CUPRINS

INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA POLITICII
sistemul de partide este bine consolidat, numărul de candidaŃi este mai redus
şi cvasistabilizat. Comportamentul electoral al candidaŃilor şi al partidelor, în
întreaga campanie electorală, va fi adaptat specificului sistemului electoral cu
un singur tur, constrângerilor şi oportunităŃilor specifice acestui sistem, ştiut
fiind că va ieşi câştigător cel care obŃine majoritatea simplă sau majoritatea
simplă cu limită prestabilită (un procent minim obligatoriu din totalul voturilor
valide).
Efectele scrutinului majoritar cu un singur tur asupra numărului de
partide pot fi exprimate prin legea sociologică formulată de M. Duverger prin
constatarea unei suprapuneri aproape generale între scrutinul majoritar
cu un singur tur şi bipartidism. AdepŃii acestui sistem scot în evidenŃă
avantajele rezultate din simplitatea şi claritatea alegerii făcute de votanŃi: un
candidat, un partid, un guvern. De aici rezultă şansele de a obŃine eficienŃă
sporită în actele de guvernare. Criticii scot în evidenŃă deficienŃele acestui
sistem în ceea ce priveşte asigurarea reprezentării proporŃionale. Astfel, un
partid puternic poate ajunge în situaŃia de a fi subreprezentat în parlament
sau un partid care obŃine mai multe voturi decât altul să câştige de fapt mai
puŃine locuri în adunarea reprezentativă.
2. Scrutinul majoritar cu două tururi (scrutin de balotaj) presupune
prezentarea cetăŃenilor la urne în două momente succesive. În urma primului
tur sunt declaraŃi aleşi candidaŃii care au obŃinut majoritatea absolută (adică
cel puŃin 51 %) din totalul voturilor exprimate. Dacă nu a fost obŃinută
majoritatea absolută a sufragiilor se organizează al doilea tur de scrutin, cel
mai adesea la interval de două săptămâni. Cu alte cuvinte, în primul tur de
scrutin alegătorii votează cu inima, adică vor vota „pentru” candidatul şi
partidul preferat, în timp ce în al doilea tur de scrutin ei votează cu raŃiunea,
acordă un vot strategic sau votează „contra” candidatului care nu le place.
Problema pusă în legătură cu acest sistem electoral este cea a
criteriului după care să fie admişi candidaŃii la al doilea tur. În istoria alegerilor
pot fi distinse turul dublu deschis şi turul dublu închis. În primul caz, în
fond, se reiau alegerile din primul tur, lăsându-se libertate partidelor de a face
amendamente, inclusiv de a schimba candidaŃii, de a se retrage din anumite
circumscripŃii etc. În noua situaŃie, alegătorii vor fi în măsură să evalueze mai
bine consecinŃele votului lor luând în calcul împărŃirea voturilor în urma
primului tur. Ei vor depune un vot strategic de această dată.
Dublul tur închis constă în limitarea accesului în turul doi a primilor doi
candidaŃi clasaŃi anterior (balotaj). Pentru a-şi mări sorŃii de reuşită, partidele
politice se văd constrânse să facă alianŃe electorale. Partidele mici, partidele
extremiste care nu găsesc aliaŃi puternici, vor rămâne nereprezentate,
marginalizate. Adesea, pe arcul politic stânga – dreapta, devine extrem de
important un partid mic, aflat în situaŃia de a fi disputat de două partide spre a-
l avea ca aliat, pentru a obŃine certitudinea câştigării alegerilor. Un astfel de
rol l-a avut UDMR, în cazul României, care a ştiut să exploateze poziŃia sa în
sistemul de partide. Pentru alegători, în cazul balotajului, spectrul de opŃiuni
este redus şi bine definit.
226