CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
convingeri, cultivând credinŃe în valorile sistemului politic. Propagarea
informaŃiei politice prin mass-media, în special prin televiziune, regizarea
activităŃilor de dominaŃie simbolică a mulŃimilor exprimă esenŃa puterii politice,
sunt forme de manifestare a acesteia.
Nu este lipsit de interes să supunem analizei definiŃii de dicŃionar date
puterii şi definiŃii prezente în tratate de politologie. Astfel, puterea politică a
fost definită fie ca „fenomen social fundamental care constă în capacitatea de
a lua decizii şi a asigura îndeplinirea lor, prin utilizarea mijloacelor de
persuasiune şi constrângere“, 12 fie „capacitatea de a-i determina pe oameni
(sau lucrurile) să facă ceea ce n-ar fi făcut, 13 “ fie ca „...axul vieŃii politice a
societăŃii, elementul de legătură al întregului complex de structuri şi fenomene
sociale pe care le ordonează şi ierarhizează ...puterea politică include în sfera
ei de cuprindere, pe lângă puterea suverană a statului, nucleul, pivotul puterii
politice, partidele politice, alte organizaŃii politice, mijloacele de informare în
masă, opinia publică, etc., ceea ce îi conferă mijloacele economice, juridce,
politice şi ideologice prin care se exprimă capacitatea generalizată a factorului
politic de a lua decizii la nivelul întregului sistem social şi de a asigura
îndeplinirea lor prin activitatea suverană a statului şi prin mijloacele forŃei
publice“, 14 fie ca „subsistem al puterii sociale cu rol determinant în reglarea
şi funcŃionarea vieŃii sociale, ea reprezentând capacitatea unor grupuri de
oameni de a-şi expune voinŃa în organizarea şi conducerea de ansamblu a
societăŃii“ 15 etc. Toate aceste definiŃii surprind note esenŃiale ale conceptului
de putere politică, diferite şi complementare în acelaşi timp, scoŃând în
evidenŃă inerentele dificultăŃi în stabilirea sferei de cuprindere. Dacă vom intra
în aspectele mai concrete ale conceptului de putere politică, dacă ne vom
referi doar la formele acesteia, atunci vom putea constata cât de ambiguu şi
de eclectic este acest domeniu. Rămâne însă o certitudine, formulată de
profesorul Liviu ZăpârŃan astfel: „puterea este deopotrivă expresia unor
raporturi sociale care impun funcŃia de organizare şi conducere şi deci şi
posibilitatea nemijlocită de a o realiza. Acest lucru este esenŃial pentru a
înŃelege faptul că puterea politică apare în numeroase ipostaze, dintre care
cea instituŃionalizată în stat este cea mai importantă.“ 16
Revenind la bogăŃia de conŃinut a puterii politice, o serie de termeni
precum: forŃă, autoritate, dominaŃie, influenŃă, decizie, prestigiu, comandă,
manipulare, etc. vin să-i dezvăluie diversele faŃete, forme de exprimare. Printre
formele cele mai importante prin care puterea se impune sunt:
1. ForŃa, în sensul de capacitate de a exercita controlul eficient
asupra corpului oamenilor în mod direct sau folosind ca intermediar psihicul
acestora. Când oamenii se conformează datorită ameninŃării cu forŃa, ca
urmare a acŃiunii instituŃiilor coercitive ale statului (poliŃia, jandarmeria,
armata, penitenciarele, etc.), relaŃia dintre cine conduce şi cine execută este
12 „Mică Encicolpedie de Politologie“, E.S.E., Bucureşti, 1977, p. 373
13 „Oxford DicŃionar de politică“, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2001, p. 361
14 Alexe Andrieş, „Politologie sau ştiinŃă politică“, Editura CORINT, Bucureşti, 1997, p. 45
15 Marin Voiculescu, „Tratat de politologie“, Ed. Universitară, Bucureşti, 2002, p. 178
16 Liviu ZăpârŃan, „Repere în ştiinŃa politicii“, Editura FundaŃiei „Chemarea“, Iaşi, 1992, p. 114
30