CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
la câteva mai eficiente, reprezentative şi importante, cu şanse de a alterna la
guvernare după un model apropiat de cel bipartidist. La fel, dacă numărul
parlamentarilor va fi mai mic, atunci proporŃionalitatea în planul reprezentării
partidelor va fi mai mică; partidele mici au şanse foarte mici de a prinde locuri
în Parlament.
Cu alte cuvinte, un prag mare de excludere, o circumscripŃie
electorală mică, o adunare electivă mică, vor frâna sau vor opri fragmentarea
corpului electoral şi a parlamentului, vor facilita creşterea eficienŃei guvernării.
Criticii acestui tip de scrutin invocă ideea că sistemul electoral proporŃional
amplifică entropia în societate (unii l-au considerat drept cauză a căderii
Republicii de la Weimar), că generează fragmentarea Parlamentului şi , deci,
face dificilă formarea guvernelor de coaliŃie relativ omogene şi stabile, crează
factori cu acŃiune negativă asupra eficienŃei guvernării. AdepŃii acestui tip de
scrutin scot în evidenŃă legătura organică dintre sistemul electoral
proporŃional, multipartidism şi democraŃie , faptul că el oferă reprezentare şi
minorităŃilor, că obŃine cel mai mare efect de reprezentativitate pentru toate
categoriile de interese şi de opinii politice.
4. Sistemele electorale mixte sunt acelea care îmbină scrutinul
majoritar cu cel de reprezentare proporŃională în cele mai diverse feluri,
rezultând o mare varietate de sisteme mixte: unele cu dominantă majoritară şi
altele cu dominantă proporŃională. Astfel de sisteme pot fi întâlnite în Italia,
Japonia, Ungaria, Noua Zeelandă etc. Aşa, de pildă, în Ungaria cei 386 de
parlamentari, care compun Parlamentul ungar, sunt aleşi astfel : 176 în
circumscripŃii uninominale cu sistem majoritar în două tururi, 152 urmează a fi
aleşi de pe listele propuse de către partidele politice în circumscripŃii regionale
cu scrutin proporŃional pe liste şi în 58 vor fi aleşi de pe listele naŃionale ale
partidelor într-o circumscripŃie naŃională. Practicarea repetată a acestui tip de
scrutin a condus la maturizarea vieŃii politice, a democraŃiei, la afirmarea a 6
partide importante, apte să se confrunte în speranŃa alternării la putere şi să
formeze guverne pragmatice, eficiente.
Analiza sistemelor electorale ne conduce spre concluzia că oricare
dintre ele ar pute fi perfecŃionat, amendat. Reformarea unui sistem electoral
depinde de înŃelepciunea, de maturitatea clasei politice. Instrumentele de
optimizare pot fi utilizate în scop de manipulare, dar şi în interesul comunitar –
acela de a ameliora viaŃa partidelor, competiŃia loială, de a asigura
transparenŃa funcŃionării sistemului electoral, spre a garanta o mai mare
capacitate de control asupra puterii din partea electoratului. Un sistem
electoral neutru şi funcŃional este motivant pentru participarea cetăŃenilor la
vot. Dacă şi campania electorală se va desfăşura în limitele respectului
acordat principiilor concurenŃei loiale, atunci motivaŃia participării cetăŃeneşti
va dobândi accente în plus.
* *
*
228