CUPRINS

More documents

Recommendations

Info

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII comportamentul politic care, la rândul lui, exteriorizează, obiectivează conştiinŃa, afectivitatea şi voinŃa agentului politic. Ca urmare, am putea descifra şi înŃelege structura subiectivităŃii politice pornind de la observarea, cercetarea şi determinarea regularităŃilor, legilor care guvernează desfăşurarea comportamentului forŃelor politice. Acest lucru este posibil recurgând la metodele şi tehnicile de cunoaştere specifice sociologiei, psihologiei şi ale altor ştiinŃe socioumane: observaŃia, experimentul sociopolitic, chestionarul, sondajul de opinie, intervievarea liderilor politici, convorbirea, metoda istorică, metoda modelării şi simulării unor procese politice, metoda structuralist - funcŃionalistă, metoda analizei cauzal - nomologice etc. 4. Organizarea subiectivităŃii agenŃilor politici În literatura contemporană s-a conturat o metodă de investigare şi studiere în plan sincronic a structurii conştiinŃei sociale. AdepŃii acesteia consideră că ansamblul vieŃii psihospirituale a societăŃii s-ar compune din două nivele interdependente: un nivel teoretic, sistematic - elaborat şi propagat în mediul social de către intelectuali (ideologia fiind o componentă esenŃială a acestuia) şi un nivel psiho-social. O astfel de viziune sincronistă, structuralistă nu surprinde în întregime dinamica subiectivităŃii sociale. Această poziŃie teoretică nu a lăsat un loc corespunzător pentru înŃelegerea rolului atitudinilor agenŃilor acŃiunii sociale, pentru analiza voinŃei sociale, a sentimentelor şi pasiunilor ca elemente esenŃiale ale subiectivităŃii oricărui agent al acŃiunii sociale (poate şi pentru motivul că astfel de concepte au fost larg vehiculate de către unii adversari ideologici, este adevărat - de pe poziŃii conservatoare, de dreapta). ConcepŃia de mai sus nu este greşită. Ea surprinde aspectele structurale evidente şi fundamentale ale conştiinŃei sociale, dar nu a rezolvat mulŃumitor problema conŃinutului subiectivităŃii politice. In planul mai larg al dinamicii acesteia, în cadrul căreia structura este un caz limită, vom putea constata că nivelul teoretic - ideologic şi psihicul social constituie elemente, procese ale unui sistem mult mai complex al subiectivităŃii. In demersul teoretic de faŃă, subiectivitatea politică este concepută ca organizare dinamică a următoarelor elemente psihoconştiente ale agentului acŃiunii politice: elementul direcŃional sau de orientare, elementul energetic sau dinamogen, elementul atitudinal şi voliŃional. Toate acestea compun un sistem având funcŃii de reglare nemijlocită a comportamentului agenŃilor politici. 5. Latura direcŃională a subiectivităŃii agenŃilor politici Segmentul direcŃional al subiectivităŃii agenŃilor politici este alcătuit din următoarele procese mai importante: conştiinŃa de sine a agentului, ideologia politică, valorile politice, idealurile politice, strategiile, programele şi statutele politice. 68
69 AGENłII ACłIUNII POLITICE a) ConştiinŃa de sine a agentului acŃiunii politice este o reflectare, determinată de voinŃa şi interesele suportului social din care s-a desprins forŃa politică respectivă şi pe care îl serveşte, a aspectelor comune şi diferenŃiale ale agentului în raport cu ceilalŃi agenŃi politici, este o reflectare a locului şi rolului agentului în sistemul social şi în viaŃa politică internă şi internaŃională, a istoriei sale şi a perspectivelor ce vor rezulta din aceasta. ConştiinŃa de sine reflectă mişcarea socială obiectivă a agentului şi se manifestă prin conştiinŃa apartenenŃei fiecărui membru la forŃa politică respectivă, prin calitatea cunoaşterii statutului şi programului de către membri, prin nivelul de organizare a agentului, coeziunea psihomorală şi eficienŃa acŃiunii acestuia. ConştiinŃa de sine luminează acŃiunea istorică a agentului. Ea are un caracter dinamic, istoric, dezvoltându-se în cadrul practicii politice prin reflectarea propriilor succese şi insuccese. Formarea şi dezvoltarea conştiinŃei de sine a unui agent dat constituie o condiŃie sine qua non a transformării conduitei sale spontane într-o practică istorică, programatică, orientată de criterii de raŃionalitate şi eficienŃă, de o anumită tablă de valori. În viaŃa oricărui agent politic