, corectă şi adevărată, îşi va putea dezvălui rolul de axă a
investigaŃiei, de fir călăuzitor în ordonarea ideilor şi în formularea discursului
teoretic - explicativ în sfera politologiei.
Fără îndoială că politicii îi pot fi date diferite definiŃii logice (nominală,
genetică, structurală, funcŃionalistă etc.) – fapt, nu rareori, evidenŃiat de istoria
politologiei. Prezintă un interes, înainte de toate, efectuarea unei analize
comparative a numărului imens de semnificaŃii, de conotaŃii atribuite
termenului de politică de- a lungul veacurilor.
Încă din Antichitatea greacă termenul de politică era asociat celui de
"polis" = cetate, comunitate preocupată de viaŃa ei şi desfăşurată pe un
anumit teritoriu, direcŃionată în conformitate cu un sens, cu o perspectivă
acceptabilă majorităŃii cetăŃenilor. Politica ar îngloba în sfera ei ansamblul
activităŃilor iniŃiate şi realizate de stat sau care gravitează în jurul instituŃiei
statale, menite să asigure continuitatea, ordinea vieŃii comunitare, binele
general, o mai bună satisfacere a trebuinŃelor sociale.
Cei mai mulŃi gânditori au conceput politica în calitatea ei de
concepŃie şi artă a guvernării oamenilor, a colectivităŃilor umane şi statului.
Personalitatea, atitudinea faŃă de ordinea socială existentă, adeziunea
14