CUPRINS

RESURSELE ŞI INSTRUMENTELE ACłIUNII POLITICE
În Evul Mediu instrumentele principale ale politicii au fost ideologia religioasă,
ierarhia bisericească, inchiziŃia, drepturile ereditare, sistemul stărilor sociale
fixe etc. Regimurile politice ale societăŃilor capitaliste au adus o serie de noi
mijloace de dominare, de opresiune şi reglare politică a societăŃii:corpurile
electorale, dreptul de vot, de asociere, libertatea cuvântului, armatele
naŃionale; au perfecŃionat mijloacele de exercitare a violenŃei politice legitime,
instrumentele moderne de informare a maselor, tehnicile speciale de formare
şi dezvoltare a organizaŃiilor politice, tehnicile de manipulare a opiniei publice
etc. Dintre toate acestea, folosirea forŃei (poliŃia, jandarmeriile, închisorile,
diferite forme de sancŃionare etc.) şi a banilor (a bogăŃiei) s-au dovedit a fi
cele mai frecvent utilizate datorită eficienŃei lor în atingerea scopurilor.
Regimurile fasciste, totalitare în general, au utilizat din plin, cu predilecŃie,
forŃa brută (arestări, eliminarea adversarilor politici, deportări, pogromuri,
confiscări de averi, teroarea, ameninŃarea cu utilizarea forŃei etc.).
Mijloacele politice au un caracter de clasă şi partizan prin apariŃia,
dezvoltarea, utilizarea şi eficienŃa lor. Fiecare clasă socială, fiecare forŃă
politică posedă resurse şi instrumente politice proprii. Volumul sferei lor şi,
mai ales, tehnicile de utilizare a lor în acŃiunea politică, respectiv tactica,
constituie preocupări "intime", adesea Ńinute în secret, ale agenŃilor politici.
Clasele dominante, fiind principalele posesoare ale bogăŃiei, ale principalelor
valori economice, şi-au putut procura şi crea o mai mare diversitate de
instrumente politice cu eficacitate pregnant mărită în perioada de ascensiune
istorică a lor. În fazele de declin al claselor dominante şi al forŃelor lor politice,
chiar dacă acestea nu au încetat să acumuleze noi şi noi mijloace de
conducere şi dominare politică a societăŃii, eficienŃa utilizării lor a căpătat o
evoluŃie descendentă.
Mijloacele politice au un caracter de clasă prin faptul că servesc
satisfacerii voinŃelor şi intereselor suportului social al agenŃilor politici, au un
caracter partinic pentru că în condiŃiile regimurilor pluraliste fiecare partid îşi
crează un acces propriu la mobilizarea resurselor politice ale societăŃii, fiecare
partid posedă mijloace politice proprii şi le utilizează într-un mod specific,
creativ - conform intereselor şi voinŃei sale, în vederea realizării propriului
program sau a strategiei.
3. Mijloace contemporane ale acŃiunii politice
a) Statul cu organele care-l compun: legislative, executive,
judecătoreşti, de procuratură, poliŃia, jandarmeriile, siguranŃa, armata etc.
Statul este o forŃă politică nucleică în societate dar şi un instrument politic
esenŃial. Statul este folosit ca instrument de dominare, guvernare, ca
instrument de luare a deciziilor, de adoptare a normelor juridice (şi, prin
aceasta, de creare a unei ordini economice şi sociale, a unor raporturi dintre
guvernaŃi şi guvernanŃi corespunzătoare voinŃei ultimilor), de aplicare a lor în
viaŃă (dacă este stat de drept), de judecare a tuturor celor care încalcă legile,
deciziile şi de administrare a avuŃiei. Înainte de toate, statul este instrumentul
87