CUPRINS

RESURSELE ŞI INSTRUMENTELE ACłIUNII POLITICE
unică, absolute, conducând la dogmatism. 3. Ideologiile au un caracter
partinic în sensul că "cetatea" viitorului, tipul de stat şi de regim politic, pe
care ele le propun şi le justifică vor fi deschise numai aderenŃilor, susŃinătorilor
lor iar oponenŃii, "necredincioşii" vor fi excluşi. 4. Toate ideologiile au un
caracter mesianic, escatologic, în sensul că se vor a fi mobilizatoare şi
modelatoare ale cursului istoriei corespunzător valorilor propuse. Ideologiile
sunt născute din revolte şi au în vedere o revanşă. ÎnŃelegându-le în această
manieră, Burdeau considera că ideologia are un rol mobilizator, furnizează
energii sporite celor angajaŃi în luptele politice şi, deci, nu vor dispărea
niciodată.
Pornind de la accepŃiunea peiorativă, napoleoniană, a noŃiunii de
ideologie (aceea de falsă conştiinŃă, de ansamblu de credinŃe fără un
fundament în ştiinŃă), o serie de concepŃii neopozitiviste, empirice,
structuraliste care stau la originea curentului tehnocratic, susŃin că a sosit
vremea evacuării ideologiilor din sfera culturii politice. Sunt reluate în acest fel
concepŃiile lui S. Simon şi a lui A. Comte cu privire la întemeierea societăŃii
viitorului pe raŃiune, pe ştiinŃă, pe tehnologie, pe spiritul pozitiv, care sunt pe
de-a întregul opuse credinŃelor şi valorilor justificate ideologic.
Din punct de vedere al structurii lor logice, ideologiile sunt alcătuite
din enunŃuri constatative (adevărate din unghiul de vedere al valorii lor de
adevăr), valorice (opŃionale, apreciative, justificative etc.) şi enunŃuri false din
punct de vedere logic şi practic (iluziile agentului politic despre propria sa
situaŃie istorică, enunŃurile false despre adversari, enunŃuri care exagerează şi
înfrumuseŃează propriile activităŃi etc.). Odată cu dezvoltarea societăŃii, a
cunoaşterii, cu maturizarea agentului se vor crea posibilităŃi tot mai mari
pentru creşterea sferei enunŃurilor constatative, în detrimentul celor false şi
pentru o întemeiere realistă a opŃiunilor, convingerilor, aprecierilor şi
justificărilor valorice. Evident, nu toŃi agenŃii politici vor valorifica aceste
posibilităŃi.
Creşterea volumului enunŃurilor constatative în structura unor
ideologii, într-un alt limbaj, este sinonimă cu procesul de scientizare a
politicului - fapt care nu poate să însemne că ideologiile vor dispărea, că
societăŃile postindustriale sau cele informatizate au intrat deja într-o eră a
dezideologizării sau postideologică. Există politologi, adepŃi ai
dezideologizării societăŃii de consum, care refuză să recunoască faptul că
înseşi ideile lor au un caracter partinic şi, deci, ideologic; doctrinele
tehnocratice constituie ele însele un soi aparte de ideologie, instrumente ale
forŃelor ultraconservatoare.
ÎnŃelese în acest fel, ideologiile din lumea de azi constituie însemnate
resurse politice, oferind un temei spiritual pentru elaborarea şi folosirea unor
importante instrumente politice, cum sunt platformele politice, programele
partidelor, propaganda, presa, dreptul constituŃional etc. Astfel de instrumente
sunt folosite în scopul antrenării şi mobilizării cetăŃenilor (ideea lui Marx că
"teoria devine forŃă materială de îndată ce cuprinde mulŃimile" este relevantă
aici), formării unor alianŃe politice, sustragerii unor categorii sociale de sub
95