CUPRINS

SCHIMBAREA ŞI MODERNIZAREA POLITICĂ
Aşadar, parcurgerea a noi trepte de modernizare înseamnă
dezvoltarea structurii economice, care promovează productivitatea, eficienŃa,
inovaŃiile, noile tehnologii, cu efecte ample asupra tuturor tipurilor de pieŃe,
asupra infrastructurii, asupra întregii civilizaŃii. În acest proces se amplifică
rolul guvernământului, al sistemului politic în ansamblu în defavoarea
instituŃiilor religioase, legăturilor de rudenie. TradiŃia este înlocuită tot mai mult
de ştiinŃă şi raŃiune. ÎnvăŃământul naŃional devine un factor esenŃial al
dezvoltării şi modernizării, implicit al procesului de socializare politică – juridică
a noilor generaŃii. Tinerii de astăzi din Ńările dezvoltate sunt mai temeinic
motivaŃi să se ocupe de propria realizare a personalităŃii lor, să abandoneze
etica hedonistă pentru a atinge obiectivele personale pe termen lung, au un
sentiment mai pronunŃat al responsabilităŃii civice şi o dezvoltată deschidere
spre muncă. Prin contrast, tinerii din Ńările lumii a treia, adesea, adoptă
atitudini fataliste, crezând că nu-şi pot controla propria voinŃă, sunt mai
orientaŃi spre plăcerile prezente, cultura participării la viaŃa politică are o
semnificaŃie mai redusă, există o rezistenŃă la activităŃile care presupun risc
economic, iniŃiative şi inovaŃii.
Această ‘’logică’’ a dezvoltării politice este pusă în practică şi în Ńările
care au abandonat totalitarismul comunist şi s-au angajat într-un proces istoric
de trecere la economia de piaŃă şi de democratizare. În Ńările post – comuniste
a început un foarte complex şi contradictoriu proces de restructurare
profundă a întregului sistem social, definit cu ajutorul expresiilor ‘’tranziŃie
la economia de piaŃă’’, ‘’înfăptuirea reformei’’, edificarea ‘’statului de drept’’,
‘’democratizarea sistemului politic’’. Nucleul acestui proces istoric, de trecere
de la o societate comunistă la o societate organizată pe baze capitaliste, îl
constituie făurirea economiei de piaŃă, corelată structural şi firesc cu
democraŃia.
Reforma actuală din România vizează înlăturarea monopolului
proprietăŃii de stat în economie şi promovarea pluralităŃii formelor de
proprietate (privată, publică, mixtă) caracteristice economiei concurenŃiale, de
piaŃă; înlocuirea reglării centralizate de către stat, a mecanismului de
comandă, de dirijare a economiei şi societăŃii cu reglarea de către piaŃă, în
condiŃii de concurenŃă, a activităŃii agenŃilor economici, a performanŃelor şi a
falimentelor; crearea cadrului legislativ care să garanteze libera iniŃiativă,
libertatea de acŃiune a agenŃilor economici; descentralizarea conducerii vieŃii
economice şi sociale concomitent cu încurajarea autonomiei locale, a
iniŃiativelor; modernizarea, raŃionalizarea, sporirea eficienŃei activităŃilor
economice pe baza mecanismelor pieŃei – piaŃa eliminându-i pe acei agenŃi
economici care nu fac faŃă competiŃiei prin costuri, calitate, ofertă elastică,
preŃuri, etc.; realizarea unui sistem de protecŃie socială a şomerilor şi a tuturor
celor afectaŃi negativ de transformările produse în economie. Dar acest amplu
proces de profunde restructurări economice realizează o ruptură evidentă cu
trecutul şi antrenează schimbări la fel de mari la nivelul instituŃiilor sociale şi,
în primul rând, a instituŃiilor politice – juridice, la nivelul structurii sociale, al
mentalităŃilor şi, implicit, al culturii civice. Dificultatea cea mai mare constă în
faptul că el se aplică unei populaŃii care, în mare parte, nu este pregătită să–l
263