CUPRINS

More documents

Recommendations

Info

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII la câteva mai eficiente, reprezentative şi importante, cu şanse de a alterna la guvernare după un model apropiat de cel bipartidist. La fel, dacă numărul parlamentarilor va fi mai mic, atunci proporŃionalitatea în planul reprezentării partidelor va fi mai mică; partidele mici au şanse foarte mici de a prinde locuri în Parlament. Cu alte cuvinte, un prag mare de excludere, o circumscripŃie electorală mică, o adunare electivă mică, vor frâna sau vor opri fragmentarea corpului electoral şi a parlamentului, vor facilita creşterea eficienŃei guvernării. Criticii acestui tip de scrutin invocă ideea că sistemul electoral proporŃional amplifică entropia în societate (unii l-au considerat drept cauză a căderii Republicii de la Weimar), că generează fragmentarea Parlamentului şi , deci, face dificilă formarea guvernelor de coaliŃie relativ omogene şi stabile, crează factori cu acŃiune negativă asupra eficienŃei guvernării. AdepŃii acestui tip de scrutin scot în evidenŃă legătura organică dintre sistemul electoral proporŃional, multipartidism şi democraŃie , faptul că el oferă reprezentare şi minorităŃilor, că obŃine cel mai mare efect de reprezentativitate pentru toate categoriile de interese şi de opinii politice. 4. Sistemele electorale mixte sunt acelea care îmbină scrutinul majoritar cu cel de reprezentare proporŃională în cele mai diverse feluri, rezultând o mare varietate de sisteme mixte: unele cu dominantă majoritară şi altele cu dominantă proporŃională. Astfel de sisteme pot fi întâlnite în Italia, Japonia, Ungaria, Noua Zeelandă etc. Aşa, de pildă, în Ungaria cei 386 de parlamentari, care compun Parlamentul ungar, sunt aleşi astfel : 176 în circumscripŃii uninominale cu sistem majoritar în două tururi, 152 urmează a fi aleşi de pe listele propuse de către partidele politice în circumscripŃii regionale cu scrutin proporŃional pe liste şi în 58 vor fi aleşi de pe listele naŃionale ale partidelor într-o circumscripŃie naŃională. Practicarea repetată a acestui tip de scrutin a condus la maturizarea vieŃii politice, a democraŃiei, la afirmarea a 6 partide importante, apte să se confrunte în speranŃa alternării la putere şi să formeze guverne pragmatice, eficiente. Analiza sistemelor electorale ne conduce spre concluzia că oricare dintre ele ar pute fi perfecŃionat, amendat. Reformarea unui sistem electoral depinde de înŃelepciunea, de maturitatea clasei politice. Instrumentele de optimizare pot fi utilizate în scop de manipulare, dar şi în interesul comunitar – acela de a ameliora viaŃa partidelor, competiŃia loială, de a asigura transparenŃa funcŃionării sistemului electoral, spre a garanta o mai mare capacitate de control asupra puterii din partea electoratului. Un sistem electoral neutru şi funcŃional este motivant pentru participarea cetăŃenilor la vot. Dacă şi campania electorală se va desfăşura în limitele respectului acordat principiilor concurenŃei loiale, atunci motivaŃia participării cetăŃeneşti va dobândi accente în plus. * * * 228
REPREZENTAREA ŞI ALEGERILE ÎN SISTEMELE DEMOCRATICE Sistemul electoral din România este unul de reprezentare proporŃională. Cele două camere ale Parlamentului (Senatul şi Camera DeputaŃilor) şi Preşedintele sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Oricare alegător are dreptul la un vot pentru alegerea Preşedintelui, un vot pentru alegerea Senatului şi un vot pentru alegerea Camerei DeputaŃilor. În alegerile prezidenŃiale se organizează două tururi de scrutin . Dacă în urma primului tur nici unul dintre candidaŃi nu a întrunit majoritatea de voturi (51%) ale alegătorilor înscrişi pe listele