CUPRINS

237
CULTURA POLITICĂ
Într-o altă perspectivă – cea praxiologică, cultura politică aparŃine
subiecŃilor acŃiunii politice, celor care în mod direct sau indirect fac politică, se
raportează la viaŃa politică fie în calitate de conducători, fie de conduşi, cu
specificarea că în societăŃile democratice cele două status-uri (conducător,
condus) sunt cumulate de majoritatea cetăŃenilor. Cultura politică este o
realitate prezentă în toate societăŃile organizate după criterii politice, fiind
rezultatul eforturilor cumulative ale generaŃiilor ce s-au succedat în istorie de a
înfăptui o ordine socială în care viaŃa indivizilor să fie posibilă, să fie
garantată, în care să se asigure premisele necesare bunei funcŃionări a
întregului corp social (popor, naŃiune, colectivitate umană), progresului social
şi dezvoltării personalităŃii membrilor corpului social.
Fiind o componentă a ansamblului culturii unei societăŃi, cultura
politică are aceleaşi componente structurale, dar care gravitează în jurul
valorilor politice şi care ghidează desfăşurarea acŃiunii politice, funcŃionarea
sistemului politic al societăŃii. Pentru că există o diversitate imensă de
colectivităŃi umane organizate politic şi o varietate impresionantă de agenŃi
politici concreŃi, rezultă un pluralism al culturilor politice. Îndărătul
elementelor concrete, specifice ale culturii agenŃilor individuali ai practicii
politice pot fi depistate elemente comune, generale şi esenŃiale ale culturii
politice care sunt corelate funcŃional într-un model. Elementele acestuia
sunt:
a) Cognitive, prin care agentul acŃiunii reflectă, înŃelege, îşi explică
faptele politice, universul politico-social, posibilităŃile şi oportunităŃile
participării sale la practica politică. CunoştinŃele politice, stocul de informaŃie
politică-juridică existente în societate şi mai ales în experienŃa agentului
acŃiunii politice au fost interiorizate sub formă de achiziŃii operaŃionale,
constituind atât o resursă, cât şi un mijloc al practicii politice, care fac posibilă
o acŃiune conştientă, raŃională, responsabilă şi eficientă. Alături de informaŃie
politică operaŃională, în toate culturile contemporane există şi cunoştinŃe,
informaŃii contemplative, speculative, situate undeva în fondul pasiv al
cunoaşterii şi culturii politice. Nu este exclusă însă posibilitatea actualizării
acestora, a transformării lor în instrumente operaŃionale favorabile sporirii
raŃionalităŃii şi eficienŃei practicii politice în anumite conjuncturi sociale.
b) Axiologice, prin care agenŃii acŃiunii politice (lideri politici, elita
politică, partide, grupe de presiune, electoratul etc.) evaluează corespunzător
unui anumit criteriu fapte, proceduri ale practicii politice, propriile performanŃe,
le ierarhizează, stabilesc priorităŃi de acŃiune, determină utilitatea, sensul
acŃiunilor, posibilităŃile de alianŃă politică etc. Toate aceste evaluări sunt
esenŃiale pentru programarea acŃiunii, pentru elaborarea strategiei şi tacticii
dar şi pentru corelarea “din mers” a propriilor acŃiuni, iniŃiate şi realizate de un
agent politic sau altul.
c) Creative, prin care agenŃii acŃiunii politice prelucrează datele
cognitive, afective, motivaŃionale şi moral-voliŃionale pe care le posedă în
experienŃă, construind, elaborând noi valori politice, rezolvând probleme
aduse la ordinea zilei de fluxurile de evenimente sociale. Toate acestea
implică eforturi creative, de adaptare, de construcŃie, de producere a noului;