există posibilitatea apariŃiei unei false conştiinŃe de sine. Această posibilitate a fost transformată în realitate şi folosită din plin în anumite conjuncturi istorice pentru a-şi atinge scopurile proprii de către numeroase forŃe politice. Falsa conştiinŃă de sine se poate manifesta prin autoatribuirea de merite şi performanŃe ireale, prin supraestimarea şi denaturarea propriei istorii în ce priveşte realizarea unor valori politice cu valabilitate şi semnificaŃii universale (de exemplu - victoria în război, menŃinerea păcii, câştigarea alegerilor, adâncirea democraŃiei etc.), prin supraaprecierea capacităŃilor proprii - actuale şi viitoare, prin exproprierea meritelor şi exagerarea defectelor altor agenŃi politici. Cu cât agentul politic va înclina mai mult spre extremele eşichierului politic, cu atât manifestările de falsă conştiinŃă de sine sunt mai mari şi frecvente. Acest fapt s-a manifestat amplu în demagogia partidelor fasciste, în proiectele şi ideile aberante, fetişizante, escatologice ale forŃelor politice naŃionaliste, şovine, imperialiste, ale forŃelor extremiste în general. ConştiinŃa de sine a forŃelor politice subordonate marilor valori ale omului se întemeiază pe aspiraŃia de a fi integralistă, ştiinŃifică, cu un înalt grad de obiectivitate. Realizarea acestei aspiraŃii este facilitată de spiritul ştiinŃific, de atitudini practice consonante DeclaraŃiei universale a drepturilor omului. Partidele maturizate din punct de vedere organizatoric, funcŃional, ideologic, cele cu o istorie mare, validată de un segment social important al naŃiunii, pot să exprime o rezistenŃă evidentă în faŃa posibilităŃii apariŃiei unor elemente de falsă conştiinŃă de sine, fapt reliefat de caracterul ştiinŃific, realist al programelor politice, al statutelor şi deciziilor pe care le iau. Toate acestea influenŃează în mod benefic eficienŃa şi operativitatea acŃiunii lor globale. b) Ideologia politică este o noŃiune care se află în raport de interferenŃă cu sfera noŃiunii de conştiinŃă de sine a agentului fiind, totodată, mult mai cuprinzătoare decât aceasta şi, prin relaŃiile pe care le are cu celelalte forme şi laturi ale conştiinŃei sociale, ea va declanşa procesul de politizare a lor.
Page 1 and 2:
CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE 5 I. POLIT
Page 3 and 4:
X. CULTURA POLITICĂ 233 1. Ce este
Page 5 and 6:
INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12: INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
Page 57 and 58: III. AGENłII ACłIUNII POLITICE Ag
Page 59 and 60: AGENłII ACłIUNII POLITICE întrep
Page 61: AGENłII ACłIUNII POLITICE c) Dup
Page 65 and 66: 71 AGENłII ACłIUNII POLITICE sunt
Page 67 and 68: AGENłII ACłIUNII POLITICE sistemu
Page 69 and 70: AGENłII ACłIUNII POLITICE respect
Page 71 and 72: 77 AGENłII ACłIUNII POLITICE Emo
Page 73 and 74: AGENłII ACłIUNII POLITICE Raportu
Page 75 and 76: AGENłII ACłIUNII POLITICE acŃiun
Page 77 and 78: AGENłII ACłIUNII POLITICE şi uni
Page 79 and 80: IV. RESURSELE ŞI INSTRUMENTELE AC
Page 81 and 82: RESURSELE ŞI INSTRUMENTELE ACłIUN
Page 97 and 98: V. OBIECTUL ACłIUNII POLITICE 1. N
Page 99 and 100: OBIECTUL ACłIUNII POLITICE vizeaz
Page 101 and 102: OBIECTUL ACłIUNII POLITICE clasei
Page 113 and 114:
VII. PERSPECTIVA SISTEMICĂ - ACłI
Page 115 and 116:
PERSPECTIVA SISTEMICĂ - ACłIONAL
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
VIII. PRINCIPALII AGENłI AI SISTEM
Page 127 and 128:
PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
IX. REPREZENTAREA ŞI ALEGERILE ÎN
Page 215 and 216:
REPREZENTAREA ŞI ALEGERILE ÎN SIS
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
X. CULTURA POLITICĂ 1. Ce este cul
Page 227 and 228:
235 CULTURA POLITICĂ realitate nu
Page 229 and 230:
237 CULTURA POLITICĂ Într-o altă
Page 231 and 232:
CULTURA POLITICĂ Ea este supusă t
Page 233 and 234:
241 CULTURA POLITICĂ imnuri, unifo
Page 235 and 236:
CULTURA POLITICĂ politice fundamen
Page 237 and 238:
CULTURA POLITICĂ 4. Socializarea
Page 239 and 240:
CULTURA POLITICĂ Schematic, concep
Page 241 and 242:
249 CULTURA POLITICĂ ale culturii
Page 243 and 244:
XI. SCHIMBAREA ŞI MODERNIZAREA POL
Page 245 and 246:
SCHIMBAREA ŞI MODERNIZAREA POLITIC
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
show all

CUPRINS

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?