CUPRINS

RESURSELE ŞI INSTRUMENTELE ACłIUNII POLITICE
competiŃiilor sportive de mare atractivitate şi emotivitate către sfera puterii, a
selecŃiei personalului politic, a luării marilor decizii la scara societăŃii globale.
Astfel, Puterea a devenit vedetă datorită mass - mediei (a marii prese, a
radioului şi televiziunii). CetăŃenii au ajuns să-şi formeze sentimentul că i-ar
cunoaşte pe liderii politici, pe preşedinte, pe primul ministru etc. care li s-ar
adresa direct. Dar, oare această realitate face parte din conŃinutul
democraŃiei, nu este o mistificare, o formă de înstrăinare a cetăŃeanului ca
reacŃie la suprapersonalizarea puterii?
În orice caz, este cert că o politică devenită artă a disimulării, a
travestirii va sustrage atenŃia cetăŃenilor de la problemele reale, va Ńine
poporul departe de deciziile importante, va inhiba preocupările oamenilor de a
se ocupa de ceea ce viaŃa lor le impune. O democraŃie adevărată este
posibilă acolo unde cetăŃenii sunt bine, corect şi complet informaŃi pentru a
participa la luarea deciziilor în deplină cunoştinŃă de cauză.
În regimurile pluraliste, mijloacele de informare servesc adâncirii
poliarhiei. Fiecare agent politic posedă mijloace informaŃionale proprii şi le
foloseşte în direcŃia realizării obiectivelor strategice. Cele mai numeroase şi
eficiente mijloace de informare sunt fie în proprietatea statului, fie a unor
grupuri private, a unor societăŃi independente de informare. Stăpânii
sistemelor de informare din zilele noastre sunt, de regulă, şi stăpâni ai
bogăŃiei.
Există şi mijloace de informare a conducătorilor, a celor ajunşi să ia
decizii politice. Printre acestea o amploare deosebită au luat-o dezvoltarea, în
ultimele decenii, mijloacelor moderne care au condus spre informatizarea
societăŃii, implicit a politicului. În societăŃile contemporane operativitatea luării
deciziilor, în absenŃa mijloacelor de informare, de comunicare atât de
perfecŃionate, ar fi deosebit de greoaie, de anevoioasă. Prin intermediul
acestor mijloace, informaŃia politică circulă dinspre societatea civilă, viaŃa
social - culturală şi politică spre factorii centrali de guvernământ: organele
supreme ale puterii de stat, guvern, ministere, organele centrale ale partidelor
de guvernământ etc. dar şi invers, sporind în acest fel eficienŃa practicii
politice.
g) Statisticile, ca tablouri de informaŃie cu o maximă sintetizare,
constituie în condiŃiile societăŃilor contemporane un instrument de neînlocuit al
acŃiunii politice. Statisticile conŃin cele mai dense şi concentrate informaŃii
referitoare la rezultatele funcŃionării economiei unui popor, la schimbările
demografice, la volumul resurselor prospectate şi utilizate, la ritmurile de
creştere, volumul investiŃiilor, evoluŃia veniturilor şi cheltuielilor bugetare, la
balanŃa de plăŃi externe şi cea a comerŃului exterior etc. De asemenea, pe
lângă stările prezente şi trecute ale dinamicii macrosistemului social,
statisticile pot reflecta anticipările evoluŃiei ulterioare, stările cantitative dar şi
cele calitative. Deci, cel ce doreşte să afle ce este şi ce poate deveni un
popor sau o civilizaŃie, ar putea consulta statisticile referitoare la istoria şi la
prezentul acestuia. Iată din ce cauză toŃi marii lideri politici, toate elitele
guvernante din zilele noastre au devenit fini şi pricepuŃi interpreŃi ai statisticilor
- în primul rând ai celor cu conŃinut economic.
93