CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
(nominalizarea lor, obŃinerea acceptului acestora, motivarea participării lor
etc.).
e) Simultan cu organizarea cercetării vor fi selectate metodele şi
procedeele potrivite de investigaŃie şi de prelucrare a datelor obŃinute. În
cercetările efectuate se valorifică mai multe metode şi procedee de cercetare
ştiinŃifică aflate în raport de complementaritate, fiecare aducându-şi o contribuŃie
specifică în cadrul proiectului de cercetare.
SelecŃia şi utilizarea metodelor sunt dependente de strategia adoptată
de cercetători. În investigaŃiile politologice sunt abordate diferite strategii de
cercetare precum:
- strategia centrată pe cunoaşterea cauzelor, a genezei unui
eveniment politic, a mecanismului de producere a acestuia;
- strategia cercetării longitudinale sau istorice a faptului supus
explorărilor cognitive, care presupune studiul apariŃiei, evoluŃiei în timp, urmat
de abordări prospective, de identificare a alternativei optime de dezvoltare în
viitor;
- strategia cercetării comparate, axată pe efortul de descoperire a
aspectelor distinctive, calitative ale unor fapte politice fie sincronice, fie
succesive, dar aparŃinătoare aceluiaşi tip;
- strategia cercetării experimentale, care conferă obiectivitate
maximă şi temeinicie culturii politice;
- strategia cercetării structural-sistemice, care se preocupă, în
principal, de analiza modului în care este alcătuit faptul sau evenimentul
politic studiat, de relaŃiile esenŃiale dintre elementele ce-l compun, de funcŃiile
fiecărui element în parte, dar şi ale sistemului studiat în raport cu mediul din
care face parte;
- strategia cercetării sociopatologice a evenimentelor politice,
centrată pe manifestările anomice, patologice ale practicii politice (cauzele
corupŃiei în politică, mecanismele de acŃiune ale unui grup de presiune
extremist, motivaŃia tergiversării adoptării unei legi care exprimă clar un
interes naŃional sau al societăŃii civile în întregul ei etc.). Punerea în aplicare a
acestei strategii în cercetarea politologică actuală vine să întregească
imaginea despre practica politică şi eficienŃa ei, într-un plan mai larg, să
îmbogăŃească sistemul culturii politice.
Strategia cercetării este axa programului de investigare. Alegerea
uneia dintre strategii va fi dependentă de tipul de cercetare, de problema care
trebuie rezolvată şi, nu în ultimul rând, de personalitatea cercetătorului. Odată
adoptată, strategia de cercetare va fi reglatoarea eforturilor de a selecta
metodele, procedeele şi tehnicile de investigare.
f) Prelucrarea şi interpretarea datelor, a informaŃiilor colectate, cu
scopul de a desprinde concluzii certe, verificabile, care pot confirma sau nu
ipoteza de lucru. În acest scop se utilizează procedeele logicii formale, cele
statistice-matematice, diferitele forme de reprezentare grafică: tabele, grafice
simple, diagrame de comparaŃie; se fac clasificări, diviziuni, demonstraŃii; se
calculează medii aritmetice, indici de corelaŃie, de creştere şi de frecvenŃă,
procente etc.
60