CUPRINS

AGENłII ACłIUNII POLITICE
sistemului social legitimează orice acŃiune socială. Generalizarea sistemelor
de valori duce la o reglare efectivă a practicii, fiind factorul central al
procesului de modernizare 7 . Pentru Parsons valorile prezintă o însemnătate
decisivă în vederea menŃinerii coeziunii colectivităŃii umane, pentru asigurarea
consensului, conformismului şi pentru preîntâmpinarea devianŃelor. De aceea,
devine necesară internalizarea valorilor oficiale în toate mediile sociale,
pentru toŃi membrii societăŃii.
T. Parsons a supraestimat rolul valorilor (le-a considerat primum
movens), ca şi al celorlalte elemente ale subiectivităŃii în procesul evoluŃiei
societăŃii, astfel încât concepŃia sa se înscrie în limitele voluntarismului de
orientare conservatoare. Aceasta emană şi din concepŃia lui conform căreia
schimbările radicale, de tipul revoluŃiilor, nu sunt posibile în socităŃile
industriale moderne.
În fapt, valorile politice sunt produsul dinamicii societăŃii globale, sunt
determinate de locul şi rolul agenŃilor politici în sistemul politic. Ele joacă un
rol de important factor de direcŃionare, de orientare a acŃiunii politice şi
sociale, influenŃând în acest fel ritmurile schimbării, provocând uneori
schimbări de amploare în devenirea unor subsisteme ale vieŃii sociale. Dar
rolul valorilor politice în orientarea şi direcŃionarea practicii politice şi, prin
intermediul acesteia, în satisfacerea tot mai bună a intereselor agenŃilor
politici şi sociali este inegal. Un aport esenŃial în orientarea practicii sociale îl
au idealurile, programele şi strategiile politice.
d) Idealurile politice. Mai mult decât oricare formă a practicii sociale,
politica a avut şi are nevoie de un model proiectiv, a determinat, a produs şi
va produce diferite idealuri care au un însemnat rol director pentru acŃiune.
Diferitele forŃe politice, diferiŃii oameni politici şi ideologi au creat,
"inventat" sau pus în valoare o mare varietate de idealuri politice. La sfârşitul
secolului al XIX-lea, Th. PăcăŃian era convins că "perfecta armonie a
scopurilor de stat şi a mijloacelor ce servesc spre împlinirea lor, fie ele
totdeauna oricât de conforme cu natura statului, în esenŃă e, negreşit, ultima
Ńintă şi supremul ideal al politicii..." 8
Ch. Eisenmann, după ce enunŃase câteva scopuri ale politicii -
realizarea păcii, a justiŃiei, moderaŃiei, libertăŃii, puterii - formula ideea că
opŃiunea pentru un anumit ideal nu relevă o cunoaştere ştiinŃifică pentru că ea
nu poate fi considerată adevărată sau falsă, demonstrată sau înlăturată
întrucât rezultă din sentimente şi voinŃă 9 .
G. Burdeau şi-a propus să formuleze "scopurile absolute", valabile în
toate societăŃile organizate politic. In acest sens, scopul politicului este acela
de a procura un bine societăŃii, colectivităŃii; fără politică societatea neputând
supravieŃui. Binele comun realizat de politică ar consta în asigurarea ordinii şi
justiŃiei. El se realizează concret prin voinŃa celor care decid 10 .
7 T. Parsons, "The System of Modern Societies", Prentice -Hall, Inc., 1971, p. 15.
8 Th. PăcăŃian, "Principiile politicei", Sibiu, 1899, p. 271.
9 C. Eisenmann, "Sur l'objet et la méthode des sciences politiques", în "La science politique
contemporaine", Unesco, Paris, 1950, p. 129.
10 G. Burdeau, "Méthode de la science politique", Dalloz, 1959, p. 75.
73