CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
În literatura politologică, printre finalităŃile principale ale agenŃilor
politici sunt evidenŃiate realizarea binelui comun (G. Burdeau, B. de Jouvenel,
J. Freund etc.), de agregare şi articulare a diverselor interese (Powell, Almond
etc.), de conversiune a cerinŃelor şi suporturilor intra şi extra-societale în
decizii, adică în outputs-uri corespunzător valorilor integrative ale sistemului
(D. Easton), adaptarea şi menŃinerea sistemului socio-economic prin
universalizarea valorilor existente, prin prevenirea şi înlăturarea devianŃelor
(T. Parsons), scopuri pedagogice (D. Gusti etc.).
Alte puncte de vedere teoretice evită analiza categoriei de forŃe
politice sau o consideră un demers inutil, justificat prin fenomenul
"depolitizării" societăŃii, al dezideologizării acŃiunii politice generate de
societatea "abundenŃei" sau a "bunăstării generalizate". Astfel de poziŃii ar
putea avea un caracter conservator; scopul lor, aureolat de "mitologia
depolitizării societăŃii", ar putea fi şi acela de a cultiva pasivitatea în rândurile
acelor agenŃi politici care doresc schimbări sociale de mare anvergură.
AgenŃii politici contemporani sunt grupări de cetăŃeni, formate prin
asociere liberă, bine organizate, durabile, posedând o unitate de voinŃă şi de
acŃiune determinată de nevoile şi interesele formelor de comunitate socială,
ale colectivităŃilor umane, claselor, categoriilor sociale, sociogrupurilor din
interiorul comunităŃii pe care le reprezintă, având drept scop final fie
schimbarea profundă a ordinii instituŃionale şi sociale existente şi crearea unei
ordini socioeconomice şi politice superioare, fie conservarea ordinii social -
economice şi politice date, fie influenŃarea aplicării dreptului în favoarea lor -
finalităŃi emanate dintr-un ansamblu de motive aparŃinând şi bazei,
segmentului din societatea civilă pe care îl reprezintă.
Ca asociaŃii cetăŃeneşti bine organizate - agenŃii politici sunt
caracterizaŃi prin coeziune, ierarhizare funcŃională interioară, un aparat de
conducere (variabil în funcŃie de numărul de membri, scopurile urmărite, aria
geografică de răspândire etc.) şi conduşi, un statut formal sau informal, anumite
tehnici de încadrare a membrilor, un nivel concret de operativitate dependentă
de raportul dintre centralism şi democraŃia internă, o relativă durabilitate, unitate
de voinŃă şi de acŃiune, simboluri specifice (carnete de membru, insigne,
drapele, sigle, portrete ale liderilor, lozinci, aspecte vestimentare caracteristice
etc.), capacităŃi de a utiliza anumite instrumente şi de a valorifica resurse
politice, pot avea continuitate în acŃiune sau o activitate intermitentă, posedă
strategii şi tactici proprii, se raportează în mod direct sau indirect la puterea de
stat şi la exercitarea dreptului de decizie la scara societăŃii globale.
Ca formaŃiuni de cetăŃeni, agenŃii politici transpun în practică
statutul constituŃional al cetăŃeanului, distingându-se, prin aceasta, de
organizaŃiile economice, culturale sau profesionale. Complexul ansamblu de
trebuinŃe şi interese economice, de regulă, constituie impulsul primar,
fundamental al acŃiunilor iniŃiate şi desfăşurate de forŃele politice. AgenŃii
politici acŃionează într-un cadru sociocultural, ideologic concret, în mediul unui
regim politic, în interiorul unei comunităŃi umane, într-un cadru demogeografic
ce-şi lasă amprentele prin determinare sau influenŃare în diferite grade asupra
dinamicii lor. Practica fiecărui agent politic, dinamica seriilor de acŃiuni
64