CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
întâmpine, să-l accepte, să-l asimileze şi să-l reproducă. De aceea, durata
acestui proces istoric al tranziŃiei va depinde nu atât de procesul formal al
reformei constituŃionale, nici de ‘’producŃia’’ de legi specifice economiei de
piaŃă şi statului de drept, nici de rata instituŃionalizării politice, cât mai ales de
gradul de reuşită a reformei economiei reale, de închegare a societăŃii civile şi
de schimbare a mentalităŃilor, care să devină motivante pentru libera
întreprindere, pentru participarea raŃională şi activă a cetăŃeanului la
rezolvarea problemelor cetăŃii.
Drumul spre libertate, spre bogăŃie, spre o democraŃie matură, în
care drepturile omului se vor a fi cu adevărat garantate, se dovedeşte a fi
plin de obstacole, diferite de la o Ńară la alta, de piedici venite din diverse
părŃi ale societăŃii (de la cei animaŃi încă de nostalgie pentru vechiul regim, de
la cei care nu sunt dispuşi să accepte costurile sociale considerate prea mari,
de la cei ce compun un mare segment social care aşteaptă din partea statului
să presteze aceleaşi servicii tipice pentru statul totalitar, de la cei orientaŃi de
atitudini naŃionaliste – considerând că tranziŃia le aduce frustrări din acest
punct de vedere, de la cei ghidaŃi de ideologiile extremei stângi sau extremei
drepte, etc.). Dar cei care doresc cu adevărat instituirea practică a dreptăŃii,
afirmarea marilor valori ale omului: Adevărul, Binele, Libertatea, Dreptatea,
BogăŃia, etc., într-o societate care să dea garanŃii pentru dezvoltarea şi
exprimarea liberă a personalităŃii fiecăruia, pentru dezvoltarea efectivă a
democraŃiei, sunt dispuşi să accepte constrângerile impuse de sinuosul drum
al Reformei, al tranziŃiei spre economia de piaŃă, cu suprastructura sa politică:
instituŃiile specifice statului de drept.
264