electorale, se va organiza al doilea tur de scrutin, la care vor participa primii doi candidaŃi stabiliŃi în ordinea numărului de voturi obŃinute în primul tur. Candidatul ce va obŃine cel mai mare număr de voturi va fi declarat învingător şi va fi investit pe postul de Preşedinte. Pentru alegerea Parlamentului, partidele politice propun candidaŃi proprii într-o ordine aşternută pe lista de partid. Până la scrutinul din anul 2004 votanŃii au făcut alegerile nu în funcŃie de preferinŃele lor pentru un candidat sau altul, ci şi-au dat votul pentru o anumită listă de partid. DiscuŃiile care s-au purtat de ani de zile conduc în prezent către formarea unui curent de opinie majoritar, orientat spre reformarea sistemului electoral din România, în sensul de a se trece la votul uninominal, cel puŃin pentru una din camerele Parlamentului. În alegerile locale , Consiliile Locale, Consiliile JudeŃene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Viceprimarii se aleg de către Consiliile Locale. Membrii consiliilor locale şi judeŃene sunt aleşi pe circumscripŃii electorale, prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă, în timp ce primarii de la toate nivelele se aleg prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal. Organigrama alegerilor reprezentanŃilor în organele locale şi centrale ale statului poate fi în felul următor: Nivel central Guvern Parlament Preşedinte Nivel subnaŃional 2 (judeŃean) Consiliu JudeŃean Prefect Nivel subnaŃional 1 (local) Consiliu Local Primar Alegeri locale CetăŃeni Alegeri generale 229
Page 1 and 2:
CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE 5 I. POLIT
Page 3 and 4:
X. CULTURA POLITICĂ 233 1. Ce este
Page 5 and 6:
INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
III. AGENłII ACłIUNII POLITICE Ag
Page 59 and 60:
AGENłII ACłIUNII POLITICE întrep
Page 61 and 62:
AGENłII ACłIUNII POLITICE c) Dup
Page 63 and 64:
69 AGENłII ACłIUNII POLITICE a) C
Page 65 and 66:
71 AGENłII ACłIUNII POLITICE sunt
Page 67 and 68:
AGENłII ACłIUNII POLITICE sistemu
Page 69 and 70:
AGENłII ACłIUNII POLITICE respect
Page 71 and 72:
77 AGENłII ACłIUNII POLITICE Emo
Page 73 and 74:
AGENłII ACłIUNII POLITICE Raportu
Page 75 and 76:
AGENłII ACłIUNII POLITICE acŃiun
Page 77 and 78:
AGENłII ACłIUNII POLITICE şi uni
Page 79 and 80:
IV. RESURSELE ŞI INSTRUMENTELE AC
Page 81 and 82:
RESURSELE ŞI INSTRUMENTELE ACłIUN
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
V. OBIECTUL ACłIUNII POLITICE 1. N
Page 99 and 100:
OBIECTUL ACłIUNII POLITICE vizeaz
Page 101 and 102:
OBIECTUL ACłIUNII POLITICE clasei
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
VII. PERSPECTIVA SISTEMICĂ - ACłI
Page 115 and 116:
PERSPECTIVA SISTEMICĂ - ACłIONAL
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
VIII. PRINCIPALII AGENłI AI SISTEM
Page 127 and 128:
PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170: PRINCIPALII AGENTI AI SISTEMELOR DE
Page 213 and 214: IX. REPREZENTAREA ŞI ALEGERILE ÎN
Page 215 and 216: REPREZENTAREA ŞI ALEGERILE ÎN SIS
Page 219: REPREZENTAREA ŞI ALEGERILE ÎN SIS
Page 225 and 226: X. CULTURA POLITICĂ 1. Ce este cul
Page 227 and 228: 235 CULTURA POLITICĂ realitate nu
Page 229 and 230: 237 CULTURA POLITICĂ Într-o altă
Page 231 and 232: CULTURA POLITICĂ Ea este supusă t
Page 233 and 234: 241 CULTURA POLITICĂ imnuri, unifo
Page 235 and 236: CULTURA POLITICĂ politice fundamen
Page 237 and 238: CULTURA POLITICĂ 4. Socializarea
Page 239 and 240: CULTURA POLITICĂ Schematic, concep
Page 241 and 242: 249 CULTURA POLITICĂ ale culturii
Page 243 and 244: XI. SCHIMBAREA ŞI MODERNIZAREA POL
Page 245 and 246: SCHIMBAREA ŞI MODERNIZAREA POLITIC
show all

CUPRINS

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?