CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
Ideologia politică constituie o însemnată resursă politică, un mijloc al
formării conştiinŃei de sine a agentului şi, prin unele elemente ale ei, un
instrument al practicii politice globale. Ideologia politică oferă agentului acŃiunii
un model desăvârşit de societate şi de om, un tip ideal - dezirabil de acŃiune
politică globală, de regim politic, dezvăluie şi propune modalităŃi de
transformare a resurselor politice în instrumente politice care să faciliteze
transformarea bazei sociale într-o forŃă pentru sine, contribuind la creşterea
ratei instituŃionalizării politice. De asemenea, ideologia politică constituie un
cadru teoretic general care întemeiază, justifică şi promovează programele,
strategiile, scopurile şi tacticile politice, conferind în acest fel o orientare
generală a acŃiunii politice globale în conformitate cu voinŃa socială din care
agentul politic emană, jucând rolul de călăuză spirituală a conduitei agentului.
Ideologia ar putea efectiv să realizeze o astfel de funcŃie de direcŃionare cu
condiŃia ca ea să prezinte un caracter deschis, creativ, antidogmatic, să se
adapteze mutaŃiilor ce survin în situaŃia globală în care acŃionează agentul, în
ştiinŃele socio-umane, în cultură, să nu degenereze într-un obiectivism care
să-i anuleze miezul viu, angajant.
c) Valorile politice sunt componente centrale ale conştiinŃei de sine a
agentului politic sau a clasei sociale, sunt nucleul ideologiilor. Pe bună dreptate,
M. Duverger remarca faptul că toate ideologiile propagă sisteme de valori.
Dar, ce sunt valorile politice? Sociologul român Petre Andrei
considera că sunt cele stabilite de ştiinŃa politicii şi se referă la stat, la formele
de organizare a vieŃii în comun, oscilând între două extreme: universalism şi
individualism. Valorile politice condiŃionează dezvoltarea tuturor celorlalte
valori de cultură şi de civilizaŃie, oferind forŃelor sociale o directivă. Valorile
politice nu sunt Ńinte ultime, valori scop, ci un mijloc pentru realizarea valorilor
supreme care sunt cele ale culturii şi eticii 5 . P. Andrei a dezvăluit un şir de
criterii de clasificare a valorilor după valabilitate, calitate, subiect, motive,
obiect, facultatea psihică din care izvorăsc şi după sfera lor de aplicare.
Un alt autor, G. Burdeau, considera că "diferenŃierea politică,
disciplina, Puterea, valorile în comun acceptate apar ca date esenŃiale şi
permanente ale oricărei societăŃi structurate din punct de vedere politic" 6 .
Valorile politice sunt cele care participă direct în procesul de exercitare a
puterii şi condiŃionează organizarea, structura politică a grupurilor sociale.
Rolul determinant în lumea valorilor politice îl deŃin cele care privesc ordinea
politică dezirabilă, ceea ce Burdeau numea ideea de drept. În orice societate
există o singură schelă (tablă) de valori şi aceasta este de ordin politic.
Ierarhiile sociale se vor forma pornind de la această schelă a valorilor.
Generalizarea spiritului democratic se va realiza prin substituirea valorilor
politice celor sociale.
Apreciind şi extrăgând elementele viabile, raŃionale din concepŃiile de
mai sus (de pildă, rolul reglator al valorilor, criterii de clasificare, tendinŃa de
universalizare a valorilor politice etc.), nu avem voie să uităm faptul că ele
5 P. Andrei, "Opere sociologice", Bucureşti, 1973, p. 246 - 344.
6 G. Burdeau, "Traité de science politique", tome III, Paris, 1968, p. 455.
70