CUPRINS

REPREZENTAREA ŞI ALEGERILE ÎN SISTEMELE DEMOCRATICE
dacă în ziua alegerilor va vota sau nu şi îi garantează că este ilegal ca cineva
să încerce să-l influenŃeze în timp ce votează.
c) Egalitatea votului (adică fiecare vot contează la fel de mult ca
oricare altul) presupune că oricare votant, indiferent de naŃionalitate, religie,
profesie, sex, rasă, etc., are dreptul la un singur vot pentru alegerea aceleaşi
instituŃii a statului (fie de la nivel central, fie local), vot care are aceeaşi
semnificaŃie şi importanŃă pentru oricare cetăŃean. Totodată, votul unui
cetăŃean are o semnificaŃie identică cu votul oricărui alt cetăŃean în ceea ce
priveşte efectul asupra împărŃirii puterii politice, respectiv a funcŃiilor şi
responsabilităŃilor.
d) Votul direct (adică votul să ducă nemijlocit la alegerea candidaŃilor
sau la atribuirea unor locuri în Parlament partidelor) presupune că alegătorii
participă direct la vot, nu prin delegaŃi sau reprezentanŃi, exprimându-şi astfel
fie acordul, fie dezacordul în privinŃa candidaŃilor propuşi.
e) Votul secret (adică exprimat fără a fi văzut sau sancŃionat de
cineva) presupune că cetăŃeanul votant îşi exprimă liber decizia cu privire la
candidaŃii propuşi, fără ca această manifestare să fie cunoscută de altcineva.
Având astfel de caracteristici votul urmează a fi depus conform unei
proceduri reglate de Legea electorală. Aceasta mai conŃine procedurile de
stabilire a rezultatului votării, felul în care se desfăşoară campania electorală,
rolul birourilor electorale. Cea mai mare parte a regimurilor democratice au în
vedere garantarea unei echităŃi în desfăşurarea campaniilor electorale prin
realizarea unei anumite egalităŃi între concurenŃi, indiferent dacă sunt partide,
coaliŃii sau candidaŃi independenŃi. În acest sens, legislaŃia prevede alocarea
de fonduri bugetare echitabile competitorilor, impunerea unor limite
cheltuielilor electorale, asigurarea unui acces egal la utilizarea
mijloacelor de informare în masă, în special a televiziunii. Aşadar, pentru a
descuraja competitorii care ar putea fi avantajaŃi de excedentul de resurse
financiare şi de posibilităŃile sporite de acces la televiziune şi la alte mijloace
de informare a maselor – fenomene ce ar putea da un caracter neloial şi
nedemocratic campaniei electorale, legislaŃia electorală a regimurilor
democratice face precizări cu privire la suma de bani pe care fiecare partid şi
fiecare candidat o pot cheltui pentru a câştiga votanŃi şi reglementează
modalităŃile de acces la propaganda prin televiziune, radio şi presa scrisă.
Astfel, alegerile libere şi concurenŃiale, bazate pe egalitatea dintre competitori,
pe participarea neîngrădită a cetăŃenilor la vot, reprezintă cel mai important
mijloc pentru exprimarea voinŃei şi opŃiunilor politice ale alegătorilor, pentru
desemnarea reprezentanŃilor şi guvernanŃilor.
2. Alegerile şi selecŃia candidaŃilor
Din momentul în care partidele politice au ajuns să domine politica
electorală, cea mai importantă preocupare a lor a devenit selecŃia
candidaŃilor. Cei investiŃi să se preocupe de selecŃia candidaŃilor alcătuiesc
selectoratul. Dintru început acesta va trebui să-şi formeze o imagine exactă
223