CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
5. Autoritatea
Puterea politică, în toate manifestările, pentru a nu fi brută, anarhică
sau sălbatică, îmbracă haina autorităŃii. Dezvoltarea vieŃii politice a dus la o din
ce în ce mai evidentă tendinŃă de complementaritate a celor două. Autoritatea
politică este puterea instituŃionalizată, puterea reglată de reguli juridice şi
întemeiată legal. Autoritatea politică este o însuşire a unui agent politic, în
primul rând a statului, care se exprimă înăuntrul şi prin respectul acordat
sistemului de drept. AgenŃii politici exercită puterea, participă la competiŃiile
politice, acŃionează ca învingători sau ca învinşi, formează puterea, o
amendează, iau deciziile, le aplică şi controlează evenimentele Ńinând seama
de regulile exstente, în primul rând de ConstituŃie. ÎnŃelegerea autorităŃii în acest
sens reprezintă pivotul statului de drept, al democraŃiei.
Autoritatea politică este asociată dreptului de a conduce, de a lua
decizii la scara comunităŃii. Ea există atunci când cei dominaŃi, când cetăŃenii
recunosc dreptul unui agent politic (partid, clasă politică, lideri, guvern, etc.)
de a stabili un program, de a lua o decizie, de a adopta şi impune un cod de
reguli, de a controla sau de a pedepsi pe cei care se abat de la reguli.
Autoritatea oricărui agent politic dintr-un stat de drept nu poate fi alta decât
cea conferită de norme juridice, în primul rând de dreptul constituŃional, de
uzanŃe, obiceiuri, valori general acceptate. Şi în politică situaŃia se prezintă ca
pe terenul de joc, unde autoritatea arbitrului îşi are sursa în cunoaşterea
perfectă a regulilor competiŃiei sportive şi asigurarea prin intervenŃii obiective,
atunci când este cazul şi de câte ori este cazul, a respectării de către jucători
a regulilor. Dar, spre deosebire de agenŃii sportivi, cei politici sunt responsabili
nu numai de respectarea regulilor în toate domeniile de activitate, ci şi de
modificarea sau crearea de reguli noi atunci când mersul obiectiv al societăŃii
necesită asemenea intervenŃii. Din acest punct de vedere puterea politică
apare ca un rezervor de iniŃiative, de acte creative, în timp ce autoritatea se
concentrează pe respectarea regulilor, menŃinerea ordinii, conservarea
structurilor care funcŃionează în societate.
Notele de conŃinut ale puterii şi ale autorităŃii politice pot fi mai bine
diferenŃiate şi puse în relief printr-o abordare comparativă: puterea este
asociată cu posibilitatea de a utiliza forŃa brută, violenŃa legitimă (sanŃiuni
negative, aplicarea de contrângeri materiale) sau nu, în timp ce autorităŃii
politice i se asociază legitimitatea, susŃinerea majoritară, consensul,
respectul principial pentru normele juridice. Deciziile şi actele puterii brute
inspiră teamă, frică, în timp ce deciziile puterii legitime (ale autorităŃii politice)
se bazează pe comunicare, convingere, pe crezul raŃional prezent la
majoritatea cetăŃenilor că ele sunt corespunzătoare legilor, a acelor legi care
au fost adoptate ca expresie a intereselor şi voinŃei generale. În consecinŃă,
autoritatea politică are drept miză ascultarea, conformarea cetăŃenilor în
absenŃa constrângerii faŃă de miza puterii politice care este gata oricând să
tragă la răspundere, să judece şi să pedepsească.
36