CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
opiniei publice sau cu crearea în 1956 a AsociaŃiei Mondiale pentru studiul
Opiniei Publice care are statut consultativ în UNESCO. În România a luat
fiinŃă în anul 1990 Institutul Român pentru Sondarea Opiniei Publice (IRSOP)
la care, în prezent, se adaugă numeroase institute private de cercetare şi
sondare a opiniei publice.
Tehnica sondajului de opinie a îmbogăŃit cunoştinŃele referitoare la
opinii şi comportamente electorale, la diferite evenimente politice importante.
De cele mai multe ori rezultatele lor s-au dovedit a fi certitudini. Dar, în acelaşi
timp, trebuie să observăm şi efectele perverse ale sondajelor precum:
posibilitatea subordonării echipei de sociologi care efectuează sondajul unor
interese politice, tendinŃa de a influenŃa opinia publică, introducerea unor
întrebări sugestive, transformarea rezultatelor sondajelor de opinie în arme
ale luptei politice.
O altă variantă a anchetei, larg utilizată în construcŃia strategiilor
politice previzionale şi în explorarea viitorului evoluŃiei unui agent sau sistem
politic, este metoda Delphi. Ea constă în aplicarea chestionarului unui grup
de experŃi în probleme politice şi socioeconomice pentru a le obŃine părerea
în privinŃa desfăşurării unor evenimente politice viitoare, a producerii unor
schimbări precise în dinamica vieŃii politice.
Investigarea experŃilor se desfăşoară în mai multe runde succesive
(3-6 runde). Într-o primă rundă se aplică un chestionar care cuprinde întrebări
menite să circumscrie o problemă (de pildă: posibilitatea declanşării unui
război în Balcani sau revitalizarea socialismului în Ńarile europene dezvoltate
etc.). Răspunsurile obŃinute vor fi prelucrate, se va determina frecvenŃa,
intensitatea, fiind ierarhizate opiniile şi argumentele. În următoarea rundă,
experŃilor le vor fi prezentate rezultatele, concluziile şi li se va aplica un nou
chestionar cu întrebări mai precise, complementare primelor, de detaliu (de
pildă: să indice momentul declanşării, să argumenteze, să indice locul, actorii
principali etc.). Răspunsurile experŃilor vor fi prelucrate din nou, vor fi
determinate valorile medii, va fi identificată varianta cea mai probabilă cu
susŃinere majoritară argumentată. Rezultatele vor fi communicate apoi într-o
nouă rundă cu experŃii, iar acei experŃi (excepŃiile) care au poziŃii îndepărtate
de medie vor fi rugaŃi să aducă argumente în favoarea poziŃiei lor, eventual
să-şi revizuiască poziŃiile. Se poate organiza pe traseu o şedinŃă de brainstorming-experŃii
beneficiind de informaŃii suplimentare, de posibilităŃi de
comunicare cu cei care au poziŃia majoritară. Apoi se va aplica un nou
chestionar mai dezvoltat, urmat de prelucrarea datelor şi de comunicarea
concluziilor grupului de experŃi. Pe această cale se urmăreşte stimularea la
maximum a capacităŃilor de creaŃie şi valorificarea plenară a experienŃei unor
oameni bine informaŃi, a raporturilor de cooperare şi comunicare în
specialitate pentru a elabora o strategie sau un anumit scenariu privind
acŃiunea politică a unui agent (stat, partid, coaliŃie de forŃe politice etc.) sau
pentru a obŃine un suport pentru luarea unor decizii politice importante.
e) Metoda monografică este o cercetare ştiinŃifică indirectă,
materializată într-un studiu asupra singularului, a particularului, adusă până la
54