CUPRINS

POLITOLOGIA ŞI OBIECTUL EI DE STUDIU
face pe B să facă ceva ce n-ar fi făcut fără intervenŃia lui A.“ 9 EsenŃa relaŃiei
de putere constă în: a) A are efecte asupra opŃiunilor şi acŃiunilor lui B; b) A
are capacitatea de a schimba scopurile şi comportamentele lui B în funcŃie de
ceea ce-şi propune; c) A are capacitatea de a obŃine succes în nesocotirea
opoziŃiei lui B; d) relaŃia dintre A şi B este asimetrică, este de subordonare
unidirecŃionată astfel încât ceea ce face B constituie rezultatul inegalităŃii
dintre A şi B şi al influenŃei lui A. Din toate acestea reiese o trăsătură
esenŃială a puterii – aceea de a avea un conŃinut relaŃional şi asimetric.
Asimetria constă în diferenŃele de status şi de rol între cei doi poli ai relaŃiei
de putere: conducători şi conduşi, cei care domină şi cei care sunt supuşi,
cei care iau decizii şi executanŃi, cei care legiferează şi cei care se
conformează. FuncŃionarea relaŃiilor de putere diferă de la un regim politic la
altul (monarhie, aristocraŃie, oligarhie, democraŃie, poliarhie, timocraŃie, etc) în
diverse grade, pe o plajă a stilurilor de dominaŃie cuprinsă între totalitarism şi
democraŃie. Ceea ce este general în relaŃia de putere constă în caracterul
obligatoriu, imperativ al dispoziŃiilor puterii. Conformarea celor conduşi la
normele instituite de putere este asigurată cu ajutorul mijloacelor, a
instumentelor politice. Ori, puterea politică exercită monopolul asupra celor
mai multe şi eficiente resurse şi instrumente utilizate în vederea atingerii
obiectivelor stabilite, a menŃinerii ordinii sociale dezirabile, a asigurării
conformităŃii celor supuşi.
O perspectivă asupra puterii, afirmată în ultimele decenii, concepe
exerciŃiul şi natura puterii ca activitate de dominaŃie simbolică, ca
spectacol. 10 În cadrul acestei orientări, politica este considerată a fi o
activitate a unei elite ce-şi exercită dominaŃia în societate prin inermediul unor
mijloace simbolice, de comunicare, de formare a imaginii menite să cultive
ataşamentul, respectul, conformarea mulŃimilor. Societatea în ansamblul ei
este comparată cu o scenă pe care cetăŃenii joacă roluri specializate şi
standardizate.Elita politică, oamenii puterii exercită o dominaŃie simbolică,
desfăşoară activităŃi de monitorizare a semnificaŃiilor pentru a adapta
comunicarea, mesajele puterii către cetăŃeni astfel încât să fie întărită
loialitatea, conformismul acestora, să se formeze atitudini şi comportamente
convergente valorilor sistemului politic, să fie întărit consensul prin
generalizarea crezului ideologic etc. Într-un astfel de spirit, R.-G.
Schwartzenberg scria: „Ca şi spectacolul, politica îşi are maşiniştii ei, ca să
aşeze decorurile şi să pună la punct trucajele. Aceşti tehnicieni aparŃin unei
ramuri în plină dezvoltare: industria de a convinge, ca să nu spunem industria
spectacolului politic. Propaganda...pare legată de autoritarism şi de
totalitarism, pe scurt de un sistem politic non-concurenŃial. Aşa încât, după
1945, tehnicile dure ale propagandei predau ştafeta tehnicilor mai blânde ale
convingerii, cel puŃin în sistemele occidentale pluraliste.“ 11 Puterea îşi atinge
scopurile de a obŃine ordine şi disciplină socială, comportamente conformiste,
pacea socială, prin utilizarea mijloacelor predominant simbolice, inoculând
9 R. Dahl, „Modern Political Analysis“, Prentice – Hall, New - York, 1963
10 Vezi R. – G. Schwartzenberg, „Statul spectacol“, Scripta, Bucureşti, 1995.
11 Idem, p. 206
29