CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
3. Sistemul juridic - factor de influenŃare a dezvoltării sociale
În cadrul mişcării revoluŃionare sistemul dreptului va cunoaşte
transformări radicale. În mod firesc, revoluŃionarii vor dori o nouă constituŃie,
noi principii şi coduri normative, care să dea expresie juridică voinŃei şi
programului lor, cadrului legal necesar pentru instalarea noii ordini sociale.
RevoluŃionarii aspiră nu numai la înlăturarea normelor juridice vechi, ci şi a
altor instituŃii cu funcŃii în elaborarea, aplicarea, respectarea legilor,
procedurilor, a sistemelor de sancŃiuni etc., astfel încât schimbările introduse
să fie permanentizate sub forma unor legi obligatorii.
Din punct de vedere sociologic, legea este un ansamblu de norme, de
sancŃiuni instituŃionalizate, obligatorii, care reglează conduita indivizilor, micro şi
macrogrupurilor sociale organizate. Suveranitatea legii, respectarea şi aplicarea
acesteia se bazează pe mecanisme psiho-sociale complexe, în cadrul cărora îşi
aduc aportul acŃiunea autorităŃilor statale, informarea juridică a cetăŃenilor şi
organizaŃiilor, persuasiunea, îndemnul, ameninŃarea, sancŃionarea, folosirea
violenŃei legitime etc. În funcŃie de conŃinutul legii, de natura sistemului juridic, de
gradul său de adaptare la cerinŃele dinamicii sociale, modelul juridic al unei
societăŃi poate fi un factor de progres, de stagnare sau regres.
Legea este un factor de regres, de frânare a dezvoltării sociale
atunci când este stăpânită şi aplicată de forŃe politice conservatoare,
retrograde. În acestă situaŃie legea Ńine sub protecŃie instituŃii învechite,
ineficiente, o ordine socială generatoare de tensiuni şi nemulŃumiri. Elita
guvernantă utilizează legea pentru a înăbuşi mişcările revoluŃionare, pentru a-i
persecuta pe inovatori, pe cei care găsesc soluŃii alternative la sistemul social
desuet, anacronic. Istoria societăŃii, a instituŃiilor politice-statale evidenŃiază cu
prisosinŃă existenŃa frecventă a unor perioade în care legea şi oamenii ei au
fost un instrument al represiunii mişcărilor novatoare, prin folosirea violenŃei, a
constrângerii fizice, un mijloc pentru a asigura conformarea faŃă de instituŃii
care frânează dezvoltarea socială. De aceea, mişcările de schimbare socială,
în primul rând revoluŃiile, efectuează schimbări ale sistemului juridic.
Există, deci, perioade când legea se dovedeşte a fi un factor ce se
opune schimbării progresiste, ce frânează reformele. În general, legea apare
ca un factor de conformism, de supunere, ca un instrument esenŃial al
controlului social şi al reprimării conduitelor deviante, a
comportamentelor ce periclitează coeziunea şi securitatea colectivităŃilor. Dar
au existat, în acelaşi timp, legiuitori care au formulat şi adoptat în aşa fel
normele juridice încât cei care vor să producă schimbări, să introducă inovaŃii
sociale, organizatorice, să poată să găsească în sistemul dreptului protecŃie şi
siguranŃă. Este cazul oamenilor de geniu, ideologilor vizionari, a liderilor politici
etc., care produc valori convenabile - la început numai unei părŃi a populaŃiei,
nu şi guvernanŃilor, existând şanse reale ca la acestea să adere treptat cercuri
sociale tot mai largi. LegislaŃiile care au luat în considerare acest principiu au
constituit un factor de progres social.
Legea influenŃează benefic progresul, mai ales prin faptul că ea
defineşte cadrul general de desfăşurare a proceselor sociale, determinând
260