CUPRINS

POLITOLOGIA ŞI OBIECTUL EI DE STUDIU
ale vieŃii sociale naŃionale şi mondiale, asupra mutaŃiilor care ar putea surveni
în dinamica structurilor sociale. O astfel de funcŃie a dobândit noi cote de
apreciere în optica elitelor politice contemporane, astfel încât previziunile în
politică sunt pe cale de a fi recunoscute drept servicii sociale prestate de
politologi. Primii beneficiari sunt guvernanŃii, agenŃii practicii politice în
general.
d) FuncŃia aplicativă-militantă a politologiei constă în finalitatea
practică a acestei ştiinŃe prin oferirea unor modele teoretice-predictive care să
genereze ameliorarea practicii politice, a raporturilor dintre societatea politică
şi cea civilă. Deschiderile aplicative ale politologiei constau în formularea de
soluŃii la problemele puse de viaŃa politică, de guvernare, de administraŃie etc.
Aşa, de pildă, aspiraŃiile privind perfecŃionarea mecanismelor democraŃiei,
progresul reformei, întărirea statului de drept, afirmarea valorilor politice şi
morale specifice societăŃii româneşti sunt manifestări dependente de serviciile
politologilor.
Cu cât raporturile de complementaritate dintre ştiinŃa politică şi
acŃiunea politică vor funcŃiona mai armonios, cu atât vor conduce la
diminuarea spontaneităŃii, a subiectivismului şi ineficienŃei din sfera
conducerii politice. Elitele politice contemporane s-au îndepărtat mult de
amatorism şi de atitudini oportuniste; evident este vorba despre elitele
responsabile, ajunse la o înaltă competenŃă în ştiinŃa şi arta guvernării,
construite pe baza procedeelor de selecŃie democratică a personalului
guvernant. EficienŃa demonstrată de acestea în prestaŃiile politice vine să
confirme importanŃa ştiinŃei şi culturii politice pentru dezvoltarea societăŃii în
ansamblul ei.
e) FuncŃia formativă, educativă-aceea de a contribui la modelarea
politică-civică a cetăŃenilor, în special a tineretului, la socializarea politică a
personalităŃii, la influenŃarea benefică a opiniei publice, la formarea unei
culturi politice angajante, participative care-l scoate pe cetăŃean din sfera
neutralităŃii, a indiferenŃei faŃă de destinul politic al comunităŃii din care el face
parte.
În fond, omul matur-cetăŃeanul, ar putea avea un comportament
politic eficient dacă în cultura lui politică vor predomina informaŃiile,
cunoştiinŃele veridice-cele provenite implicit din politologie. Comportamentele
democratice ale cetăŃenilor, ale agenŃilor politici, nivelul progresului societăŃii
politice sunt dependente esenŃialmente de astfel de informaŃii. Între stilurile
diferitelor societăŃi democratice contemporane şi cultura lor politică, implicit
preŃuirea acordată ştiinŃei politice în cadrul acesteia, există conexiuni
funcŃionale, organice. Progresul practicii politice în societăŃile de azi şi de
mâine este esenŃialmente dependent de dezvoltarea ştiinŃei politice (dar nu
numai de aceasta!).
FuncŃiile prezentate anterior sunt interdependente, sunt faŃete ale
unui fond coerent de idei şi de principii. Prin urmare, realizarea uneia dintre
ele va antrena după sine punerea în lucru şi a celorlalte. Împreună, ele
justifică creşterea interesului public pentru dezvoltarea ştiinŃelor politice-fapt
ce a fost marcat de dezvoltarea activităŃilor editoriale în domeniu, de
43